MONARHIA ABSOLUTISTA LUMINATA IN AUSTRIA SI PRUSIA prof

MONARHIA ABSOLUTISTA LUMINATA IN AUSTRIA SI PRUSIA prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Absolutismul sau despotismul luminat a reprezentat un curent de idei şi practici politice din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, specifice mai ales monarhiilor din centrul şi estul Europei. În noua concepţie de guvernare se îmbinau formele feudale de guvernare cu noile idei ale filosofiei luminilor. Din această simbioză a rezultat un ansamblu de reforme care a ameliorat situaţia popoarelor din Europa Centrală şi Răsăriteană. Politica reformistă se caracterizează printr-un ansamblu de măsuri luate de la nivelul monarhiei, concentrate în domeniul administraţiei, justiţiei şi finanţelor, pentru a consolida statul feudal prin înglobarea elementelor capitaliste. În noua concepţie de guvernare, statutul monarhului apare schimbat. Puterea acestuia nu mai este de natură divină, ci este o delegare a puterii poporului; suveranul nu mai apare ca un trimis al lui Dumnezeu, ci ca un părinte al prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

În ciuda diversităţii formelor de manifestare, noua concepţie de guvernare unele trăsături comune: un absolutism centralizator, o ierarhie a funcţionarilor, intervenţia statului în economie, învăţământ, religie, o concepţie unitară de guvernare. Gândirea economică a monarhilor luminaţi era mercantilismul. Se urmărea o balanţă comercială activă, monarhia sprijinind activitatea manufacturieră şi comercială. În plan social, statul intervine, din considerente fiscale şi umanitare, în raporturile dintre ţărani şi nobili, dorind să facă din fiecare locuitor un contribuabil eficient. Este creat un aparat administrativ centralizat, având în frunte suveranul care devine deţinătorul tuturor pârghiilor statului. Caracterul naţionalist al activităţii de stat face ca educaţia să devină o problemă de guvernare. Cât priveşte religia, importanţa Bisericii este menţinută, dar ea este subordonată puterii de stat care caută să-i reglementeze activitatea. Printre cei mai cunoscuţi despoţi luminaţi au fost Maria Tereza şi Iosif al II-lea (Imperiul Habsburgic), Frederic al II-lea (Prusia), Ecaterina a II-a (Rusia). prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Maria Terezia, cunoscută şi ca Maria Tereza, (n. 13 mai 1717, Viena; d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Ţărilor Ereditare Austriece între anii 1740 -1780, fiica împăratului Carol al VIlea (1685– 1740), soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea. Francisc Ştefan de Lorena a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan. De atunci încolo Maria Terezia a purtat titlul de Împărăteasă Romană Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Monumentul din Sibiu al împărătesei Maria Terezia prof. Juverdeanu Aurelia Melania Regele Frederic al II-lea al Prusiei a refuzat să recunoasca pe Maria Tereza ca imparateasa a Imperiului Habsburgic, ceea ce a dus la Războiul Austriac de Succesiune (1740 -1748). Maria Terezia a reuşit să se impună ca succesoare a tatălui ei, pierzând însă Silezia în favoarea Prusiei. Planul cancelarului Kaunitz de redobândire a Sileziei a eşuat în urma Războiului de şapte ani (1756 -1763). Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

În plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului. În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780 -1790). Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio educationis"), punând bazele învăţământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educaţiei. În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart). prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Mamă a 16 copii (11 fete şi 5 băieţi): • Maria Elisabeta (* 5 februarie 1737 - † 7 iulie 1740) • Maria Ana (* 6 octombrie 1738 - † 19 noiembrie 1789) • Maria Carolina (* 12 ianuarie 1740 - † 25 ianuarie 1741) • Iosif al II-lea (* 13 martie 1741 - † 20 februarie 1790), împărat • Maria Cristina (* 13 mai 1742 - † 24 iunie 1798), căsătorită cu ducele Albert de Sachsen. Teschen (1738 -1822) • Maria Elisabeta (* 13 august 1743 - † 25 septembrie 1808), stareţă în Innsbruck • Carol Iosif (* 1 februarie 1745 - † 18 ianuarie 1761) • Maria Amalia (* 26 februarie 1746 - † 18 iunie 1804), căsătorită cu ducele Ferdinand de Parma (1751 -1802) • Leopold al II-lea (* 5 mai 1747 - † 1 martie 1792), împărat • Carolina (*/† 17 septembrie 1748) • Johanna Gabriela (* 4 februarie 1750 - † 23 decembrie 1762), logodită cu Ferdinand I, regele Siciliei (1751 -1825) • Josepha (* 19 martie 1751 - † 15 octombrie 1767), logodită cu Ferdinand I, regele Siciliei • Maria Carolina (* 13 august 1752 - † 7 septembrie 1814), căsătorită în 1768 cu Ferdinand I, regele Siciliei • Ferdinand (* 1 iunie 1754 - † 24 decembrie 1806), căsătorit cu Maria Beatrice d'Este, moştenitiarea ducatului Modena (1750 - 1829) • Maria Antoaneta (Maria Antonia) (* 2 noiembrie 1755 - † 16 octombrie 1793), căsătorită (1770) cu Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei (1754 -1793) • Maximilian Francisc, (* 8 decembrie 1756 - † 27 iulie 1801), arhiepiscop şi principe elector de Köln prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Iosif al II-lea dinastia de Habsburg-Lothringen (n. 13 martie 1741; d. 20 februarie 1790) a fost împărat roman între anii 1765 - 1790. Fiind cel mai în vârstă fiu al împărătesei Maria Terezia şi al soţului acesteia, împăratul Francisc I, a fost cooptat la conducerea Ţărilor Ereditare Habsburgice după moartea tatălui său în anul 1765. Coregenţa a încetat de-abia la moartea mamei sale, în anul 1780. Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

În politica externă a intrat adesea în conflict cu mama sa, Maria Terezia, bunăoară atunci când a impus în ciuda voinţei acesteia, prima împărţire a Poloniei, în anul 1772. În 1773 a obţinut Bucovina de la Înalta Poartă. A vizitat în mai multe rânduri Banatul şi Transilvania, primind cu solicitudine petiţiile oamenilor şi intrând de aceea în conştiinţa colectivă ca "bunul împărat". Hotelul "Împăratul Romanilor" din Sibiu a fost astfel denumit în amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i se datorează numele comunelor învecinate Salva, Romuli, Parva şi Nepos, în urma exlamaţiei "Vă salut mici urmaşi (nepoţi) ai romanilor" (în lb. lat. : "Salva Romuli parva nepos"). În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului, secularizând averile Bisericii Catolice, însă sprijinind emanciparea celorlalte culte. A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din Braşov şi în special din Mărginimea Sibiului. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Leopold II ( Peter Leopold Joseph) dinastia de Habsburg-Lothringen, (n. 5 mai 1747, Viena; d. 1 martie 1792, Viena) a fost împărat roman între anii 1790 şi 1792 şi mare duce de Toscana. A fost fiul împărătesei Maria Terezia şi al împăratului Francisc Ştefan de Lorena, frate cu Iosif al II lea. Leopold al II lea a fost unul dintre "monarhii luminaţi". Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Mare duce de Toscana Timp de 25 de ani a fost mare duce al Toscanei şi a locuit la Florenţa, în timp ce fratele său, Iosif al II-lea era împărat roman, la Viena. În perioada cît şi-a exercitat atribuţiile de suveran al Toscanei, aceasta a cunoscut o mare înflorire economică şi socială, datorată reformelor judicioase pe care le-a impus. A înlăturat restricţiile impuse locuitorilor ducatului de către predecesorii săi din familia Medici. Cea mai importantă reformă, cu adevarat remarcabilă pentru acel timp, a fost abolirea pedepsei cu moartea în 1786. Împărat roman În anul 1790 pleacă la Viena, pentru a ocupa tronul fratelui său, decedat fără moştenitori. Scurta sa domnie a fost frământată de rivalităţile dintre marile puteri ale Europei şi de agitaţiile politice din provinciile vastului său imperiu. A trăit epoca de tulburărilor revoluţionare din Franţa, unde printre mulţi alţii şi-a pierdut viaţa sora sa, regina Maria-Antoaneta, soţia regelui Ludovic al XVI-lea. Referitor la Revoluţia franceză, a facut un apel către capetele încoronate din Europa de a lua măsuri împotriva evenimentelor care "compromit onoarea tuturor suveranilor şi securitatea tuturor guvernelor". A fost căsătorit cu Maria-Luisa a Spaniei. A avut 16 copii, dintre care cei mai cunoscuţi sunt: Francisc, viitor împărat roman, ulterior primul împărat ereditar al Austriei Karl, arhiduce al Austriei, duce de Teschen, care a îmbrăţişat cariera militară A murit subit, dupa doar 2 ani de domnie ca împărat, fiind înmormântat în Cripta Imperială din Viena. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

