MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI INDUSTRIA ROMANEASCA DE TEXTILE

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI INDUSTRIA ROMANEASCA DE TEXTILE, CONFECTII SI PIELARIE – INCALTAMINTE (INDUSTRIA USOARA) Prezent si perspective Politici industriale Vasile Mirciu Ministerul Economiei si Comertului Directia Generala Politica Industriala 8 noiembrie 2004 www. minind. ro 1

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 1. Introducere Dezvoltarea industriei usoare se inscrie in Programul de Guvernare pe perioada 2001 – 2004 si in Programul Economic de Preaderare 2001 – 2005 aprobat in septembrie 2001 de Guvernul României. Una din actiunile strategice cuprinse in Programul de Guvernare este si aceea de a se “asigura climatul economic corespunzator in vederea cresterii ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare recunoscute pe piata UE si mondiala” – de exemplu confectiile de imbracaminte si incaltaminte. In aceeasi idee in Programul Economic de Preaderare a României la UE “. . . se apreciaza ca industria prelucratoare va avea rolul principal in dezvoltarea industriala a tarii”. www. minind. ro 2

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI INDUSTRIA USOARA Primele 15 judete raportate la cifra de afaceri realizata in industria textila, confectii si pielarie incaltaminte www. minind. ro 3

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Ponderea industriei usoare in context national In anul 2003 industria usoara a realizat urmatoarele ponderi in indicatorii macroeconomici ai României: § § § § 3, 0% din PIB; 9, 8% din volumul productiei industriale; 34, 5% din exportul tarii; 25, 8% din numarul salariatilor din industrie. In sector activeaza peste 8900 societati comerciale; Numai 5 societati au capital majoritar de stat; 97% din productia industriala si 98% din export se realizeaza in sectorul privat; In intreprinderile sectorului activau peste 450 mii persoane ; www. minind. ro 4

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. Evolutia principalilor indicatori ai industriei usoare 2. a. Evolutia structurilor de productie www. minind. ro 5

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. b. Evolutia destinatiei produselor www. minind. ro 6

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. 1. Asigurarea cu materii prime de baza www. minind. ro 7

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. 2. Evolutia volumului productiei industriei usoare www. minind. ro 8

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. 3. Evolutia importului si exportului industriei usoare www. minind. ro 9

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. 4. Evolutia numarului de personal in industria usoara www. minind. ro 10

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. 5. Evolutia principalilor indicatori din industria usoara www. minind. ro 11

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 3. Puncte tari ale industriei usoare § este o industrie viabila, produsele avand desfacere asigurata, fiind destinate necesitatilor vitale si de moda ale oamenilor; § realizeaza produse competitive pentru piata autohtona si pentru export in tarile dezvoltate; § detine o forta de munca stabila si bine instruita pentru specificul acestei industrii; § valorifica superior materiile prime; § necesita costuri relativ mici pentru modernizari, retehnologizari si infiintari de intreprinderi mici si mijlocii fata de alte ramuri industriale ; § are mare flexibilitate si grad ridicat de adaptabilitate la schimbari ; § traditia indelungata a ramurii. www. minind. ro 12

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 4. Puncte slabe ale industriei usoare § nu are asigurata in tara materia prima necesara realizarii produselor (nici cantitativ nici calitativ); § pondere inca mare de utilaje si tehnologii neperformante in sectoarele primare; § costuri mari de fabricatie in subsectoarele primare datorita in principal: – capacitatilor mari, nerestructurate, cu flexibilitate si adaptabilitate redusa la cerintele pietelor; – folosirea unor capacitati sub limita de rentabilitate; – personal supradimensionat; – productivitate scazuta; – consumuri materiale si energetice mari fata de cele realizate pe plan mondial; – lipsa fondurilor de investitii si a capitalului de lucru. www. minind. ro 13

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 5. Principalele avantaje comparative si competitive ale industriei usoare pe plan intern si international 5. 1. Pe plan intern § § § § § cca. 55% din necesarul de resurse materiale se pot asigura din productia interna (in-canepa, lana, piei, blanuri); existenta unei industrii chimice relativ dezvoltate si care, dupa modernizare poate realiza o mare parte din materiile prime si materialele necesare industriei usoare; traditia indelungata a ramurii ca furnizor de produse specifice pe piete externe; existenta unor capacitati de productie insemnate, din care o mare parte pot fi modernizate cu un efort investitional redus fata de alte ramuri industriale si cu efecte imediate; piata interna poate absorbi o importanta parte a productiei atat pentru populatie cat si pentru alte ramuri consumatoare de articole tehnice; forta de munca necesara este obtenabila la preturi competitive; disponibilitate mare de amplasare a capacitatilor de productie in toate zonele geografice ale tarii si de atragere in circuitul economic a fortei de munca disponibile si a resurselor specifice locale; costuri reduse pentru crearea unui loc de munca in comparatie cu alte ramuri industriale; are capacitatea de a-si sustine importurile; existenta unui mediu concurential real, datorita numarului mare de agenti economici de profil. 5. 2. Pe plan international Industria usoara si in special a confectiilor de imbracaminte si incaltaminte detine un loc important pe plan international datorita ponderii pe care o are in totalul importului valoric al Uniunii Europene. www. minind. ro 14

