MODELE DE INTREBRI SUB FORM DE GRILE 1

MODELE DE INTREBĂRI SUB FORMĂ DE GRILE 1

Care sunt principalele serii de tabele cuprinse în cadrul SEC : a) conturile sectoarelor instituţionale precum şi sistemul intrări-ieşiri şi conturile pe ramuri de activitate b) conturile sectoarelor bifuncţionale c) conturile internaţionale d) conturile aferente fiecărei ţări Cadrul SEC cuprinde două serii de tabele principale: (a) conturile sectoarelor instituționale; (b) sistemul intrări-ieșiri și conturile pe ramuri de activitate. • Conturile sectoarelor furnizează, pentru fiecare sector instituțional, o descriere sistematică a diferitelor etape ale procesului economic: producția, formarea veniturilor, distribuirea veniturilor, redistribuirea și utilizarea veniturilor și acumularea financiară și nefinanciară. Conturile sectoarelor cuprind, de asemenea, conturile de patrimoniu pentru a descrie situația stocurilor de active și pasive și valoarea netă de la începutul și sfârșitul perioadei contabile. • Sistemul intrări-ieșiri, prin tabelele resurselor și utilizărilor, descrie mai detaliat procesul de producție (structura costurilor, formarea veniturilor și forța de muncă) și fluxurile de bunuri și servicii (producție, importuri, exporturi, consum final, consum intermediar și formarea de capital pe grupe de produse). În acest sistem se reflectă două identități contabile importante: suma veniturilor generate într-o ramură de activitate este egală cu valoarea adăugată produsă de ramura de activitate respectivă; iar pentru orice produs sau grup de produse, cererea este egală cu oferta. Răspuns corect: a 2

Nominalizaţi o identitate contabilă importantă din cadrul sistemului intrari-iesiri: a) cererea este egala cu oferta pentru orice produs sau grup de produse b) cifra de afaceri este ridicata c) valoarea adaugata produsa este mai mica decat suma veniturilor generate d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile Sistemul intrări-ieșiri, prin tabelele resurselor și utilizărilor, descrie mai detaliat procesul de producție (structura costurilor, formarea veniturilor și forța de muncă) și fluxurile de bunuri și servicii (producție, importuri, exporturi, consum final, consum intermediar și formarea de capital pe grupe de produse). În acest sistem se reflectă două identități contabile importante: 1. suma veniturilor generate într-o ramură de activitate este egală cu valoarea adăugată produsă de ramura de activitate respectivă; 2. iar pentru orice produs sau grup de produse, cererea este egală cu oferta. Răspuns corect: a 3

SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și clasificările care trebuie să fie aplicate la: a) calculul deficitului bugetului de stat b) producerea conturilor nationale implicate in programul de transmitere a datelor c) consolidarea transparentei informatiilor contabile în România d) diminuarea discrepantelor la nivelul statelor UE În vederea distribuirii prelevărilor și a prestațiilor conform unor măsuri elaborate și prezentate consecvent, statisticile economice utilizate în acest scop se realizează în funcție de aceleași concepte și reguli. SEC 2010 este un regulament care stabilește normele, convențiile, definițiile și clasificările care trebuie să fie aplicate la producerea conturilor naționale în statele membre care sunt implicate în programul de transmitere a datelor. Răspuns corect: b 4

Nominalizaţi una din analizele şi evaluările ce pot fi realizate utilizând cadrul SEC: a) performantele sectorului bancar in cadrul acestui domeniu b) situatia bunurilor din domeniul public al statului c) dezvoltarea unei economii de-a lungul timpului d) nevoile gospodariilor populatiei Cadrul SEC poate fi utilizat pentru a analiza și evalua: • Structura unei economii totale. • Părți sau aspecte specifice ale unei economii. • Dezvoltarea unei economii de-a lungul timpului. • Comparația între o economie totală dată și alte economii. • • • Exemple de analize şi evaluări ale dezvoltării unei economii de-a lungul timpului: analiza ratelor de creștere a PIB; analiza inflației; analiza caracterului sezonier al cheltuielilor gospodăriilor populației pe baza conturilor trimestriale; analiza variației în timp a importanței anumitor tipuri de instrumente financiare, de exemplu creșterea importanței instrumentelor financiare derivate; comparația pe termen lung între structurile ramurilor de activitate din economia națională. Răspuns corect: c 5

Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece: a) reprezinta baza legala comuna cu statele UE in ceea ce priveste organizarea institutiilor publice b) constituie norma pentru transmiterea datelor contabilitatii nationale catre toate organismele internationale c) au specificate in componenta elemente caracteristice fiecarei tari d) nu se bazeaza pe date statistice Conceptele SEC 2010 sunt compatibile pe plan internațional deoarece: (a) conceptele SEC 2010 sunt consecvente cu cele stabilite în metodologiile din întreaga lume referitoare la conturile naționale, și anume în SCN 2008; (b) pentru statele membre, SEC 2010 constituie norma pentru transmiterea datelor contabilității naționale către toate organismele internaționale; (c) compatibilitatea internațională a conceptelor este esențială pentru comparațiile statistice între țări. Răspuns corect: b 6

Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte sisteme de statistici sociale si economice permite: a) accesul la informatii economice clasificate b) estimarea trendului economic la nivel UE c) elaborarea de masuri consecvente d) mentinerea echilibrului economic Utilizarea de concepte comune în întregul cadru al conturilor naționale și în celelalte sisteme de statistici sociale și economice permite elaborarea de măsuri consecvente. De exemplu, se pot calcula următoarele rate: (a) cifre privind productivitatea, cum ar fi valoarea adăugată pe oră lucrată (aceste cifre necesită consecvență între conceptele de valoare adăugată și oră lucrată); (b) venitul național disponibil pe cap de locuitor (această rată presupune consecvență între conceptele de venit național disponibil și măsurările populației); (c) formarea de capital fix ca procent din stocul de capital fix (această rată impune consecvență între definițiile fluxurilor și ale stocurilor respective); (d) deficitul public și datoria publică, ca procente din produsul intern brut (aceste cifre necesită consecvență între conceptele de deficit public, datorie publică și produs intern brut). Consecvența internă dintre concepte permite calcularea unor estimări prin sold; de exemplu, economia poate fi estimată ca diferență între venitul disponibil și cheltuiala pentru consum final. Răspuns corect: c 7

Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada indelungata, deoarece: a) fiecare stat membru isi impune caracteristicile economice b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale pentru multi ani şi faptul că în metodologiile interna ționale succesive privind conturile na ționale, s-au schimbat foarte pu ține concepte de bază c) se schimbă foarte des conceptele de bază privind conturile naţionale d) nu permit modificări Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite și stabilite pentru o perioadă îndelungată, deoarece: - acestea au fost adoptate ca standarde internaționale pentru mulți ani; - în metodologiile internaționale succesive privind conturile naționale, s-au schimbat foarte puține concepte de bază. Această continuitate conceptuală reduce nevoia recalculării seriilor temporale. Mai mult decât atât, ea limitează vulnerabilitatea conceptelor la presiunile politice naționale și internaționale. Din aceste motive, cifrele din conturile naționale au putut servi ca bază obiectivă de date pentru analizele și politicile economice. Răspuns corect: b 8

Care din următoarele exemple se inscriu în afara limitelor producţiei şi nu se inregistreaza in SEC: a) serviciile voluntare care nu reprezinta o productie de bunuri b) productia de bunuri pentru consumul final propriu c) piscicultura in fermele piscicole d) productia de servicii individuale si colective de catre administratiile publice Următoarele exemple se înscriu în afara limitelor producției și nu se înregistrează în SEC: – (a) serviciile personale și gospodărești produse și consumate în cadrul aceleiași gospodării, de exemplu curățenia, gătitul sau îngrijirea persoanelor bolnave sau în vârstă; – (b) serviciile voluntare care nu reprezintă o producție de bunuri, de exemplu îngrijirea persoanelor, administrarea bunurilor sau activități de menaj neremunerate; – (c) creșterea naturală a peștilor în mări deschise. Răspuns corect: a 9

Unitatile institutionale au una din următoarele caracteristici: a) nu detin bunuri si active b) nu subscriu angajamente c) exercita activitati economice d) nu exercita, in nume propriu, operatiuni cu alte societati Prin unități instituționale se înțeleg unitățile economice care au capacitatea deține bunuri și active, de a subscrie angajamente, a exercita activități economice și a realiza, în nume propriu, operațiuni cu alte unități. În sistemul SEC 2010 unitățile instituționale sunt regrupate în cinci sectoare instituționale naționale care se exclud reciproc: – – – (a) societăți nefinanciare; (b) societăți financiare; (c) administrațiile publice; (d) gospodăriile populației; (e) instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației. Răspuns corect: c 10

Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca: a) nu permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux b) permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux şi de conturi de patrimoniu c) unitatile institutionale sunt grupate in 7 sectoare institutionale nationale d) sectoarele institutionale nu se divizeaza in subsectoare Cele cinci sectoare (societăți nefinanciare, societăți financiare, administrațiile publice, gospodăriile populației, instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației) constituie economia națională totală. Fiecare sector este, de asemenea, divizat în subsectoare. Sistemul SEC 2010 permite stabilirea unui ansamblu complet de conturi de flux și de conturi de patrimoniu pentru fiecare sector și subsector, cât și pentru economia totală. Unitățile nerezidente pot interacționa cu aceste cinci sectoare naționale și sunt evidențiate interacțiuni între cele cinci sectoare naționale și un al șaselea sector instituțional: sectorul restului lumii. Răspuns corect: b 11

La nivelul unităților locale cu activitate economică (UAE locale) : a) activitatile nu sunt divizate in functie de tipul de activitati desfasurate b) se regrupeaza ansamblul păr ților unei unități instituționale în calitatea sa de producător c) nu se înregistrează pentru fiecare activitate secundară d) nu aparține numai unei singure unită ți instituționale În cazul în care unitățile instituționale desfășoară mai multe activități, acestea sunt divizate în funcție de tipul de activitate desfășurată. UAE locale permit efectuarea acestei prezentări. O UAE locală regrupează ansamblul părților unei unități instituționale în calitatea sa de producător, care sunt situate într -un singur loc sau în mai multe locuri apropiate și care contribuie la exercitarea unei activități la nivel clasă (patru cifre) din NACE Rev. 2. UAE locale se înregistrează pentru fiecare activitate secundară; cu toate acestea, în absența documentelor contabile necesare pentru a permite să se stabilească o distincție între aceste activități secundare, o UAE locală poate să exercite una sau mai multe activități secundare. Toate UAE locale care exercită aceeași activitate sau activități economice similare constituie o ramură de activitate. O unitate instituțională este compusă din una sau mai multe UAE locale; o UAE locală aparține numai unei singure unități instituționale. Răspuns corect: b 12