PRUSIA Prusia a fost un stat situat pe teritoriul de astăzi al Poloniei de NV şi Germaniei de E. Ultima capitală a Prusiei a fost la Berlin. În anii de prosperitate a fost una din cele mai mari puteri ale Europei. De asemenea a cunoscut cea mai mare dezvoltare tehnologică din Europa acelei vremi. Prusia devine independentă din secolul XVII până in 1871 când se creează Imperiul German. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Numele de Prusia vine de la vechii prusaci, un neam baltic înrudit cu lituanienii şi letonii. Vechea Prusie a fost cucerită şi germanizată de Cavalerii Teutoni care au înfiinţat aici Statul Teuton. Uniunea Brandeburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului Prusiei. Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea de Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele Frederic I. Astfel Regatul Poloniei a pierdut legaturile cu Ducatul Prusiei. Pentru a nu-l deranja pe Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic a luat titlul de Rege în Prusia şi nu Rege al Prusiei. Frederic I a fost succedat la tron de fiul sau Frederic Wilhelm I, supranumit "regele soldat", care şi-a concentrat activităţile spre organizarea armatei, reuşind să creeze o armată dintre cele mai puternice ale Europei. Despre aceasta Voltaire avea să spună mai târziu: "În timp ce unele state au armată, armata prusacă are un stat!". prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Frederic al II-lea, cel Mare [germ. Friedrich II. , der Große sau der Alte Fritz] (n. 24 ianuarie 1712, Berlin - †d. 17 august 1786, Potsdam, rege al Prusiei (17401786), dinastia de Hohenzollern. Fiul lui Frederic Wilhelm I şi al Sophiei Dorothea von Hannover, fraţii lui au murit ca şi copii. Friedrich a fost crescut de tatăl său Friedrich Wilhelm I. (regele soldat) într-un stil autoritar, dur, milităros. Din anul 1730 începe să ducă împreună cu prietenul său Hans Hermann von Katte o viaţă diletantă, încercând să scape de sub controlul tatălui său printr-o încercare de a fugi în Anglia care eşuează. Cei doi prieteni sunt arestaţi fiind închişi în fortăreaţa Küstrin, unde prietenul, în prezenţa lui Frederic, este executat. Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Sub domnia sa devine Prusia una dintre cele 5 puteri din Europa. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Cucerirea Sileziei (1740– 1742) în primul război profitând de slăbiciunea Austriei. In războiul de şapte ani trupele prusace patrund în Saxonia: prin această manevră determină vecinii să se unească împotriva Prusiei într-o alianţă alcătuită din Austria, Franţa, Rusia; raportul forţelor era de 1: 3 în favoarea aliaţilor, cu toate acestea i-a invins; iscusinţa sa strategică i-a determinat pe contemporani să-l numească Frederic cel Mare. Numai războiul de şapte ani (1756 -1763) a costat viaţa a unui milion de oameni, regiuni întregi fiind depopulate, în acest context regele este numit monstru de scriitorul german Thomas Mann. Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

In 1772, 1793 si 1795 Prusia participa la dezmembrarea Poloniei, alaturi de Austria si Rusia. A atras atenţia regilor şi principilor europeni asupra Prusiei prin reformela sale: a interzis interogarea prin schingiuire (iunie 1740), acordă libertatea religiei, lozinca lui era eu sunt primul supus statului meu, a contribuit la dezvoltarea principiilor de drept, In agricultură in timpul său s-a introdus cultura cartofului, asanarea mlaştinilor , reforme în educaţia militară şi alcătuirea unei structuri stabile de funcţionari de stat, fiecare cetăţean indiferent de obârşie fiind tratat la fel. Prusacii având în vedere avantajele economice printr-o repopulare a regatului, prezintă toleranţă faţă emigranţi care erau de religie sau naţionalitate diferită, mai ales francezii hughenoti. Toţi cetăţenii se pot adresa direct cu scrisori regelui. Prusia a fost primul regat în Europa unde s-a introdus libertatea (cu anumite limitări) presei, ceea ce într-un sistem feudal era până atunci de neconceput. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Incercarea lui de a desfiinţa iobăgia eşuează în faţa rezistenţei masive a nobilimii latifundiare. In timpul domniei lui fost clădite sute de şcoli, fiind lipsă de cadre didactice de multe ori erau aduşi suplinitori din rândul subofiţerilor trecuţi în rezervă. Friedrich moare pe scaunul său la data de 17 august 1786 în palatul Sanssouci fiind înmormântat în Potsdam. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad