MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE ADMINISTRATIA NATIONALA DE

MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE ADMINISTRATIA NATIONALA DE METEOROLOGIE FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME IN ROMANIA – IMPLICATIILE ASUPRA AGRICULTURII Dr. Ion SANDU, Dr. Elena MATEESCU A-V-a EDITIE ICAR FORUM – Managementul Riscului in Agricultura PALATUL PARLAMENTULUI 14 OCTOMBRIE 2008, BUCURESTI

CUPRINS ►SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL ► SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA ►FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME - ANI SECETOSI SI PLOIOSI IN ROMANIA ►EFECTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA AGRICULTURII IN ROMANIA

►SCHIMBARI CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL - Cel de-al 4 -lea Raport IPCC (http: //www. ipcc. ch/), publicat in 2007, mentioneaza faptul ca, temperatura medie globala a aerului a crescut cu aproximativ 0, 74ºC in ultimii 100 de ani (1906 -2005) fata de 0. 6 ºC pe perioada 1901 -2000 (Raport IPCC, 2001). De asemenea, 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din sirul de date inregistrate dupa anul 1850. Cantitatile de precipitatii au crescut considerabil in emisfera nordica, iar in cea sudica, perioadele de seceta au devenit mai frecvente. ► Raportul estimeaza faptul ca, in cazul in care nu se iau masuri de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera, temperatura medie globala va creste in acest secol cu 1. 8 - 4. 0 C. In cazul precipitatiilor, pentru perioada 2090 -2099 (in comparatie cu 1980 -1990), in timpul verii se asteapta descresteri de 10. . . 30%, cu certitudine mai mare in sudul Europei. Acest deficit pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele. ► Fenomenul de incalzire globala a condus la cresterea frecventei evenimentelor extreme, respectiv situatii mai frecvente cu temperaturi extreme, inclusiv valuri de caldura, agravarea secetei in unele regiuni, precipitatii mai abundente in alte zone, topirea ghetarilor si a ghetii arctice, precum si cresterea globala a nivelului mediu al marilor si oceanelor.

►SCENARII CLIMATICE LA NIVEL GLOBAL Se prevede ca in secolul 21 zonele de uscat de la latitudinile nordice superioare vor suferi incalzirea cea mai pronuntata, in schimb Pacificul de Sud si parti ale Atlanticului de Nord vor fi cele mai putin afectate de acest proces (sursa: Schimbarile climatice 2007: Contributie a grupului de lucru pentru stiinte fizice la cel de-al 4 -lea Paport de Evaluare IPCC, Nairobi, 6 Februarie 2007). ►Incalzirea medie globala la sfarsitul secolului 21 (2090 -2099) fata de perioada actuala 1980 -1990 se proiecteaza a fi cuprinsa intre 1. 8°C si 4. 0°C, in functie de scenariul de emisie a gazelor cu efect sera considerat. ► Din analiza schimbarilor in temperatura medie anuala la nivelul Europei rezulata ca, pentru perioada 2020 -2029, se asteapta o incalzire cuprinsa intre 1. 0°C si 1. 5°C fata de perioada actuala 1980 -1990. Pentru perioada 2090 -2099, in cadrul scenariului B 1 se asteapta o incalzire cuprinsa intre 2. 0°C si 2. 5°C, iar in scenariul A 2 o incalzire de 4. 0°C -5. 0°C.

►In cazul precipitatiilor, pentru perioada 2090 -2099 Regimul precipitatiilor: modificari ale cantitatilor anuale (in comparatie cu 1980[%]. Sursa: Adaptarea la schimbarile climatice in Europa. 1990) sunt estimate cresteri EU 2007. http: //ec. europa. eu/environment/climat/adaptation/index_en. de 5 -10% in anotimpul de iarna, iar in timpul verii, htm pentru aceeasi perioada, se asteapta descresteri de 1030%, cu certitudine mai mare in sudul Europei. ►Descresterea resurselor in special in zonele deficitare va accentua consecintele lipsei de apa, atat la nivel global, cat si regional, efectele fiind amplificate de poluare si tehnologii necorespunzatoare. ► Deficitul pluviometric va afecta toate domeniile de activitate, in principal agricultura, populatia si ecosistemele.

►Estimari privind impactul schimbarilor climatice la nivel European Sursa: EEA, Projected impacts from climate change in different EU regions, 2007

►SCHIMBARI CLIMATICE IN ROMANIA Þ Schimbarile in regimul climatic se incadreaza in contextul global, insa cu particularizari ale regiunii geografice in care este situata tara noastra. Þ Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii. La nivelul secolului XX, temperatura medie anuala pe tara a crescut cu 0. 5 o. C in aproape toata tara, din punct de vedere sezonier constatandu-se incalziri semnificative indeosebi in anotimpul de iarna si vara. Sub aspect pluviometric, pe perioada 1901 -2000 s-a evidentiat o tendinta generala de scadere a cantitatilor anuale de precipitatii, dupa anul 1960 evidentiindu-se totodata, o intensificare a deficitului de precipitatii indeosebi in sudul tarii. Þ In Romania, fata de perioada actuala 1980 -1990, se asteapta aceeasi incalzire medie anuala ca cea proiectata pentru Europa si anume: - intre 0. 5°C si 1. 5°C pentru perioada 2020 -2029; - intre 2. 0°C si 5. 0°C pentru 2090 -2099. - din punct de vedere pluviometric, pentru perioada 2090 -2099, peste 90% din modele proiecteaza secete pronuntate in timpul verii, in special in sudul si sud-estul tarii, cu abateri negative fata de perioada actuala mai mari de 20%.

►Modificari observate in evolutia temperaturii medii anuale / 1961 -2000 a) la nivel de tara b) Sudul tarii / Statia Alexandria

►Modificari observate in evolutia cantitatilor de precipitatii anuale / 1961 -2000 a) la nivel de tara mm 900. 0 850. 0 800. 0 750. 0 700. 0 650. 0 600. 0 550. 0 500. 0 b) Sudul tarii / Statia Alexandria 2000 1996 1992 1988 1984 1980 1976 1972 1968 1964 1960 1952 1948 1944 1940 1936 1932 1928 1924 1920 1916 1912 1908 1904 1900 400. 0 1956 450. 0

► PRECIPITATII – zonalitate si frecventa anilor secetosi/ploiosi Regim pluviometric predominant deficitar Frecventa (%) anilor secetosi/ploiosi SUDULsi SUD-ESTUL ROMANIEI < 350 l/mp / ani excesiv secetosi Semnificatia regimului pluviometric <350 mm / excesiv secestos. 351 – 450 mm / secetos 451 – 600 mm / moderat secetos 0 – 5% 351 – 450 l/mp / ani secetosi 10 – 15% 451 – 600 l/mp / ani moderat secetosi 55 – 60% 601 - 700 l/mp ani optimi 15 – 20% > 700 l/mp / ani ploiosi 5 – 10%

Scenarii ale schimbarilor climatice bazate pe simularile diferitelor modele de circulatie globala (AOGCMS) si regionala (Reg. CM) Had. CM 3/2020 -2050/ Reg. CM/IPCC/2080 -2099/ Reg. CM /ICTP/2070 -2100/ SRES A 2 SRES A 1 B SRES A 2

► Extreme meteorologice in Romania / 1961 - 2000 Cresterea semnificativa a mediei temperaturii minime de vara Cresterea semnificativa a mediei temperaturii maxime de iarna si vara (pana la 2 o. C in S si SE / vara); Þ Intensificarea fenomenului de aridizare in SE tarii; Cresterea duratei maxime a intervalelor fara precipitatii in SV (iarna) si V (vara); Þ Cresterea frecventei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantitati zilnice) si extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantitati zilnice) pentru anumite regiuni pe perioada 1946 -1999; Þ Cresterea semnificativa a numarului de zile cu bruma in majoritatea regiunilor tarii, determinata de o tendinta de deplasare spre primavara a ultimei zile cu bruma; Þ Descresterea numarului de zile cu strat de zapada.

► Ani extremi secetosi si ploiosi in Romania ► ANI EXTREMI SECETOŞI ÎN SECOLUL XX Deceniul 1901 -1910: 1907 -1908 Deceniul 1911 -1920: 1917 -1918 Deceniul 1921 -1930: 1923 -1924, 1927 -1928 Deceniul 1931 -1940: 1934 -1935 Deceniul 1941 -1950: 1945 -1946, 1947 -1948, 1949 -1950 Deceniul 1951 -1960: 1952 -1953 Deceniul 1961 -1970: 1962 -1963, 1964 -1965 Deceniul 1971 -1980: 1973 -1974, 1975 -1976 Deceniul 1981 -1990: 1982 -1983, 1985 -1986, 1987 -1988 Deceniul 1991 -2000: 1992 -1993, 1999 -2000 ► ANI EXTREMI SECETOŞI ÎN SECOLUL XXI Deceniul 2001 -2010: 2000 -2001, 2001 -2002, 2002 -2003, 2006 -2007

► ANI PLOIOSI ÎN SECOLUL XX Deceniul 1901 -1910: 1910 Deceniul 1911 -1920: 1911, 1912, 1915, 1919 Deceniul 1921 -1930: 1929 Deceniul 1931 -1940: 1937, 1939, 1940 Deceniul 1941 -1950: 1941, 1944, 1947 Deceniul 1951 -1960: 1954, 1955, 1957, 1960 Deceniul 1961 -1970: 1969, 1970 Deceniul 1971 -1980: 1972, 1974, 1975, 1976 Deceniul 1981 -1990: 1981, 1990 Deceniul 1991 -2000: 1991, 1997 ► ANI PLOIOSI ÎN SECOLUL XXI - 2004 - 2005 - 2006

► Anul 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani in Romania Iarna 2007 a fost cea mai calda din ultimii 107 ani, fiind depasite recordurile absolute ale temperaturii maxime zilnice la 24 statii meteorologice. Vara 2007 a fost comparabila cu cea din 1946, insa cu o persistenta mai mare a zilelor caniculare (Tmax >35. 0 o. C). - a fost depasita temperatura maxima absoluta pentru luna iulie pe tara (44. 30 C pe data de 24 iulie, Calafat) - a fost depasita temperatura maxima absoluta lunara: iunie (53 statii), iulie (94 statii), august (17 statii) - numar record de temperaturi maxime zilnice >40. 0 o. C = 148 cazuri - iulie/ numar record de zile consecutive caniculare (temperaturi maxime zilnice >35. 0 o. C): 10 zile la Calarasi, Bucuresti-Filaret, Drobeta Tr. Severin

INTENSITATEA FENOMENULUI DE “ARSITA” IN LUNA IULIE 2007 Intensitatea cea mai accentuata a „arsitei” s-a inregistrat in intervalul 14 -24 iulie, cand temperaturile maxime din aer s-au situat frecvent peste 35. . . 40 C, pe areale extinse din sudul, sud-estul, estul si vestul tarii. In data de 24 iulie 2007, temperaturile maxime din aer au atins valori deosebit de ridicate (40. . . 44 C), local in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova. La Calafat s-a atins valoarea de 44, 3 C, peste maxima absoluta a temperaturii aerului din luna iulie, respectiv 43, 5 C, inregistrata in data de 5 iulie 2000, la Giurgiu. Statia agrometeorologica Intensitatea “arsitei” (ΣTmax≥ 32°C / unitati de arsita) MM / iulie 2007 Numarul total de zile cu “arsita” MM / iulie 2007 Numarul de zile consecutive cu “arsita”/ intervalul de producere in 2007 Calafat 25. 1 unitati/ 110. 1 unitati 10 zile 19 zile 5 zile / 1 -5 iulie si 11 zile / 14 -24 iulie Bailesti 29. 0 unitati/ 106. 5 unitati 12 zile 21 zile 5 zile/ 1 -5 si 7 -11 iulie si 11 zile / 14 -24 iulie Bechet 26. 3 unitati/ 106. 1 unitati 13 zile 19 zile 5 zile / 1 -5 iulie si 10 zile / 15 -24 iulie Turnu Magurele 26. 1 unitati/ 103. 2 unitati 14 zile 20 zile 5 zile/1 -5 si 7 -11 iulie si 10 zile / 15 -24 iulie Alexandria 35. 0 unitati/ 102. 0 unitati 11 zile 19 zile 5 zile / 1 -5 iulie si 10 zile / 15 -24 iulie Giurgiu 26. 1 unitati/ 101. 3 unitati 8 zile 20 zile 5 zile/1 -5 si 7 -11 iulie si 10 zile / 15 -24 iulie Drobeta Tr. Severin 15. 2 unitati/ 93. 6 unitati 11 zile 17 zile 10 zile / 15 -24 zile Rosiori de Vede 28. 0 unitati / 93. 5 unitati 10 zile 19 zile 5 zile / 7 -11 iulie si 10 zile / 15 -24 iulie Caracal 24 0 unitati/ 91. 4 unitati 12 zile 19 zile 5 zile / 1 -5 iulie si 10 zile / 15 -24 iulie Bucuresti Baneasa 16. 0 unitati/ 84. 5 unitati 9 zile 18 zile 10 zile/ 15 -24 iulie

► Anul 2006 -2007, sub aspectul regimului pluviometric a fost excesiv de secetos la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii, deficitele de precipitatii fiind mai accentuate comparativ cu anul 1945 -1946. 2006 - 2007 1945 - 1946

► Rezerva de umiditate / GRAU DE TOAMNA - 2007 30 MAI 2007 In 2007, seceta a afectat >65% din suprafata cultivata, in proportii cuprinse intre 50 Seceta pedologica extrema 100%. In acest an, ponderile Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata cele mai mari in suprafata Aprovizionare satisfacatoare cultivata cu cereale au fost detinute de culturile de porumb boabe (49, 5%) si grau (37, 9%). 27 IUNIE 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata Aprovizionare satisfacatoare Aprovizionare apropiata de optim SECETA PEDOLOGICA EXTREMA

► Rezerva de umiditate / PORUMB - 2007 27 IUNIE 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata Aprovizionare satisfacatoare Aprovizionare apropiata de optim 31 IULIE 2007 Seceta pedologica extrema Seceta pedologica puternica Seceta pedologica moderata SECETA PEDOLOGICA EXTREMA

► ANI EXCESIV DE PLOIOSI / 2004 - 2005 ► Perioadele cele mai ploioase, cu cantitati de precipitatii deosebit de abundente care au determinat inundatii si baltiri de apa pe suprafete agricole extinse au fost: 1– 6 iulie, 7– 13 iulie, 14 – 20 iulie, 3– 9 august, 11– 17 august, 18– 24 august 2005. Precipitatii (l/mp) / 1 Septembrie 2004 – 31 August 2005 Valoarea medie multianula / septembrie- august Valoarea maxima lunara / data producerii CALARASI 721. 9 l/mp 488. 9 l/mp 143. 8 l/mp /iunie 2005 BECHET 733. 8 l/mp 504. 4 l/mp 145. 2 l/mp /august 2005 OLTENITA 874. 5 l/mp 523. 8 l/mp 235. 4 l/mp / iulie 2005 CALAFAT 762. 6 l/mp 515. 7 l/mp 143. 8 l/mp / iunie 2005 TURNU MAGURELE 758. 6 l/mp 514. 8 l/mp 185. 6 l/mp /august 2005

ANI AGRICOLI EXCESIV DE PLOIOSI / GRAU DE TOAMNA - 2005 ~ 650. 000 ha de teren agricol au fost afectate de inundatiile din perioada aprilie-septembrie 2005, din care ~ 500. 000 ha suprafata cultivata PRECIPITATII (l/mp) / IULIE 2005 6 IULIE 2005 13 IULIE 2005 EXCESE DE UMIDITATE

ANI AGRICOLI EXCESIV DE PLOIOSI / PORUMB - 2005 6 IULIE 2005 13 IULIE 2005 EXCESE DE UMIDITATE In intervalul aprilie – august 2005, calamitarea partiala/totala a culturilor agricole din Romania s-a datorat cantitatilor abundente de precipitatii, situate peste valorile medii multianuale lunare si care s-au inregistrat in numai 1, 2 sau 3 zile consecutive determinand inundarea terenurilor, aparitia exceselor de umiditate in sol, baltiri de apa temporare sau de lunga durata (peste 3 -5 zile consecutive) la suprafata solului si in culturi.

► Efectele fenomenului de seceta pedologica in 2007

► Efectele dezastruoase ale inundatiilor in 2005

► Efectele schimbarilor climatice asupra graului de toamna Had. CM 3/2020 -2050/ SRES A 2 Reg. CM/2080 -2099/ SRES A 1 B Scurtarea sezonului de vegetatie cu 2 -14 zile, datorita cresterii temperaturii ÞCresterea productiei in 2050 cu 14%, ca urmare a efectului cresterii concentratiei de CO 2 asupra fotosintezei

► Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei din sol (EUA), perioada 2020 -2050 I. Aplicarea irigatiilor / Grau de toamna Graul de toamna utilizeaza mult mai eficient apa din sol in ambele scenarii, indeosebi in cazul scenariului 2050. Luand in considerare efectul CO 2 asupra culturii neirigate si irigate de grau, EUA creste semnificativ cu 10 -11% in 2020 si respectiv, cu 32 -33% in 2050, comparativ cu perioada actuala, datorita in principal cresterii ratei de asimilare a CO 2.

► Efectele schimbarilor climatice asupra culturii de porumb Had. CM 3/2020 -2050/ SRES A 2 Scurtarea sezonului de vegetatie cu 7 zile in 2020 si respectiv, cu 12 zile in 2050, ca urmare a cresterii temperaturii Reg. CM/2080 -2099/ SRES A 1 B Diminuarea productiei cu 14% in 2020 si respectiv 21% in 2050, ca rezultat al cresterii deficitelor de apa din sol, indeosebi in faza de umplere a boabelor

► Efectele schimbarilor climatice asupra balantei de apa din sol in cultura de porumb, perioada 2080 -2099/scenariul SRES A 1 B Cresterea deficitelor de apa si a duratei acestora Cresterea evapotranspiratiei de referinta si a cerintelor fata de apa ale plantelor Apa accesibila plantelor de porumb se va diminua semnificativ datorita cresterii deficitelor de apa din sol, a evapotranspiratiei de referinta si a cerintelor fata de apa ale plantelor, ca urmare a reducerii cantitatilor de precipitatii si cresterii temperaturii Diminuarea evapotranspiratiei reale, a precipitatiilor efective si a productiei

► Modalitati de imbunatatire a eficientei de utilizare a apei din sol (EUA), perioada 2020 -2050 I. Aplicarea irigatiilor / Porumb In cultura de porumb neirigata, EUA se diminueaza semnificativ cu 22% in 2020 pana la 74% in 2050. Prin aplicarea irigatiilor, EUA creste in ambele scenarii, respectiv cu 1. 5 -2. 5% pana la 8 -19%, comparativ cu perioada actuala.

► Impactul schimbarilor climatice asupra speciilor pomicole, utilizand scenarii climatice arbitrare, respectiv cresterea temperaturii cu 1 C /2040 si 2 C /2060. Þ Cresterea riscului fata de inghetul tarziu de primavara

CONCLUZII ► Datele climatice din ultimul secol evidentiaza o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere semnificativa a cantitatilor de precipitatii, elemente considerate limitative pentru toate activitatile specifice domeniului agricol. ► In deceniile urmatoare, implicatiile incalzirii globale in economia industriala, aprovizionarea cu apa, agricultura, biodiversitatea vor fi foarte evidente. La nivel global, incalzirea are deci ca efect, cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor extreme, in special seceta si inundatiile. Cauzele care conduc la aparitia acestor fenomene sunt legate evident atat de clima, cat si de interventiile umane, respectiv utilizarea defectuoasa a terenurilor si resurselor de apa, practicile agricole necorespunzatoare, despaduririle, suprapasunatul si, nu in ultimul rand, poluarea aerului si solului. ► Adaptarea la schimbarile climatice va beneficia in special de experienta dobandita din reactia la evenimentele climatice extreme, prin implementarea planurilor de adaptare si administrare a riscurilor schimbarilor climatice.

DIRECTII VIITOARE ● Identificarea si selectarea optiunilor agricole de adaptare pentru reducerea riscurilor agroclimatice termice si hidrice. ● Cuantificarea si formularea strategiilor alternative de adaptare. ● Recomandari privind cele mai eficiente masuri de adaptare in vederea limitarii impactelor negative ale posibilelor schimbari climatice.

http: //www. meteoromania. ro