Cheltuielile administrațiilor publice nu cuprind: a) consumul intermediar b) ajustare pentru variația drepturilor de pensie c) veniturile din proprietate, de primit d) remunerarea angajaților Cheltuielile administrațiilor publice cuprind următoarele categorii SEC, înregistrate în partea de utilizări a conturilor administrațiilor publice, cu excepția lui D. 3, care se înregistrează la rubrica de resurse a conturilor administrațiilor publice: – – – – P. 2. Consumul intermediar P. 5. Formarea brută de capital D. 1. Remunerarea angajaților D. 29. Alte impozite pe producție, de plătit D. 3. Subvenții, de plătit D. 4. Venituri din proprietate, de plătit D. 5. Impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc. D. 62. Prestații sociale, altele decât transferurile sociale în natură D. 632. Transferuri sociale în natură – producția de piață cumpărată D. 7. Alte transferuri curente D. 8. Ajustare pentru variația drepturilor de pensie D. 9 p. Transferuri de capital de plătit NP. Achiziții minus cedări de active neproduse Răspuns corect : c 13

Veniturile administrațiilor publice cuprind: a) impozite pe producție și importuri, de primit b) alte impozite pe producție, de plătit c) venituri din proprietate, de plătit d) transferuri de capital de plătit Veniturile administrațiilor publice cuprind următoarele categorii SEC, înregistrate în partea de resurse a conturilor administrațiilor publice, cu excepția lui D. 39, care se înregistrează la rubrica de utilizare a conturilor administrațiilor publice: P. 11. Producția de piață P. 12. Producția pentru consumul final propriu P. 131. Plăți pentru producția non-piață D. 2. Impozite pe producție și importuri, de primit D. 39. Alte subvenții pentru producție, de primit D. 4. Venituri din proprietate, de primit D. 5. Impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc. D. 61. Contribuții sociale nete D. 7. Alte transferuri curente D. 9 r. Transferuri de capital de primit Răspuns corect : a 14

Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale: a) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata pentru consum individual b) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata c) productia si furnizarea de bunuri si servicii nonpiata destinate consumului individual si coleactiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si a avutiei nationale d) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri si servicii pentru consum final propriu Categorii de producători și activități și funcții principale pe sectoare Tipul de producator Producător de piață Producător nonpiață public Producător de piață sau producător privat pentru consum final propriu Producător nonpiață privat Activități și funcții principale Sector Producția de bunuri și servicii Societăți nefinanciare (S. 11) nefinanciare de piață Intermediere financiară, inclusiv asigurare Societăți financiare (S. 12) Activități financiare auxiliare Producția și furnizarea de bunuri și Administrații publice servicii nonpiață destinate consumului (S. 13) individual și colectiv; efectuarea operațiunilor de redistribuire Consum. Producția de bunuri și servicii de Gospodăriile populației piață și de bunuri și servicii pentru (S. 14) În calitate de consum final propriu consumatori În calitate de întreprinzători Producția și furnizarea de bunuri și servicii Instituții fără scop lucrativ în nonpiață pentru consum individual serviciul gospodăriilor populației(S. 15) Răspuns corect: c 15

Una din următoarele categorii de informaţii de bază care se înregistrează în SEC 2010: a) numărul populaţiei b) previziuni economice c) consumul pe gospodării d) stocurile Fluxurile și stocurile Se înregistrează două tipuri de informații de bază: - fluxuri, - stocuri. Fluxurile fac referire la acțiunile și efectele evenimentelor care au loc în cursul unei perioade date, în timp ce stocurile reflectă o situație la un moment dat. Răspuns corect: d 16

În SEC „operaţiunea” este definită ca fiind: a) unitatea economică care capacitatea de ține bunuri și active, de a subscrie angajamente, de a exercita activită ți economice și de a realiza, în nume propriu, opera țiuni cu alte unită ți b) capacitatea de a stabili politica generală sau programul unei unită ți instituționale c) un flux economic care reprezintă o interac țiune între unitățile instituționale care acționează de comun acord sau o ac țiune în interiorul aceleia și unități instituționale pe care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune deoarece unitatea în discu ție prezintă două calită ți diferite d) descriere sistematică a diferitelor etape ale procesului economic 1. 2. 3. 4. O operațiune este un flux economic care reprezintă o interacțiune între unitățile instituționale care acționează de comun acord sau o acțiune în interiorul aceleiași unități instituționale pe care aceasta este interesată să o trateze ca o operațiune deoarece unitatea în discuție prezintă două calități diferite. Operațiunile se divizează în patru grupuri principale: operațiuni pe produse: care descriu originea (producția internă sau importuri) și utilizarea produselor (consumul intermediar, consum final, formare de capital – care acoperă consumul de capital fix – sau exporturi); operațiuni de repartiție: care descriu modul în care valoarea adăugată generată de producție este distribuită între mâna de lucru, capital și administrațiile publice și detaliază procesul de redistribuire a venitului și a averii (impozit pe venit și avere și alte transferuri); operațiuni financiare: care descriu achiziția netă de active financiare sau creșterea netă de pasive pe fiecare tip de instrument financiar. Astfel de operațiuni se realizează atât ca contraparte a operațiunilor nefinanciare, cât și ca operațiuni care implică numai instrumente financiare; operațiuni care nu sunt incluse în cele trei grupe menționate mai sus: achiziții minus cedările de active nefinanciare neproduse Răspuns corect: c 17

În ce situaţie o activitate poate fi considerată o activitate de piaţă, în cazul în care bunurile şi serviciile sunt în proces de comercializare: a) comercianţii nu caută să-şi sporească la maximum profitul pe termen lung b) comercianţii nu vând bunurile şi serviciile oricărei persoane care se află în posibilitatea de a plătii preţul solicitat c) cumpărătorii caută un grad cât mai scăzut de utilitate d) în condiţiile în care pieţele eficace sunt cele la care cumpărătorii şi comercianţii au acces şi despre care aceştia dispun de informaţii Diferențierea între sectorul pieței și sectorul nonpiață, iar pentru entitățile din sectorul public clasificarea acestora în sectorul administrațiilor publice sau în sectorul societăților, depinde de următoarea regulă: O activitate este considerată drept activitate de piață în cazul în care bunurile și serviciile aferente acesteia sunt comercializate în următoarele condiții: 1. comercianții caută să-și sporească la maximum profitul pe termen lung și în acest sens vând liber pe piață bunuri și servicii oricui poate plăti prețul solicitat; 2. cumpărătorii caută un grad cât mai ridicat de utilitate, având în vedere resursele lor limitate, cumpărând acele produse care răspund cel mai bine cerințelor lor, la prețul oferit; 3. piețele eficace sunt cele la care cumpărătorii și comercianții au acces și despre care aceștia dispun de informații. O piață eficace poate funcționa chiar dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite în totalitate. Răspuns corect: d 18

Divizarea operaţiunilor constă în: a) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit b) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care sunt apoi înregistrate în acelaşi mod c) intervenţia altor unităţi instituţionale în afara celor implicate în operaţiune d) descompunerea unei operaţiuni considerată unică de către părţile implicate în două sau mai multe operaţiuni, care nu se mai înregistrează Divizarea operațiunilor Acest tratament constă în descompunerea unei operațiuni considerată unică de către părțile implicate în două sau mai multe operațiuni, care sunt apoi înregistrate în mod diferit. Divizarea operațiunilor nu presupune intervenția altor unități instituționale în afara celor implicate în operațiune. Un exemplu clasic de operațiune scindată este acela al plăților primelor de asigurare generală. Cu toate că asiguratul și asigurătorul consideră o asemenea plată ca o operațiune unică, sistemul SEC 2010 o împarte în două operațiuni total distincte: pe de o parte, remunerarea serviciului de asigurări generale furnizat și, pe de altă parte, prima netă de asigurare generală. Înregistrarea vânzării unui produs drept vânzarea produsului și vânzarea unui adaos comercial reprezintă un alt exemplu de divizare a operațiunilor. Răspuns corect: a 19

Prin stocuri se înţelege: a) activele deţinute la un anumit moment b) pasivele deţinute la un anumit moment c) activele şi pasivele deţinute la un anumit moment d) fluxul de produse finite Stocuri Prin stocuri se înțeleg activele și pasivele deținute la un anumit moment. Stocurile sunt înregistrate la începutul și la sfârșitul fiecărei perioade contabile. Conturile care pun în evidență stocurile se numesc conturi de patrimoniu. De asemenea, stocurile sunt contabilizate pentru populație și pentru forța de muncă. Cu toate acestea, aceste stocuri sunt înregistrate ca valori medii pe toată perioada contabilă. Valorile stocurilor sunt contabilizate pentru toate activele definite în sistem; cu alte cuvinte, activele și pasivele financiare sau activele nefinanciare produse sau neproduse. Cu toate acestea, acoperirea este limitată la activele care sunt utilizate în activitățile economice și fac obiectul dreptului de proprietate. Răspuns corect: c 20

Stocurile se înregistrează în contabilitate : a) la începutul fiecărei perioade contabile b) la sfârşitul fiecărei perioade contabile c) la începutul şi sfârşitul fiecărei perioade contabile d) nu se înregistrează Stocuri Prin stocuri se înțeleg activele și pasivele deținute la un anumit moment. Stocurile sunt înregistrate la începutul și la sfârșitul fiecărei perioade contabile. Conturile care pun în evidență stocurile se numesc conturi de patrimoniu. De asemenea, stocurile sunt contabilizate pentru populație și pentru forța de muncă. Cu toate acestea, aceste stocuri sunt înregistrate ca valori medii pe toată perioada contabilă. Valorile stocurilor sunt contabilizate pentru toate activele definite în sistem; cu alte cuvinte, activele și pasivele financiare sau activele nefinanciare produse sau neproduse. Cu toate acestea, acoperirea este limitată la activele care sunt utilizate în activitățile economice și fac obiectul dreptului de proprietate. Răspuns corect: c 21

Din categoria conturilor curente fac parte: a) conturile capitale b) conturile financiare c) conturile altor modificări de volum d) conturile care prezintă producţia, generarea și alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea venitului și utilizarea acestuia Norme contabile Un cont înregistrează variațiile valorii acumulate pentru o unitate sau un sector în funcție de natura fluxurilor economice care figurează în cont, sub forma unui tabel cu două coloane. Conturile curente sunt conturile care prezintă producția, generarea și alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea venitului și utilizarea acestuia. Conturile de acumulare sunt conturile capitale și cele financiare și conturile altor modificări de volum. Răspuns corect: d 22

Conturile de acumulare sunt: a) conturile care prezintă generarea venitului b) conturile care prezintă alocarea venitului c) conturile capitale şi cele financiare și conturile altor modificări de volum d) conturile care prezintă distribuirea şi redistribuirea venitului Norme contabile Un cont înregistrează variațiile valorii acumulate pentru o unitate sau un sector în funcție de natura fluxurilor economice care figurează în cont, sub forma unui tabel cu două coloane. Conturile curente sunt conturile care prezintă producția, generarea și alocarea venitului, distribuirea și redistribuirea venitului și utilizarea acestuia. Conturile de acumulare sunt conturile capitale și cele financiare și conturile altor modificări de volum. Răspuns corect: c 23

În sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu înregistrează în partea stângă a contului de operaţiuni curente: a) activele b) pasivele c) pasivele şi valoarea netă d) diferenţa dintre active şi pasive Terminologia referitoare la cele două părți ale contului Sistemul SEC 2010 prezintă „resursele” în partea dreaptă a contului de operațiuni curente în care se înregistrează operațiunile care au ca efect creșterea valorii economice a unei unități sau a unui sector. Partea stângă a conturilor prezintă „utilizările” – operațiunile care reduc valoarea economică. Partea dreaptă a conturilor de acumulare prezintă „variația pasivelor și a valorii nete” și partea lor stângă prezintă „variația activelor”. Conturile de patrimoniu înregistrează „pasivele și valoarea netă” (diferența dintre active și pasive) în partea dreaptă și activele în partea stângă. Din compararea a două conturi de patrimoniu succesive reiese variația pasivelor și a valorii nete, precum și variația activelor. Răspuns corect: a 24

În contabilitatea naţională, operaţiunile efectuate de către o únitate sau un sector se înregistrează: a) o singura dată b) de două ori c) de trei ori d) de patru ori În contabilitatea națională, operațiunile efectuate de către o unitate sau un sector fac obiectul unei înregistrări în partidă dublă. Fiecare operațiune se înregistrează de două ori, o dată ca resursă (sau ca variație de pasive) și o dată ca utilizare (sau ca variație de active). Răspuns corect: b 25

Înregistrarea operaţiunilor în partidă dublă înseamnă: a) efectuarea unei înregistrări ca resursă şi o dată ca utilizare b) efectuarea a două înregistrări ca resursă c) efectuarea a două înregistrări ca utilizare d) înregistrarea ca variaţie de pasive Fiecare operațiune se înregistrează de două ori, o dată ca resursă (sau ca variație de pasive) și o dată ca utilizare (sau ca variație de active). Totalul operațiunilor înregistrate ca resurse sau ca variația pasivelor trebuie să fie egal cu cel al operațiunilor înregistrate ca utilizări sau ca variație a activelor, ceea ce permite verificarea coerenței conturilor. Răspuns corect: a 26

Cu excepţia anumitor variabile referitoare la populaţie şi forţă de muncă, toate fluxurile şi stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în: a) dividende b) termeni monetari c) număr de operaţiuni d) preţurile de referinţă naţionale Cu excepția anumitor variabile referitoare la populație și forța de muncă, toate fluxurile și stocurile prezentate în sistemul SEC 2010 sunt exprimate în termeni monetari. Fluxurile și stocurile se măsoară în conformitate cu valoarea lor de schimb, și anume valoarea la care fluxurile și stocurile sunt sau pot fi schimbate contra banilor. Prin urmare, prețurile de piață reprezintă referința SEC în materie de evaluare. Răspuns corect: b 27

Înregistrarea pe bază de angajament se aplică: a) tuturor fluxurilor b) doar fluxurilor monetare c) doar fluxurilor nemonetare d) nu se aplică o astfel de înregistrare Producția se înregistrează atunci când este realizată și nu atunci când este plătită de un cumpărător. Vânzarea unui activ se înregistrează atunci când activul își schimbă proprietarul, nu atunci când se efectuează plata pentru cumpărarea acestuia. Dobânzile se înregistrează în perioada contabilă în care se acumulează, indiferent dacă sunt plătite sau nu în perioada respectivă. Înregistrarea pe bază de angajament se aplică tuturor fluxurilor, atât pentru cele monetare, cât și pentru cele nemonetare, fie că au avut loc între unități sau în interiorul aceleiași unități. Răspuns corect: a 28

Consolidarea înseamnă: a) eliminarea din utilizări a opera țiunilor care au loc între unită țile regrupate b) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a opera țiunilor care au loc între unită țile regrupate c) eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce d) eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a opera țiunilor care au loc între unită țile regrupate, precum și eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce Consolidarea înseamnă eliminarea atât din utilizări, cât și din resurse, a operațiunilor care au loc între unitățile regrupate, precum și eliminarea activelor și pasivelor financiare reciproce. Aceste eliminări au loc concomitent în cazul în care conturile subsectoarelor administrațiilor publice sunt combinate. Răspuns corect: d 29

Nu trebuie consolidate: a) fluxurile și stocurile dintre unită țile componente din cadrul subsectoarelor sau sectoarelor b) fluxurile dintre unită țile componente din cadrul subsectoarelor c) stocurile dintre unită țile componente din cadrul sectoarelor d) fluxurile dintre unită țile componente din cadrul sectoarelor Fluxurile și stocurile dintre unitățile componente din cadrul subsectoarelor sau sectoarelor nu trebuie consolidate. Răspuns corect: a 30

Unităţile care constituie economia naţională şi ale căror fluxuri şi stocuri sunt întregistrate în SEC 2010 sunt: a) entităţile altor ţări b) unităţile rezidente c) toate unităţile din spaţiul european d) toate unităţile aferente UE Unitățile care constituie economia unei țări și ale căror fluxuri și stocuri sunt înregistrate în SEC 2010 sunt unitățile rezidente. O unitate instituțională este rezidentă într-o țară atunci când își are centrul de interes economic predominant pe teritoriul economic al țării respective. Aceste unități sunt cunoscute drept unități rezidente, indiferent de naționalitatea, forma juridică sau de prezența efectivă a acestora pe teritoriul economic la momentul desfășurării unei operațiuni. Răspuns corect: b 31

Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare: a) Salarii si indemnizatii de baza b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale sau concediu anual c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi reduse d) Alocatii pecuniare pentru locuinta platite angajatilor de catre angajator Salariile și indemnizațiile în natură constau în bunuri și servicii sau alte prestații nepecuniare, furnizate gratuit sau la preț redus de către angajatori, care pot fi utilizate de angajați în timpul liber și fără restricții, pentru satisfacerea nevoilor sau dorințelor sau ale celorlalți membri ai gospodăriilor lor. Exemple de salarii și indemnizații în natură sunt: (a) hrana și băuturile, incluzând cele consumate în deplasări de serviciu, dar excluzând hrana și băuturile necesare în condiții de muncă excepționale. (b) serviciile locative sau de cazare, pentru uz propriu sau cumpărate, de tipul celor care pot fi utilizate de toți membrii gospodăriei angajatului; (c) uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă sau în afara acestuia; (d) serviciile de întreținere a vehiculelor sau altor bunuri de folosință îndelungată furnizate pentru uzul personal al angajaților; (e) împrumuturile acordate angajaților la dobânzi reduse. Valoarea acestui beneficiu este estimată ca suma pe care angajatul ar trebui să o plătească dacă s-ar practica dobânda de piață minus valoarea dobânzii plătite efectiv. Răspuns corect : c 32

Remunerarea angajatilor este compusa din: a) salarii b) indemnizatii c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c Remunerarea angajaților este definită ca remunerația totală, în bani sau în natură, plătită de către un angajator unui angajat în schimbul muncii prestate de acesta din urmă în cursul unei perioade contabile. Remunerarea angajaților este compusă din următoarele componente: (a) salarii și indemnizații : - salarii și indemnizații în bani; - salarii și indemnizații în natură; (b) cotizații sociale în sarcina angajatorilor : — cotizații sociale efective în sarcina angajatorilor ; — cotizații sociale imputate în sarcina angajatorilor Răspuns corect : d 33

Care din următoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare în s alariile și indemnizațiile în bani : a) hrana b) serviciile locative c) plata zilelor de vacan ță pentru sărbători oficiale sau concediu anual d) împrumuturile acordate angaja ților la dobânzi reduse Salariile și indemnizațiile în bani includ cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând cele reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților fiscale etc. , în beneficiul angajatului. Salariile și indemnizațiile în bani includ următoarele tipuri de remunerare: (a) salarii și indemnizații de bază plătite la intervale regulate; (b) plăți majorate, cum sunt cele pentru ore suplimentare, muncă pe timp de noapte sau la sfârșitul săptămânii, în circumstanțe dezagreabile sau periculoase; (c) alocații pentru costul vieții, alocații locale și pentru expatriere; (d) prime sau alte plăți excepționale legate de rezultatele globale întreprinderii plătite în cadrul unor sisteme de stimulare; prime acordate pe baza productivității sau a profiturilor, primele de Crăciun și de Anul Nou, excluzând prestațiile sociale acordate angajaților [a se vedea punctul 4. 07 litera (c)]; plata pentru „luna a 13 -a și a 14 -a”, cunoscută și sub denumirea de plata suplimentară anuală; (e) alocații pentru transportul către și de la locul de muncă, excluzând alocațiile sau rambursările acordate angajaților pentru cheltuieli de călătorie, de izolare, de mutare și de divertisment, efectuate în cursul îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu [a se vedea punctul 4. 07 litera (a) (f) plata zilelor de vacanță pentru sărbători oficiale sau concediu anual; (g) comisioane, bacșișuri, onorarii de participare și onorariile directorilor plătite angajaților; (h) plăți efectuate de angajatori angajaților în cadrul sistemelor de economisire; (i) plăți excepționale către angajații care părăsesc întreprinderea, în cazul în care respectivele plăți nu sunt legate de un contract colectiv; (j) alocații pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori. Răspuns corect: c 34

Nu fac parte din categoria subvențiilor: a) subvențiile pe produse b) subvențiile pe importuri c) subvențiile pe care producătorii reziden ți le pot primi ca urmare a abandonării unei activită ți de producție d) subvențiile pentru societă ți și cvasisocietă ți publice acordate pentru a compensa pierderile persistente pe care le înregistrează în activitatea lor productivă ca urmare a practicării în mod deliberat a unor pre țuri mai mici decât costurile medii de produc ție din motive de politică economică sau socială europene sau ale autorităților publice Definiție: subvențiile (D. 3) sunt plăți curente fără contraparte pe care administrațiile publice sau instituțiile Uniunii Europene le efectuează către producători rezidenți. Exemple de obiective ale acordării de subvenții sunt următoarele: (a) influențarea nivelurilor producției; (b) influențarea prețurilor produselor; sau (c) influențarea remunerării factorilor producției. Producătorii nonpiață pot primi alte subvenții pentru producție numai dacă respectivele plăți respectă norme generale aplicabile atât producătorilor de piață, cât și celor nonpiață. Subvențiile pe produse nu sunt înregistrate în producția nonpiață Răspuns corect: c 35

