MOSCHEEA CAROL I Maxim Ioana Nasurla Denisa LICEUL

MOSCHEEA CAROL I Maxim Ioana & Nasurla Denisa LICEUL TEORETIC ‘DECEBAL’ – CONSTANȚA Profesor coordonator : Dominte Paul Clasa a X-a E

Marea Moschee din Constanța, cunoscută și drept Moscheea Carol, este un lăcaș de cult musulman din Constanța, monument de arhitectură, construit între anii 1910 și 1913. Se găsește pe Str. Arhiepiscopiei nr. 5 (Piața Ovidiu). Este monument istoric, MOSCHEEA CAROL I, amplasată în Piața Ovidiu, este principalul edificiu de cult musulman din țară și totodată unul dintre cele mai frumoase monumente arhitectonice de pe meleagurile noastre. Lucrările de ridicare a clădirii au început în 1910, la inițiativa regelui Carol I (motiv pentru care edificiul îi poartă numele) și au fost încheiate în anul 1913. Inaugurarea a avut loc pe data de 31 mai în prezența familiei regale și a reprezentanților cultului musulman în Romania. Proiectul moscheii a fost realizat de către Victor Ștefănescu, unul dintre arhitecții de rang ai începutului de secol XX, iar construcția a fost ridicată de Gogu Constantinescu care a făcut prima cupolă în beton armat din țară. Impartașind un frumos și unic amestec de elemente arhitecturale egipteano -bizantine și românești, Moscheea Carol I este prima clădire din țara noastră pentru a carei construcții a fost folosit betonul armat. Un element distinctiv al edificiului este imensa cupolă, construită din inovatorul material menționat mai sus. Deși specifică multor lăcașe de cult musulman, cupola este un element arhitectural de inspirație creștină, mai exact, bizantină.

DUPĂ INCLUDEREA CONSTANTINOPOLULUI SUB AUTORITATEA OTOMANĂ ÎN ANUL 1453, MULTE EDIFICII DE CULT MUSULMAN DE PE TERITORIUL IMPERIULUI AU AVUT CA PROTOTIP MARILE CATEDRALE ȘI BISERICI CREȘTINE, ÎN SPECIAL CATEDRALA SF NTA SOFIA DIN ISTANBUL, TRANSFORMATĂ ÎN MOSCHEE DE CĂTRE OTOMANI. UN ALT ELEMENT CARE ATRAGE ATENȚIA ASUPRA MOSCHEII CONSTĂNȚENE ESTE MINARETUL ÎNALT DE 47 DE METRI CARE DOMINĂ PEISAJUL ZONEI, PUT ND FI OBSERVAT CHIAR ȘI DE PE MARE. ÎN INTERIORUL TURNULUI SE AFLĂ 140 DE TREPTE CARE ÎI CĂLĂUZESC PE VIZITATORI ÎNTR-O SPIRALĂ CE PARE INTERMINABILĂ CĂTRE TERASA DIN V RFUL MINARETULUI, UN LOC SUPERB DIN CARE POT ADMIRA PANORAMA ORAȘULUI. AT T ÎN V RFUL MINARETULUI, C T ȘI PE CUPOLĂ SE ÎNALȚA SEMEȚ SIMBOLUL LUMII MUSULMANE, SEMILUNA.

Accesul în interiorul Moscheii Carol I se face prin cele doua uși masive din marmură neagră cu ornamente de bronz, meșterite după modelul celor întâlnite la palatele sultanilor. Odată intrați in sala moscheii veți descoperi o încapere pătrată, cu latura de 14 metri, si decoruri simple. Spre deosebire de bisericile ortodoxe sau catedralele catolice, interiorul moscheii este sobru, astfel că veți remarca imediat lipsit podoabelor, statuilor și imaginilor religioase.

Singurele obiecte care înfrumusețează pereții moscheii sunt niște tablouri de mici dimensiuni si formă octogonală în care sunt înscrise cu litere arabe numele lui Allah și al profetului Mahomed. Ridicându-vă privirea către tavanul sălii, veți observa în mijlocul acestuia o cupolă înaltă, înconjurată de geamuri, în centrul căreia atârna în echilibru perfect un frumos candelabru de inspirație arabă. Tavanul sălii este pictat în nuanțe de albastru și motive florale simple, ducându-ne cu gândul la boltă cerească. Principalul element de cult care vă va capta atenția este mihrabul. Acesta este un fel de altar din care preotul musulman, denumit imam, oficiază slujba religioasă in fiecare zi. Pentru a vă putea forma o imagine a mihrabului, trebuie să știți că acesta are forma unei nișe "scobite" în peretele sălii și este orientat către Mecca. De jur imprejurul său veți putea observa o bandă de culoare inchisă pe care sunt înscrise cu litere arabe cele 99 de atribute ale lui Allah. Îndreptându-vă privirea către partea dreaptă a mihrabului, veți observa minbarul, locul din care imamul predică în zilele de vineri și în zilele de sarbatoare. Loc sfânt, în care nu are acces oricine, minbarul reprezintă calea lui Allah și apare sub forma unui balcon de lemn cu trepte. Numărul scărilor este întotdeauna impar și variază în funcție de mărimea moscheii.