Subvențiile sunt înregistrate: a) în momentul în care loc tranzac ția sau evenimentul care generează subven ția b) după utilizare c) la sfârșitul perioadei contabile d) în exercițiul bugetar următor Momentul înregistrării: subvențiile (D. 3) sunt înregistrate în momentul în care loc tranzacția sau evenimentul (producție, vânzare, import etc. ) care generează subvenția. Exemple particulare sunt următoarele: (a) subvențiile sub forma diferenței dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare practicat de o agenție comercială a administrației publice sunt înregistrate în momentul în care bunurile sunt cumpărate de agenție; (b) subvențiile având ca scop acoperirea unei pierderi suferite de un producător sunt înregistrate în momentul în care agenția administrației publice decide să acopere pierderea. Răspuns corect: a 36

Prețul de achiziție include şi una din următoarele variante : a) dobânzile pentru servicii adăugate în temeiul condi țiilor de creditare b) impozitele minus subven țiile pentru produse c) taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare d) taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă plății în intervalul de timp precizat la data la care se face achizi ția neefectuarea Definiție: prețul de achiziție este prețul pe care îl plătește • • • cumpărătorul pentru produse. Prețul de achiziție include următoarele: impozitele minus subvențiile pentru produse (dar excluzând impozitele deductibile, cum ar fi TVA-ul pe produse); cheltuielile de transport plătite separat de către cumpărător pentru a intra în posesia produselor la momentul și locul dorit; deducerile pentru orice reduceri aplicate cumpărării en gros sau în afara perioadelor de vârf față de prețurile sau taxele standard. Prețul de achiziție exclude următoarele: dobânzile sau taxele pentru servicii adăugate în temeiul condițiilor de creditare; taxe suplimentare implicate în caz de plată cu întârziere, ceea ce înseamnă neefectuarea plății în intervalul de timp precizat la data la care se face achiziția. Răspuns corect: b 37

Nu sunt realizate ca servicii non-piață : a) serviciile de administra ție publică b) serviciile de apărare c) serviciile obligatorii de securitate socială d) serviciile de învă țământ Serviciile de administrație publică, de apărare și cele obligatorii de securitate socială sunt realizate ca servicii non-piață și evaluate în consecință. Răspuns corect: d 38

Bunurile și serviciile pentru consumul individual sunt: a) bunurile sau serviciile achizi ționate de către unită țile instituționale rezidente pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, fie ele individuale sau colective b) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor comunită ții sau tuturor membrilor unei anumite păr ți a comunității c) bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie a popula ției și utilizate pentru satisfacerea nevoilor și dorințelor membrilor gospodăriei respective d) serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate unui individ Definiție: bunurile și serviciile pentru consumul individual („bunuri și servicii individuale”) sunt bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie a populației și utilizate pentru satisfacerea nevoilor și dorințelor membrilor gospodăriei respective. Bunurile și serviciile individuale au următoarele caracteristici: • (a) este posibil să se observe și înregistreze achiziționarea bunurilor și serviciilor de către o gospodărie individuală a populației sau de către un membru al acesteia, precum și momentul în care a fost efectuată achiziționarea; • (b) gospodăria a convenit să i se furnizeze bunurile și serviciile și ia măsurile necesare pentru a consuma bunurile și serviciile, de exemplu prin frecventarea unei școli sau prezentarea la o clinică; • (c) bunurile și serviciile sunt de o asemenea natură încât achiziționarea lor de către o gospodărie a populației, o persoană sau un grup de persoane împiedică achiziționarea lor de către alte gospodării sau persoane. Răspuns corect: c 39

Conform SEC 2010 bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în momentul în care: a) au prevedere bugetară b) constată necesitatea achiziţiei c) unităţile instituţionale devin noii proprietari ai bunurilor şi prestarea serviciilor în lor este completă d) doresc să aiba bunuri şi servicii în exces beneficiul Bunurile și serviciile sunt achiziționate de unitățile instituționale în momentul în care devin noii proprietari ai bunurilor și în momentul în care prestarea serviciilor în beneficiul lor este completă. Răspuns corect: c 40

O operaţiune financiară are întotdeauna: a) profit b) o operaţiune în contraparte c) sold final creditor d) sold final debitor O operațiune financiară are întotdeauna o operațiune în contraparte. Această operațiune în contraparte poate fi o altă operațiune financiară sau una nefinanciară. În cazul în care o operațiune și operațiunea sa în contraparte sunt ambele de natură financiară, ele modifică portofoliul de active și pasive financiare, putând modifica totalul activelor și pasivelor financiare ale unităților instituționale, dar nu schimbă capacitatea netă de finanțare/necesarul net de finanțare sau valoarea netă. Răspuns corect: b 41

Numerarul include una din următoarele: a) stocul de bancnote proprii al unei bănci central e b) stocul de bancnote de urgen ță c) bancnotele și monedele emise de autorită țile monetare rezidente ca monedă na țională în circulație deținută de către reziden ți și nerezidenți d) monedele jubiliare care nu sunt utilizate în mod obi șnuit ca mijloc de plată Numerarul include: • (a) bancnotele și monedele emise de autoritățile monetare rezidente ca monedă națională în circulație deținută de către rezidenți și nerezidenți; și • (b) bancnotele și monedele emise de autorități monetare nerezidente ca monedă străină în circulație deținută de către rezidenți. Răspuns corect: c 42

Alte depozite nu includ: a) cote rambursabile referitoare la instrumentele financiare derivate, care sunt pasive ale institu țiilor financiare monetare b) acorduri de răscumpărare pe termen scurt (repouri) care sunt pasive ale institu țiilor financiare monetare c) depozite de economii, carnete de economii, certificate de economii nenegociabile sau certificate de depozit nenegociabile d) certificate de depozite negociabile și certificate de economii negociabile Definiție: alte depozite reprezintă depozite altele decât depozitele transferabile. Alte depozite nu pot fi utilizate pentru efectuarea de plăți exceptând la scadență sau după o notificare cu termen convenit și nu se pot schimba în numerar sau în depozite transferabile fără restricții sau penalități semnificative. Alte depozite nu includ certificate de depozite negociabile și certificate de economii negociabile. Ele sunt clasificate în categoria titluri de natura datoriei. Alte depozite pot fi împărțite în funcție de monedă în alte depozite exprimate în monedă națională și alte depozite exprimate în monede străine. Răspuns corect: d 43

Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate în : a) monedă națională b) monedă străină c) euro d) lingouri de aur Titlurile de natura datoriei pot fi exprimate în monedă națională sau în monedă străină. O defalcare suplimentară a titlurilor de natura datoriei exprimate în diferite monede străine poate fi adecvată și va varia în funcție de importanța relativă a monedelor străine individuale pentru o economie. Răspuns corect: d 44

Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială: a) credite pe termen scurt si credite pe termen lung b) credite pe termen mediu si credite pe termen lung c) credite pe termen scurt si credite pe termen mediu d) credite pe termen foarte scurt si credite pe termen mediu Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială: – (a) credite pe termen scurt, cu o scadență inițială pe termen scurt, care includ creditele rambursabile la cerere; și – (b) credite pe termen lung, cu o scadență inițială pe termen lung. Răspuns corect: a 45

Categoria creditelor nu include: a) creditele ipotecare b) creditele de consum c) creditele revolving d) alte conturi de primit/de plătit incluzând creditele comerciale și avansurile Categoria creditelor nu include: • (a) alte conturi de primit/de plătit, incluzând creditele comerciale și avansurile; și • (b) activele sau pasivele financiare care rezultă din deținerea proprietății asupra unor active imobile, cum ar fi terenuri sau construcții, de către nerezidenți. Ele sunt clasificate la alte participații. Răspuns corect: d 46

Participațiile nu cuprind: a) acțiuni cotate b) prime nete de asigurare generala c) acțiuni necotate d) alte participa ții Participațiile sunt subîmpărțite în următoarele: – (a) acțiuni cotate; – (b) acțiuni necotate; – (c) alte participații. Răspuns corect: b 47

Titlurile de valoare de tip participație nu includ: a) investițiile administrațiilor publice în societă țile publice al căror capital nu este împăr țit în acțiuni, care, în virtutea unei legisla ții speciale, sunt recunoscute ca entită ți juridice independente b) investițiile administrațiilor publice în capitalul băncii centrale c) participațiile administrației publice la capitalul organiza țiilor internaționale și supranaționale, cu excepția FMI, chiar dacă ele sunt juridic constituite ca societă ți pe acțiuni (de exemplu, Banca Europeană de Investiții) d) acțiunile oferite la vânzare, dar care nu sunt cumpărate în momentul emiterii. Titlurile de valoare de tip participație nu includ: – (a) acțiunile oferite la vânzare, dar care nu sunt cumpărate în momentul emiterii. Acestea nu sunt înregistrate; – (b) obligațiunile negarantate și creditele convertibile în acțiuni. Acestea sunt clasificate ca titluri de natura datoriei până în momentul în care sunt convertite în acțiuni; – (c) participațiile asociaților cu răspundere nelimitată în societăți în comandită. Acestea sunt clasificate ca alte participații; – (d) participațiile administrației publice la capitalul organizațiilor internaționale constituite juridic în societăți pe acțiuni. Acestea sunt clasificate ca alte participații; – (e) emisiunile de acțiuni gratuite, de exemplu emisiunea fără plată de noi acțiuni pentru acționari, proporțional cu deținerile lor. O astfel de emisiune, care nu modifică nici pasivele societății vizavi de acționari, nici procentul de active pe care îl deține fiecare acționar în societate, nu reprezintă o operațiune financiară. De asemenea, emisiunile de acțiuni divizate nu se înregistrează. Răspuns corect: d 48

Alte conturi de primit/de plătit includ : a) remuneraţii şi salarii b) dividende c) chirie d) toate variantele prevăzute la literele a, b si c Definiție: alte conturi de primit/de plătit sunt creanțe financiare care rezultă din decalajul temporal dintre operațiunile de distribuire sau operațiunile financiare pe piața secundară și plățile aferente. Alte conturi de primit/de plătit includ creanțe financiare create ca urmare a diferențelor temporale între operațiunile angajate și plățile efectuate pentru, de exemplu: – – – (a) remunerații și salarii; (b) impozite și contribuții sociale; (c) dividende; (d) chirie; și (e) cumpărarea și vânzarea de titluri de valoare. Dobânda acumulată și arieratele se înregistrează împreună cu activul sau pasivul financiar aferent, și nu la alte conturi de primit/de plătit. Dacă dobânda acumulată nu este înregistrată ca fiind reinvestită în activul financiar, ea este clasificată la alte conturi de primit/de plătit. Răspuns corect: d 49

În cadrul parteneriatelor public-privat, în perioada contractuală: a) administraţiile publice deţin proprietatea legală b) administraţiile publice deţin atât proprietatea economică, cât şi cea legală c) contractantul PPP deţine proprietatea legală d) contractantul nu deţine proprietatea legală Parteneriatele public-privat (PPP) sunt contracte pe termen lung între două unități, prin care o unitate dobândește sau produce un activ sau o serie de active, îl exploatează pentru o perioadă și ulterior transferă activul unei alte unități. Contractele de acest tip se încheie de obicei între o întreprindere privată și administrațiile publice, însă sunt posibile și alte combinații, în care o societate publică reprezintă una dintre cele două părți sau în care o IFSL privată reprezintă a doua parte. Administrațiile publice se angajează în PPP dintr-o serie de motive, incluzând speranța că administrarea privată va duce la un proces de producție mai eficient și că se poate obține acces la o gamă mai largă de surse financiare, precum și din dorința de a reduce datoriile publice. În perioada contractuală, contractantul PPP deține proprietatea legală. La încheierea perioadei contractuale, administrațiile publice dețin atât proprietatea economică, cât și cea legală. Răspuns corect: c 50

Nu sunt creanțe financiare negociabile: a) titlurile de valoare b) instrumentele financiare derivate c) numerarul şi depozitele d) opțiunile pe acțiuni ale angaja ților Titlurile de valoare, instrumentele financiare derivate și opțiunile pe acțiuni ale angajaților sunt creanțe financiare negociabile. Titlurile de valoare includ titlurile de natura datoriei, acțiunile cotate, acțiunile necotate și acțiunile fondurilor de investiții. Instrumentele financiare derivate și opțiunile pe acțiuni ale angajaților nu sunt clasificate ca titluri de valoare, chiar dacă sunt instrumente financiare negociabile. Ele sunt corelate cu active sau indicatori financiari sau nefinanciari prin intermediul cărora riscurile financiare pot fi tranzacționate pe piețele financiare în contul lor. Aurul monetar și DST, numerarul și depozitele , creditele, alte participații, sistemele de asigurări, de pensii și schemele de garanții standardizate și alte conturi de primit/de plătit nu sunt negociabile. Răspuns corect: c 51

Fondurile proprii sunt definite ca: a) sumă a valorii nete minus valoarea participa țiilor b) sumă a valorii nete minus valoarea participa țiilor și acțiunilor fondurilor de investi ții care figurează ca active în contul de patrimoniu c) sumă a valorii nete plus valoarea participa țiilor și acțiunilor fondurilor de investi ții care figurează ca pasive în contul de patrimoniu d) valoarea participa țiilor și acțiunilor fondurilor de investi ții care figurează ca active în contul de patrimoniu Fondurile proprii sunt definite ca sumă a valorii nete plus valoarea participațiilor și acțiunilor fondurilor de investiții care figurează ca pasive în contul de patrimoniu. Răspuns corect: c 52

Numerarul nu include : a) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare rezidente ca moneda nationala in circulatie detinuta de catre rezinenti si nerezidenti b) Bancnotele si monedele emise de autoritatile monetare nerezidente ca moneda straina in circulatie detinuta de catre rezi denti c) Bancnotele si monedele care nu sunt incirculatie d) toate variantele prevăzute la lit a)-c) Potrivit SEC 2010 numerarul este reprezentat de bancnotele și monedele care sunt emise sau autorizate de către autoritățile monetare. Numerarul include: 53

Contractele de concesionare de servicii: a) se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din transferul lor b) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din transferul lor c) nu se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din transferul lor d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) Contractele de concesionare a serviciilor oferă unei societăți dreptul exclusiv de a presta anumite servicii. De exemplu, în cazul unei concesionări de servicii publice, o societate privată încheie un contract cu administrațiile publice pentru a deține dreptul exclusiv de a exploata, menține și realiza o investiție într -o utilitate publică (cum ar fi sistemul de alimentare cu apă sau o autostradă cu taxă) pentru un anumit număr de ani. Contractele de concesionare de servicii nu se înregistrează ca active atunci când nu sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din transferul lor. Răspuns corect: c 54

Secvenţa conturilor de patrimoniu se descompune în: a) contul de deschidere b) contul de variatie a patrimoniului c) contul de inchidere d) toate cele prevăzute la lit. a) – c) Conturile de patrimoniu înregistrează „pasivele și valoarea netă” (diferența dintre active și pasive) în partea dreaptă și activele în partea stângă. Din compararea a două conturi de patrimoniu succesive reiese variația pasivelor și a valorii nete, precum și variația activelor. Obiectul conturilor de patrimoniu este de a descrie activele, pasivele și valoarea netă a unităților la începutul și sfârșitul exercițiului contabil, precum și a modificărilor survenite între conturi de patrimoniu diferite. Secvența lor se descompune în modul următor: (a) contul de patrimoniu de deschidere; (b) contul de variație a patrimoniului; (c) contul de patrimoniu de închidere. Răspuns corect : d 55

Contul de reevaluare face parte din categoria : a) contul altor modificari de active b) conturilor de patrimoniu c) conturi financiare d) conturi de capital Contul altor modificări de active înregistrează variațiile activelor și pasivelor unităților, altele decât cele legate de economiile și transferurile voluntare de bogăție, acestea din urmă fiind înregistrate în contul de capital și în conturile financiare. Contul altor modificări de active se împarte în două: contul altor modificări ale volumului activelor și contul de reevaluare. Contul de reevaluare înregistrează modificările valorii activelor și pasivelor datorate variațiilor prețurilor lor. Răspuns corect : a 56

Subventiile sunt: a) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii rezidenti b) Plati curente fara contraparte pe care societatile comerciale sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii rezidenti c) Plati curente fara contraparte pe care administratiile publice sau institutiile Uniunii Europene le efectueaza catre producatorii nerezidenti d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) Potrivit SEC 2010 subvențiile sunt plăți curente fără contraparte pe care administrațiile publice sau instituțiile Uniunii Europene la efectuează către producători rezidenți. Exemple de obiective ale acordării de subvenții sunt următoarele: (a) influențarea nivelurilor producției; (b) influențarea prețurilor produselor; sau (c) influențarea remunerării factorilor producției. Subvențiile acordate de instituțiile Uniunii Europene se referă exclusiv la transferurile directe efectuate direct către unitățile producătoare rezidente. Subvențiile se clasifică în: (a) subvenții pe produse : 1. subvenții pe importuri ; 2. alte subvenții pe produse ; (b) alte subvenții pentru producție Răspuns corect : a 57

Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt: a) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala şi alte sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatii lor b) cotizatii sociale platite de catre angajati catre sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatorii lor c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre sisteme de securitate sociala facultative sau alte sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a asigura prestatii sociale pentru angajatii lor d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) Cotizațiile sociale efective în sarcina angajatorilor sunt plătite de către angajatori către sistemele de securitate socială si către alte sisteme de asigurări sociale aferente încadrării în muncă pentru a asigura prestații sociale pentru angajații lor. Întrucât cotizațiile sociale efective în sarcina angajatorilor sunt plătite în beneficiul angajaților lor, valoarea lor este înregistrată ca una dintre componentele remunerării angajaților, împreună cu indemnizațiile și salariile în bani sau în natură. Cotizațiile sociale sunt înregistrate ca fiind plătite de către angajați drept transferuri curente către sistemele de securitate socială și către alte sisteme de asigurări sociale aferente încadrării în muncă. Cotizațiile sociale efective în sarcina angajatorilor se împart în două categorii: a) cotizațiile efective la fondul de pensii în sarcina angajatorilor b) cotizațiile efective în sarcina angajatorilor, altele decât pensiile Răspuns corect : a 58

Sistemele de pensii de securitate sociala sunt: a) Sisteme de asigurari contractuale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de asigurari sociale, nu sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete b) Sisteme de asigurari contractuale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de asigurari sociale, sunt obligati de administratiile publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete c) Sisteme de asigurari contractuale caror beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de asigurari sociale, sunt obligati de societatile financiare sa se asigure impotriva batranetii si a altor riscuri legate de batranete d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) Potrivit SEC 2010 sistemele de pensii de securitate socială sunt sisteme de asigurări contractuale căror beneficiari, în calitate de participanți la un sistem de asigurări sociale, sunt obligați de administrațiile publice să se asigure împotriva bătrâneții și a altor riscuri legate de bătrânețe, precum incapacitatea, sănătatea etc. Pensiile de securitate socială sunt furnizate beneficiarilor de administrațiile publice. Răspuns corect : b 59

Pensiile de asigurari sociale sunt: a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente negarantate b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente viagere c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice sau contractuale prestabilite si in general sub forma unei rente garantate d) nici una din variantele prevăzute la lit a)-c) Pensiile de asigurări sociale sunt prestații pe care beneficiarii le primesc când intră la pensie, de obicei în temeiul unor dispoziții juridice sau contractuale prestabilite și în general sub forma unei rente garantate. Cea mai importantă prestație de pensii a sistemelor de asigurări sociale este venitul după pensionare, dar pot exista și alte forme. De exemplu, există pensii de plătit văduvelor sau văduvilor sau persoanelor care suferă un accident de muncă și care nu mai pot lucra. Toate evenimentele care determină plăți pentru că persoana care primește un venit nu mai poate, ca urmare a decesului sau a incapacității, să obțină un venit pentru ea și pentru persoanele aflate în întreținerea sa sunt tratate ca pensii. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea următoarele forme: (a) sisteme de pensii de asigurări sociale; (b) asistență socială; și (c) polițe de asigurare individuală legate de pensii. Răspuns corect : c 60

Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraţiei publice: a) administratia centrala (exclusiv fondurile de securitate nationala) b) administratiile statelor federale (exclusiv fondurile de securitate nationala) c) fondurile de pensii d) administratiile de securitate sociala Sectorul administrații publice (S. 13) cuprinde toate unitățile instituționale care sunt producători nonpiață și a căror producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și de toate unitățile instituționale, a căror activitate principală constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale. Sectorul administrații publice este subdivizat în patru subsectoare: (a) administrația centrală (exclusiv fondurile de securitate socială); (b) administrațiile statelor federale (exclusiv fondurile de securitate socială); (c) administrațiile locale (exclusiv fondurile de securitate socială); (d) administrațiile de securitate socială. Potrivit SEC 2010 fondurile de pensii reprezintă un subsector al sectorului societăților financiare (S. 12) Răspuns corect : c 61

Perioada de la data emiterii până la data plății finale programate a activelor sau pasivelor financiare este: a) scadenta restanta b) scadenta cu termen lung c) scadenta initiala d) scadenta cu termen mediu Scadența inițială a activelor sau pasivelor financiare este definită ca fiind perioada de la data emiterii până la data plății finale programate. Conceptul de scadență inițială este de ajutor în înțelegerea activităților de emitere de titluri de natura datoriei. Prin urmare, titlurile de natura datoriei și creditele sunt împărțite în funcție de scadența inițială în titluri de natura datoriei și credite cu termen scurt și cu termen lung. Scadența restantă a activelor sau pasivelor financiare este definită ca fiind perioada de la data de referință până la data plății finale programate. Un activ sau un pasiv financiar cu scadență cu termen scurt este rambursabil la cerere în urma unei solicitări din partea creditorului sau într-un an sau mai puțin. Un activ sau un pasiv financiar cu scadență cu termen lung este rambursabil la o anumită dată după trecerea unui an sau nu are scadență specificată. Răspuns corect : c 62

Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii: a) proprietarii de active financiare le pun la dispozitia altor unitati institutionale b) proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia altor unitati institutionale c) proprietarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor d) concesionarii de resurse naturale primesc subventii pentru utilizarea productiva a resurselor Veniturile din proprietate se realizează atunci când proprietarii de active financiare și resurse naturale le pun la dispoziția altor unități instituționale. Venitul de plătit pentru utilizarea activelor financiare este denumit venit din investiții, în timp ce venitul de plătit pentru utilizarea unei resurse naturale este denumit rentă. Venitul din proprietate este suma dintre venitul din investiții și rente. Răspuns corect : a 63

Fluxurile reflectă: a) crearea, transformarea b) schimbarea c) transferul sau dispari ția unei valori economice d) toate operatiile prevazute la literele a, b, c Fluxurile reflectă crearea, transformarea, schimbarea, transferul sau dispariția unei valori economice. Ele determină o variație a valorii activelor sau pasivelor unei unități instituționale. Se disting două tipuri de fluxuri economice: operațiuni și alte modificări de active. Răspuns corect : d 64

Administraţiile publice furnizează prestaţii sociale ca : a) plăţi de securitate socială şi de asistenţă socială b) plăţi de securitate socială, asistenţă socială sau ca transferuri sociale în natură c) transferuri sociale în natură d) plăţi de asistenţă socială Administrațiile publice furnizează prestații sociale ca plăți de securitate socială, de asistență socială sau ca transferuri sociale în natură. Securitatea socială se referă la sistemele de asigurări sociale gestionate de administrațiile publice. Prestațiile sociale pot fi furnizate de angajatori salariaților și persoanelor aflate în întreținerea lor sau pot fi furnizate de alte unități precum sindicatele. Toate prestațiile sociale furnizate de alte unități decât administrațiile publice sunt realizate în cadrul unui sistem de asigurări sociale. Răspuns corect : b 65

Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca: a) operatiune financiara cu active b) operatiune de repartitie c) operatiune cu bunuri si servicii d) opraţiune nefinanciară cu active Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă, capitalului și administrației publice, precum și operațiunile de repartizare a venitului și patrimoniului. Potrivit SEC 2010, operaţiunile de repartiţie sunt: - Remunerarea angajaţilor (D. 1) - Impozite pe producţie şi importuri (D. 2) - Subvenţii (D. 3) - Venituri din proprietate (D. 4) - Impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc (D. 5) - Cotizaţii şi prestaţii sociale (D. 6) - Alte transferuri curente (D. 7) - Ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie (D. 8) Răspuns corect : b 66

Prestaţiile de asigurări sociale sunt : a) pensii b) pensii şi prestaţii de asigurări de sănătate c) pensii, prestaţii de asigurări de sănătate, prestaţii de asigurări de somaj şi prestaţii de asigurări pentru îngrijirea pe termen lung d) pensii şi prestaţii de asigurări de şomaj Prestațiile de asigurări sociale și cotizațiile corespunzătoare se împart în cele care țin de pensii și cele care țin de toate celelalte forme de prestații. Cea mai importantă prestație de pensii acoperită de sistemele de asigurări sociale este venitul după pensionare, dar există și alte forme. De exemplu, există pensii de plătit văduvelor sau văduvilor sau persoanelor care suferă un accident de muncă și care nu mai pot lucra. Alte prestații de asigurări sociale sau prestațiile altele decât pensiile sunt prestații pe care beneficiarii le primesc, direct sau indirect, ca urmare a unor evenimente specifice și, în general, în temeiul unor dispoziții juridice sau contractuale prestabilite. Cu excepția venitului după pensionare, ele pot acoperi o serie de alte evenimente, precum cele acoperite de prestațiile de asigurări de sănătate, de prestațiile de asigurări de șomaj și de prestațiile de asigurări pentru îngrijirea pe termen lung. Răspuns corect : c 67

Fluxurile determină o variație a a) valorii activelor sau pasivelor unei unită ți instituționale b) valorii activelor unei unită ți instituționale c) valorii pasivelor unei unită ți instituționale d) nici o variaţie Fluxurile reflectă crearea, transformarea, schimbarea, transferul sau dispariția unei valori economice. Ele determină o variație a valorii activelor sau pasivelor unei unități instituționale. Se disting două tipuri de fluxuri economice: operațiuni și alte modificări de active. Răspuns corect : a 68

Principalele resurse ale instituțiilor și organismelor nefinanciare europene sunt: a) taxe vamale și taxe agricole b) taxe la produc ție pentru producătorii de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină c) resurse fondate pe taxa pe valoare adăugată si resurse fondate pe venitul na țional brut (VNB) d) toate resursele enumerate • • Potrivit SEC 2010 (ANEXA 19. 1), principalele resurse ale instituțiilor și organismelor nefinanciare europene includ următoarele: (a) taxe vamale și taxe agricole; (b) taxe la producție pentru producătorii de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină; (c) resurse fondate pe taxa pe valoare adăugată; precum și (d) resurse fondate pe venitul național brut (VNB). În conturile instituțiilor europene, aceste fluxuri sunt înregistrate ca resurse ale subsectorului „Instituții și organisme europene” și ca utilizări ale restului lumii. Răspuns corect : d 69

Care sunt instituţiile europene nefinanciare: a) Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justi ție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană b) Fondul european de investi ții c) Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, agen țiile europene d) Fondul european de dezvoltare În SEC 2010, instituțiile europene includ următoarele entități: (a) instituții nefinanciare europene: Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi Europeană; (b) organismele nefinanciare europene, inclusiv entitățile acoperite de bugetul general al Uniunii Europene (de exemplu Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, agențiile europene etc. ) și Fondul european de dezvoltare; precum și (c) instituții și organisme financiare europene, și anume: Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții și Fondul european de investiții. Răspuns corect : a 70

Teritoriul economic al Uniunii Europene constă în: a) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene b) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene precum și teritoriile economice ale instituțiilor europene. c) teritoriile economice ale institu țiilor europene d) teritoriile economice ale statelor membre ale Uniunii Europene, teritoriile economice ale instituţiilor europene şi teritoriile economice ale statelor membre ale zonei euro Procesul integrării europene a făcut necesară elaborarea unei serii complete de conturi care reflectă economia europeană în ansamblu și care permit îmbunătățirea analizei și elaborării de politici la nivel 71

Administrațiile publice nu cuprind: a) administra ția centrală b) administraţiile locale c) administrațiile statelor federale d) Banca centrală Sectorul administrații publice (S. 13) cuprinde toate unitățile instituționale care sunt producători nonpiață și a căror producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și de toate unitățile instituționale, a căror activitate principală constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale. Sectorul administrații publice este subdivizat în patru subsectoare: (a) administrația centrală (exclusiv fondurile de securitate socială); (b) administrațiile statelor federale(exclusiv fondurile de securitate socială); (c) administrațiile locale (exclusiv fondurile de securitate socială); (d) administrațiile de securitate socială. Răspuns corect : d 72

Sectorul public este format din: a) administrațiile publice și din societățile publice b) gospodăriile populației c) instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor (IFSLSGP ) d) societăţile financiare din mediul privat Sectorul public este format din administrațiile publice și din societățile publice. Societățile financiare publice pot fi, la rândul lor, împărțite în banca centrală și alte societăți financiare publice. Toate unitățile instituționale incluse în sectorul public sunt unități rezidente controlate de administrațiile publice, fie direct, fie indirect prin intermediul unităților sectorului public în ansamblu. Potrivit SEC 2010 principalele sectoare sunt gospodăriile populației, administrațiile publice, societățile (financiare și nefinanciare), instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor (IFSLSGP) și restul lumii. Răspuns corect : a 73

Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii și indemnizații în natură: a) hrana și băuturile, incluzând cele consumate în deplasări de serviciu, dar excluzând hrana și băuturile necesare în condi ții de muncă excepționale b) alocațiile sau rambursările către angaja ți pentru cheltuieli de călătorie, de izolare, de mutare și de divertisment efectuate în cursul îndeplinirii atribu țiunilor de serviciu c) punerea la dispozi ția angajaților și familiilor a unor facilită ți pentru sport, recreere sau vacan ță d) îngrijirea copiilor angaja ților Salariile și indemnizațiile în natură constau în bunuri și servicii sau alte prestații nepecuniare, furnizate gratuit sau la preț redus de către angajatori, care pot fi utilizate de angajați în timpul liber și fără restricții, pentru satisfacerea nevoilor sau dorințelor sau ale celorlalți membri ai gospodăriilor lor. Salariile și indemnizațiile în bani includ cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând cele reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților fiscale etc. , în beneficiul angajatului. Exemple de salarii și indemnizații în natură sunt: - hrana și băuturile, incluzând cele consumate în deplasări de serviciu, dar excluzând hrana și băuturile necesare în condiții de muncă excepționale. - punerea la dispoziția angajaților și familiilor a unor facilități pentru sport, recreere sau vacanță; - îngrijirea copiilor angajaților; Răspuns corect : b 74

Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă sau în afara acestuia, reprezintă: a) salarii şi indemnizaţii în bani b) transferuri curente între gospodării c) salarii si indemnizaţii în natură d) cheltuieli cu bunuri şi servicii Salariile și indemnizațiile în natură constau în bunuri și servicii sau alte prestații nepecuniare, furnizate gratuit sau la preț redus de către angajatori, care pot fi utilizate de angajați în timpul liber și fără restricții, pentru satisfacerea nevoilor sau dorințelor sau ale celorlalți membri ai gospodăriilor lor. Exemple de salarii și indemnizații în natură sunt: Uniformele sau alte haine speciale pe care angajații le poartă frecvent la locul de muncă sau în afara acestuia Transferurile curente între gospodării constau în toate transferurile curente în bani sau în natură, sau cele primite, de la gospodării rezidente la, sau de la, alte gospodării rezidente sau nerezidente. În special, acestea cuprind transferurile din străinătate de către emigranți sau lucrători stabiliți permanent în străinătate (sau care muncesc în străinătate timp de cel puțin un an) către membrii familiei lor, care locuiesc în țara lor de origine sau de la părinți la copiii situați într-un alt loc Răspuns corect : c 75

Potrivit SEC 2010, bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și indemnizații în natură sunt evaluate în cazul în care sunt produse de către angajator: a) la prețuri de achiziție ale bunurilor și serviciilor în cauză b) la prețuri de bază ale bunurilor și serviciilor în cauză c) la costuri de producţie ale bunurilor și serviciilor în cauză d) nu se evaluează bunurile și serviciile în cauză Bunurile și serviciile acordate angajaților ca salarii și indemnizații în natură sunt evaluate la prețuri de bază în cazul în care sunt produse de către angajator și la prețuri de achiziție în cazul în care sunt cumpărate de angajator. În cazul în care salariile și indemnizațiile în natură sunt acordate gratuit, valoarea lor totală este calculată în funcție de prețurile de bază (sau de prețurile de achiziție ale angajatorului când sunt cumpărate de angajator) ale bunurilor și serviciilor în cauză. Această valoare este redusă cu suma plătită de către angajat în cazul în care bunurile și serviciile sunt oferite la prețuri reduse în loc de gratuit. Răspuns corect : b 76

Alocațiile pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori, reprezintă: a) salarii şi indemnizaţii în bani b) salarii si indemnizaţii în natură c) transferuri curente între gospodării d) cheltuieli cu bunuri şi servicii Salariile și indemnizațiile în bani includ cotizațiile sociale, impozitele pe venit și alte plăți de plătit de către angajat, incluzând cele reținute de angajator și plătite direct sistemelor de asigurări sociale, autorităților fiscale etc. , în beneficiul angajatului Exemple de salarii și indemnizații în bani sunt: - plăți majorate, cum sunt cele pentru ore suplimentare, muncă pe timp de noapte sau la sfârșitul săptămânii, în circumstanțe dezagreabile sau periculoase; - alocații pentru transportul către și de la locul de muncă, excluzând alocațiile sau rambursările acordate angajaților pentru cheltuieli de călătorie, de izolare, de mutare și de divertisment, efectuate în cursul îndeplinirii atribuțiunilor de serviciu; - alocații pecuniare pentru locuință, plătite angajaților de către angajatori; - plăți excepționale către angajații care părăsesc întreprinderea, în cazul în care respectivele plăți nu sunt legate de un contract colectiv. Răspuns corect : a 77

Noţiunile de preţ şi cantitate sunt strâns legate de: a) stocuri contabile b) noţiunea de produs omogen c) fluxurile economice d) fluxurile de venituri Potrivit SEC 2010, noțiunile de preț și cantitate sunt strâns legate de noțiunea de produse omogene, și anume, produse pentru care este posibil să se definească unități care sunt toate considerate echivalente și care pot fi astfel schimbate pentru aceeași valoare monetară. Prin urmare, prețul unui produs omogen poate fi definit ca suma de bani pentru care fiecare unitate de produs poate fi schimbată. Răspuns corect : b 78

În categoria operaţiunilor cu active și pasive financiare nu regăsim: a) Creditele b) Titlurile de natura datoriei c) Numerar şi depozite d) Formarea brută de capital fix • • Operațiunile financiare se clasifică în categorii și subcategorii. Clasificarea operațiunilor cu active și pasive financiare corespunde clasificării activelor și pasivelor financiare. Categoriile de operațiuni cu active și pasive financiare sunt: Aur monetar și drepturi speciale de tragere (DST) Numerar și depozite Titluri de natura datoriei Credite Participații și acțiuni sau unități ale fondurilor de investiții Sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate Instrumente financiare derivate și opțiuni pe acțiuni ale angajaților Alte conturi de primit/de plătit: Credite comerciale și avansuri; Alte conturi de primit/de plătit, excluzând creditele comerciale și avansurile Răspuns corect : d 79

Resursele naturale nu cuprind: a) terenuri b) rezerve de minereuri şi resurse energetice c) produsele finite d) resursele de apă Resursele naturale cuprind următoarele categorii: (a) terenul; (b) rezervele de minereuri și energie; (c) resursele biologice necultivate; (d) resursele de apă; (e) spectrele de frecvențe radio; (f) alte resurse naturale. Resursele naturale exclud activul produs reprezentat de resursele biologice cultivate. Cumpărarea sau vânzarea resurselor biologice cultivate nu sunt înregistrate ca achiziții minus cedări de resurse naturale; ele sunt înregistrate ca formare de capital fix. De asemenea, plățile pentru utilizarea temporară a resurselor naturale nu sunt înregistrate ca achiziții de resurse naturale; ele sunt înregistrate drept rente, adică drept venit din proprietate. Răspuns corect : c 80

Activele fixe nu cuprind: a) locuinţele b) alte clădiri şi construcţii civile c) îmbunătăţiri funciare d) drepturile de pensie Potrivit SEC 2010, activele fixe reprezintă activele nefinanciare produse care sunt utilizate în mod repetat sau continuu în procesele de producție pe o perioadă mai mare de un an. Activele fixe constau în locuințe, alte clădiri și construcții civile (clădirile care nu sunt destinate a fi locuite, inclusiv instalațiile, facilitățile și echipamentele care fac parte integrantă din construcțiile asociate, monumentele publice, depozitele și clădirile industriale, clădirile pentru spectacole, hotelurile și restaurantele, clădirile unităților de învățământ, clădirile cu destinație medicală, îmbunătățiri funciare etc. ) , mașini și echipamente, sisteme de armament, resurse biologice cultivate și produse de proprietate intelectuală. Răspuns corect : d 81

Creditele cuprind: a) numerarul b) aurul monetar c) alte depozite d) creditele pe termen lung Creditele reprezintă operaţiuni financiare şi sunt create atunci când creditorii împrumută fonduri debitorilor. Operațiunile cu credite pot fi împărțite în două tipuri în funcție de scadența inițială: (a) credite pe termen scurt, ce reprezintă credite a căror scadență inițială este de un an sau mai puțin și credite rambursabile, la cerere, creditorului. și (b) credite pe termen lung, ce reprezintă credite a căror scadență inițială este mai mare de un an sau nu este precizată. Răspuns corect : d 82

Creditele se înregistrează în contul de patrimoniu la: a) valoarea de piaţă b) valoarea nominală c) valoarea brută d) valoarea netă Potrivit SEC 2010, valorile care se înregistrează atât în conturile de patrimoniu ale creditorilor, cât și în cele ale debitorilor sunt valorile nominale, indiferent dacă creditele sunt performante sau neperformante. Răspuns corect : b 83

Titlurile de natura datoriei cuprind: a) terenuri b) obiecte de valore c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt d) depozitele transferabile Titluri de natura datoriei reprezintă instrumente financiare negociabile care servesc drept dovadă a existenței datoriei. Operațiunile cu titluri de natura datoriei sunt împărțite în funcție de scadența inițială în două subcategorii: (a) titluri de natura datoriei pe termen scurt (titluri de natura datoriei a căror scadență inițială este de un an sau mai puțin și titluri de natura datoriei rambursabile, la cerere, creditorului) și (b) titluri de natura datoriei pe termen lung (titluri de natura datoriei a căror scadență inițială este mai mare de un an sau nu este precizată) Răspuns corect : c 84

Stocurile trebuie evaluate la: a) prețurile în vigoare la momentul de referin ță al contului de patrimoniu b) la prețurile la care produsele au fost evaluate în momentul intrării lor în stoc c) la preţul scontat pentru vânzare d) la preţul la care a fost achiziţionat Prin stocuri se înțeleg activele și pasivele deținute la un anumit moment. Stocurile sunt înregistrate la începutul și la sfârșitul fiecărei perioade contabile. Conturile care pun în evidență stocurile se numesc conturi de patrimoniu. Fiecare post din contul de patrimoniu este evaluat ca și cum ar fi achiziționat la momentul de referință al contului de patrimoniu. Activele și pasivele sunt evaluate la prețurile de piață la momentul de referință al contului de patrimoniu. În măsurarea variației stocurilor, bunurile care intră în stocuri sunt evaluate în momentul intrării, iar bunurile care ies sunt evaluate în momentul ieșirii. Răspuns corect : a 85

Valoarea nominală reflectă: a) suma fondurilor avansate ini țial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior b) rambursări plus dobânda acumulată c) suma fondurilor avansate ini țial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior , minus eventuale rambursări, plus dobânda acumulată d) suma fondurilor avansate ini țial minus orice fonduri avansate ulterior plus eventuale rambursări minus dobânda acumulată Valoarea nominală reflectă suma fondurilor avansate inițial, la care se adaugă orice fonduri avansate ulterior, minus eventuale rambursări, plus dobânda acumulată. Valoarea nominală nu este aceeași cu valoarea la vedere. La orice moment specific, valoarea de piață a unui instrument financiar poate fi diferită de valoarea lui nominală din cauza reevaluărilor rezultate din variațiile prețurilor de piață. Răspuns corect : c 86

Valoarea de piaţă este egală cu: a) valoarea nominală plus reevaluările care decurg din varia ții ale prețurilor de piață b) reevaluările care decurg din varia ții ale prețurilor de piață c) valoarea nominală d) valoarea nominală minus reevaluările care decurg din varia ții ale prețurilor de piață La orice moment specific, valoarea de piață a unui instrument financiar poate fi diferită de valoarea lui nominală din cauza reevaluărilor rezultate din variațiile prețurilor de piață. Variațiile prețurilor de piață sunt generate de condiții generale pieței, cum ar fi variațiile ratei dobânzii de pe piață, circumstanțe specifice, de exemplu variații ale percepției privind bonitatea emitentului unui titlu de natura datoriei și variații ale lichidității generale a pieței, precum și ale lichidității pieței specifice respectivului titlul de natura datoriei. Prin urmare, următoarea ecuație de bază se aplică pozițiilor: valoarea de piață = valoarea nominală + reevaluările care decurg din variații ale prețurilor de piață. Răspuns corect : a 87

Activele nefinanciare neproduse se referă la: a) activele economice care includ toate crean țele financiare, participa țiile și componenta fizică a aurului monetar reprezentată de lingouri • b) perioada de la data emiterii până la data plă ții finale programate a activelor sau pasivelor financiare c) creanțele financiare care rezultă din decalajul temporal dintre opera țiunile de distribuire sau opera țiunile financiare pe pia ța secundară și plățile aferente d) activele economice care nu sunt rezultate ale procesului de produc ție Activele nefinanciare se împart în active nefinanciare produse și active nefinanciare neproduse. Activele nefinanciare neproduse se referă la activele economice care nu sunt rezultate ale procesului de producție. Ele constau în active naturale, contracte de leasing, licențe, permise și fonduri comerciale și active comerciale. Răspuns corect : d 88

Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt : a) active economice b) capital fix c) cheltuieli d) pierderi nominale Activele financiare deținute și pasivele aflate în stoc la un anumit moment sunt înregistrate în contul de patrimoniu. Activele înregistrate în contul de patrimoniu sunt active economice. Un activ economic este o rezervă de valoare care reprezintă beneficiile realizate de proprietarul economic prin deținerea sau utilizarea lui de-a lungul unei anumite perioade. Este un mijloc de transfer al valorii de la o perioadă contabilă la alta. Răspuns corect : a 89

Un credit este neperformant atunci când: a) creşte rata dobânzii b) dobânda fixă devină variabilă c) creşte valoarea creditului de rambursat d) plățile aferente dobânzii sau principalului sunt întârziate cu 90 de zile sau mai mult peste data scadenței când: Potrivit SEC 2010, un credit este neperformant atunci (a) plățile aferente dobânzii sau principalului sunt întârziate cu 90 de zile sau mai mult peste data scadenței; (b) dobânda plătibilă la 90 de zile sau mai mult a fost capitalizată, refinanțată sau întârziată pe bază de acord; sau (c) plățile sunt întârziate cu mai puțin de 90 de zile peste scadență, însă există alte motive întemeiate (cum ar fi declararea oficială a falimentului de către debitor) pentru a considera că plățile nu vor fi făcute integral. Răspuns corect : d 90

Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează leasingul operaţional: a) proprietarul economic nu este şi proprietarul legal b) proprietarul legal are responsabilitatea de a repara sau de a întreţine activul c) proprietarul legal este şi proprietarul economic al activului d) plăţile impuse pentru utilizarea activului sunt denumite chirii Un leasing operațional este un acord prin care proprietarul legal este și proprietarul economic și acceptă riscurile operaționale și primește beneficiile economice aferente activului, prin impunerea de plăți pentru utilizarea activului în cadrul unei activități productive. În cadrul unui leasing operațional, activul rămâne în bilanțul locatorului. Un indicator al leasingului operațional este acela că proprietarului legal îi revine responsabilitatea de a repara sau a întreține activul. Plățile efectuate pentru activele produse în cadrul unui leasing operațional sunt denumite chirii și sunt înregistrate ca plăți pentru un serviciu. Caracterul unui leasing operaționale este cel mai bine descris în legătură cu echipamentele, întrucât leasingurile operaționale sunt adesea pentru vehicule, macarale, sonde de foraj etc. Totuși, orice tip de activ nefinanciar poate face obiectul unui leasing operațional. Răspuns corect : a 91

Contractul de achiziţionare cu plata în rate este: a) un tip de leasing operaţional b) un tip de leasing financiar c) o combinaţie a celor două tipuri de leasing, operaţional şi financiar d) nu prezintă caracteristicile unui contract de leasing Contractul de achiziționare cu plata în rate este un tip de leasing financiar. Un acord de achiziționare cu plata în rate există atunci când un bun de folosință îndelungată este vândut unui cumpărător în schimbul unui anumit număr de plăți viitoare convenite. Cumpărătorul intră imediat în posesia bunului, deși, din punct de vedere juridic, acesta rămâne în proprietatea locatorului, cu titlu garanție, până la efectuarea de către locatar a tuturor plăților convenite. Răspuns corect : b 92

Un cont de patrimoniu se întocmeşte : a) doar pentru sectoarele institu ționale rezidente b) doar pentru economia na țională totală c) doar pentru restul lumii d) pentru sectoarele și subsectoarele institu ționale rezidente, pentru economia na țională totală și pentru restul lumii Soldul unui cont de patrimoniu se numește valoare netă. Stocul de active și de pasive înregistrate în contul de patrimoniu este evaluat la prețuri adecvate, care, de regulă, sunt prețurile pieței în vigoare la data la care se referă contul de patrimoniu, dar, pentru unele categorii, la valorile lor nominale. Un cont de patrimoniu se întocmește pentru sectoarele și subsectoarele instituționale rezidente, pentru economia națională totală și pentru restul lumii. Răspuns corect : d 93

Bunurile existente nu includ: a) clădirile și alte bunuri de capital fix care au fost vândute de unitățile producătoare altor unități b) bunurile de consum de folosință îndelungată care au fost vândute de gospodării altor unități c) obiectele de valoare care nu se vând d) bunurile consumabile care au fost vândute de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie pentru a fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi Definiție: bunurile existente sunt bunurile care au avut deja un utilizator (altele decât stocurile). Bunurile existente includ: (a) clădirile și alte bunuri de capital fix care au fost vândute de unitățile producătoare altor unități: 1. pentru a fi refolosite ca atare; 2. pentru a fi demolate sau distruse; produsele rezultante devenind materii prime (de exemplu, fier vechi) utilizate în producția de bunuri noi (de exemplu, oțel); (b) obiectele de valoare vândute de o unitate altei unități; (c) bunurile de consum de folosință îndelungată care au fost vândute de gospodării altor unități: 1. pentru a fi refolosite ca atare; 2. pentru a fi distruse și transformate în materiale de demolare; (d) bunurile consumabile (de exemplu, hârtie veche, cârpe, haine vechi, butelii de sticlă vechi etc. ) care au fost vândute de către orice unitate, fie pentru a fi reutilizate, fie pentru a fi transformate în materii prime pentru fabricarea de bunuri noi. Răspuns corect : c 94

Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care: a) valoarea adăugată generată în producție este repartizată doar capitalului b) valoarea adăugată generată în producție nu se repartizează c) valoarea adăugată generată în producție este repartizată doar forței de muncă d) valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă, capitalului și administrației publice Operațiunile de repartiție sunt operațiuni prin care valoarea adăugată generată în producție este repartizată forței de muncă, capitalului și administrației publice, precum și operațiunile de repartizare a venitului și patrimoniului. Potrivit SEC 2010, operaţiunile de repartiţie sunt: - Remunerarea angajaţilor (D. 1) - Impozite pe producţie şi importuri (D. 2) - Subvenţii (D. 3) - Venituri din proprietate (D. 4) - Impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc (D. 5) - Cotizaţii şi prestaţii sociale (D. 6) - Alte transferuri curente (D. 7) - Ajustare pentru variaţia drepturilor de pensie (D. 8) Răspuns corect : d 95

Renta din terenuri reprezintă : a) un venit din proprietate b) o prestaţie socială c) un impozitpe venit d) un ajutor de stat Renta primită de un proprietar de teren de la un chiriaș constituie o formă de venit din proprietate. Rentele din terenuri includ și rentele de plătit proprietarilor de ape interioare și râuri pentru dreptul de a exploata astfel de ape în scop recreativ sau în alte scopuri, incluzând pescuitul. Rentele din terenuri nu includ chiriile pentru clădirile și locuințele situate pe ele; respectivele chirii sunt tratate ca plăți pentru un serviciu de piață furnizat de proprietar chiriașului clădirii sau locuinței și sunt înregistrate în conturi drept consum intermediar sau final al chiriașului. Dacă nu există nicio bază obiectivă care să permită separarea plăților în rentă din terenuri și chirie pentru clădirile situate pe ele, întreaga sumă este tratată drept rentă în situația în care valoarea terenurilor este estimată că depășește valoarea clădirilor situate pe ele și drept chirie în restul situațiilor. Răspuns corect : a 96

Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita dintre bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza: a) clasificării funcțiilor administrațiilor publice (COFOG) b) importanţei bunurilor şi serviciilor furnizate c) preţurilor bunurilor şi serviciilor d) importanţei bunurilor şi serviciilor în raport cu consumatorul final Definiție: consumul final efectiv constă în bunurile sau serviciile achiziționate de către unitățile instituționale rezidente pentru satisfacerea directă a nevoilor umane, fie ele individuale sau colective. Bunurile și serviciile pentru consumul individual („bunuri și servicii individuale”) sunt bunuri și servicii achiziționate de o gospodărie a populației și utilizate pentru satisfacerea nevoilor și dorințelor membrilor gospodăriei respective. Serviciile colective sunt serviciile pentru consumul colectiv care sunt furnizate simultan tuturor membrilor comunității sau tuturor membrilor unei anumite părți a comunității, de exemplu toate gospodăriile existente într-o anumită regiune. Pentru bunurile și serviciile furnizate de unitățile administrației publice, limita dintre bunurile și serviciile individuale și colective este trasată pe baza Clasificării funcțiilor administrațiilor publice (COFOG). Răspuns corect : a 97

Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu: a) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor sectoare instituționale b) suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din diferite sectoare c) suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consum final și formarea brută de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii d) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor institu ționale Produsul intern brut la prețuri de piață reprezintă rezultatul final al activității de producție a unităților producătoare rezidente. El poate fi definit în trei moduri: (a) metoda producției; (b)metoda cheltuielilor: PIB este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consum final și formarea brută de capital), plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii. (c) metoda veniturilor; Răspuns corect : c 98

Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu: a) suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea angaja ților, impozitele pe producție și importuri minus subvențiile, excedentul brut de exploatare și venitul mixt al economiei totale) b) suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare institu ționale sau ale diferitelor ramuri de activitate, la care se adaugă impozitele și din care se scad subvențiile pe produse (care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate) c) suma veniturilor disponibile brute (sau nete) ale sectoarelor institu ționale d) suma veniturilor brute (sau nete) ale întreprinderilor din diferite sectoare Produsul intern brut la prețuri de piață reprezintă rezultatul final al activității de producție a unităților producătoare rezidente. El poate fi definit în trei moduri: (a) metoda producției. (b) metoda cheltuielilor. (c) metoda veniturilor: PIB este egal cu suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale (remunerarea angajaților, impozitele pe producție și importuri minus subvențiile, excedentul brut de exploatare și venitul mixt al economiei totale ). Răspuns corect : a 99

Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit? a) se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau sacrificarii animalelor b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu in intreaga perioada de productie c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor sau sacrificarii animalelor d) se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau fermelor Producția de produse din agricultură se înregistrează ca și cum s-ar desfășura continuu în întreaga perioada de producție (și nu doar în perioada culesului recoltelor sau sacrificării animalelor). Culturile în creștere, masa lemnoasă pe picior și efectivele de pești sau animalele crescute pentru consum alimentar sunt tratate ca stocuri ale producției neterminate în cursul procesului și transformate în stocuri de produse finite la momentul finalizării procesului. Producția exclude orice modificări ale resurselor biologice necultivate, de exemplu creșterea animalelor, a păsărilor, a peștilor necaptivi sau creșterea necultivată a pădurilor. Răspuns corect : b 100

In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara in mai multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind: a) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, adica inregistrata ca formare de capital fix de catre cumparator si nu ca productie neterminata in industria constructiilor b) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si inregistrata ca productie terminata c) productia nu este tratata ca fiind vanduta cumparatorului in mod esalonat d) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si inregistrata ca productie neterminata in industria constructiilor În cazul construirii unei clădiri sau a altei structuri a cărei construcție se desfășoară în mai multe perioade contabile, producția realizată în fiecare perioadă este tratată ca fiind vândută cumpărătorului la sfârșitul perioadei, adică înregistrată ca formare de capital fix de către cumpărător și nu ca producție neterminată în industria construcțiilor. Producția este tratată ca fiind vândută cumpărătorului în mod eșalonat. Atunci când contractul prevede plăți eșalonate, valoarea producției poate fi aproximată cu ajutorul valorii plăților eșalonate efectuate în fiecare perioadă. În situația în care nu există certitudine cu privire la ultimul cumpărător, producția incompletă realizată în fiecare perioadă este înregistrată ca producție neterminată. Răspuns corect : a 101