Imamul iși ține predica așezat întotdeauna cu 2 trepte mai jos față de treapta cea mai de sus a minbarului. Faianța care îmbracă anumite porțiuni din pereții sălii a fost donată de statul turc în anul 1910 și este una foarte specială, fiind destinată doar locașelor de cult. Plăcile ceramice sunt colorate în nuanțe apropiate de cele ale tavanului și decorată cu motive florale asemănătoare. Moscheea deține numeroase obiecte de patrimoniu dintre care amintim covorul lui Abdul Hamid, unul dintre cele mai vechi covoare orientale din Europa. Covorul, care o suprafață de 144 de metri pătrați și cântărește aproape 500 de kilograme, a fost donat de sultan moscheii de pe insula Ada-Kaleh (petic de pamant situat în mijlocul Dunării, la 3 kilometrii în aval de localitatea Orsova).

Întinderea de pământ s-a scufundat în anul 1970 (ca urmare a amenajării barajului Porțile de Fier I), iar covorul a fost donat locașului de cult constănțean. O altă atracție a Moscheii Carol I o reprezintă central termica a cladirii – este aceeasi din 1910 și încă funcționează. De-a lungul timpului, Moscheea Carol I a reprezentat o atracție pentru toți cei îndrăgostiți de Constanța și de zona veche a orașului. Ca mai toate edificiile de interes major, Moscheea Carol I a avut și perioade de declin. În anul 1936, ziaristul și dramaturgul T. Șoimaru relata că: "de Moscheea din centru nimeni nu se îngrijește. A facut-o regele și o să o mănânce marea. A intrat sărătura si umezeala in ea pe ogeac și ușile ce clănțănesc de frig. Covoarele în care picioarele se înfundau ca în asfalt vara sunt uzate, iar faimosul covor al lui Abdul Hamid o poveste. "

Trecerea timpului nu a permis însa ca umbra uitării să cadă peste frumosul lăcaș de cult musulman, așa că Moscheea a fost supusă mai multor procese de reparație. În prezent, atrage câteva mii de vizitatori pe an, dezvăluindu-le din tainele unei religii mai putin cunoscute pe teritoriul țării noastre. Atunci când pașiți pentru prima dată într-un locaș de cult musulman trebuie să știți că respectarea unor reguli de conduită este imperioasă. Nu sunt multe și nici greu de dus la îndeplinire! În primul rând, se impune ca ținuta să fie una decentă (dacă nu puteți respecta această regulă, reprogramați vizita). Înainte de a pași în interiorul moscheii trebuie neaparat să vă descălțați, iar dacă o slujbă este în plină desfășurare aveți grijă să vă dați telefoanele mobile pe silențios și să nu treceți prin fața persoanelor care se roaga.

CUPRINS 1: INFORMAȚII 2: POZE BIBLIOGRAFIE • LĂPUŞAN AURELIA, LĂPUŞAN ŞTEFAN, CONSTANŢA-MEMORIA ORAŞULUI (18178 – 1940), VOL. I, EDITURA MUNTENIA, CONSTANŢA, 1997. • PĂULEANU DOINA, AXA EST – VEST. CONSTANŢA – ISTORIE ŞI DINAMICĂ INTERCULTURALĂ, FUNDAŢIA PRO ARTE, CONSTANŢA, 2000. • ŞOIMARUTUDOR, CONSTANŢA. FUNDAŢIA PENTRU LITERATURĂ ŞI ARTĂ REGELE CAROL AL II-LEA, BUCUREŞTI, 1936 • HTTPS: //WWW. LITORALULROMANESC. RO/MOSC HEEA_CAROL. HTM • HTTPS: //RO. WIKIPEDIA. ORG/WIKI/MAREA_MOS CHEE_DIN_CONSTAN%C 8%9 BA.