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 6. Structura societatilor comerciale in functie de numarul de angajati La nivelul anului 2003 situatia se prezinta astfel : UM = numar Numarul societatilor comerciale micro a crescut spectaculos. www. minind. ro 15

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 7. Situatia acquis-ului comunitar in domeniul industriei usoare DIRECTIVE U. E. / LEGISLATIE NATIONALA Pentru eliminarea barierelor in circulatia marfurilor specifice domeniului industriei usoare s-au intreprins urmatoarele: TEXTILE – CONFECTII 1. Directiva 96/74/EC privind denumirea textilelor completata cu Directiva 97/37/EC - HG nr. 332/2001 – privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile (publicata MO nr. 166/02. 04. 2001) modificata prin HG nr. 25/2002 (publicata in MO nr. 67/30. 01. 2002) 2. Directiva 96/73/EC privind analiza cantitativa a amestecurilor binare de fibre textile. Directiva 73/44/EEC privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile. - HG nr. 762/2001 - privind stabilirea metodelor de analize utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile (publicata MO nr. 494/23. 08. 2001). PIELARIE – INCALTAMINTE 1. Directiva 94/11/EC privind etichetarea materialelor folosite la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori. - HG nr. 26/2002 – privind stabilirea conditiilor de etichetare a materialelor utilizate la producerea principalelor componente ale articolelor de incaltaminte destinate vanzarii catre consumatori (publicata in MO nr. 67/30. 01. 2002). www. minind. ro 16

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Previziuni privind evolutia sectoarelor industriale pe termen mediu • Continuarea activitatii intr-un ritm relativ constant fiind posibilă o uşoară dezvoltare a acesteia pentru : textile, confecţii de îmbrăcăminte, pielărie şi încălţăminte. www. minind. ro 17

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 8. Proiectia ramurii in perspectiva anului 2007 www. minind. ro 18

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Evolutii interne si internationale previzibile in perioada 2004 -2007, cu impact asupra industriei usoare romanesti Intrarea Chinei si Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului • Cresterea deosebita a competitiei atat pe piata interna cat si internationala, in special in domeniul industriei textile si confectii de imbracaminte; • Hotararea OMC de eliminare a tuturor restrictiilor cantitative incepand cu 01. 2005. www. minind. ro 19

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Evolutii interne si internationale previzibile in perioada 2004 -2007, cu impact asupra industriei usoare romanesti Adoptarea Codului Vamal U. E. • Competitie – egalitate, nediscriminare, liberalizare comerciala completa in ambele sensuri, intrare si iesire, lipsa oricaror restrictii sau echivalentul acestora, alinierea la preturile pietei si disciplina comerciala; • Industria romaneasca, care in prezent este beneficiara de oportunitati va deveni dupa aderare ofertanta de oportunitati. www. minind. ro 20

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Evolutii interne si internationale previzibile in perioada 2004 -2007, cu impact asupra industriei usoare romanesti • Incheierea de noi acorduri de liber schimb – crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneene. • Concentrarea productiei si comercializarea produselor in cadrul unor grupuri de mari interese, locale, zonale si chiar mondiale. • Evolutia pretului la energia electrica si gaze in corelare cu cresterea ponderii energiilor regenerabile. • Intensificarea masurilor de protejare a mediului. • Cresterea ponderii materiilor prime din surse reciclabile. www. minind. ro 21

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Politici industriale ce urmeaza a fi adoptate pentru depasirea provocarilor si continuarea procesului de crestere a industriei usoare din Romania Ä Sustinerea programelor pentru dezvoltarea sectoarelor care au bază de materii prime ce se pot produce in tara: - revigorarea industriei textile primare de in, canepa, lana si a industriei pielariei; proiecte prioritare sustinute de M. E. C. a) Linie tehnologica modul de fabricatie de tesaturi subtiri din in si canepa – 6 linii cu capacitatea de 6 mil. mp/an b) Linie tehnologica modul de fabricatie de tesaturi din lana – 3 linii cu capacitatea de 4 mil. mp/an c) Diminuarea impactului asupra mediului cauzat de sectorul de tabacire a pieilor. www. minind. ro 22

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Politica Industriala a Romaniei • Documentele de Politica Industriala a Romaniei si Planul de Actiune pentru implementarea politicii industriale au fost aprobate prin HG 657/2002. • Capitolul 15 de negociere cu Uniunea Europeana (Politica Industriala ) a fost deschis si inchis provizoriu la 30 iulie 2002. www. minind. ro 23

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Obiectivul general al politicii industriale Ä Creşterea competitivităţii care conduce la imbunatatirea performantelor industriei româneşti si la întărirea capacităţii de adaptare a economiei ţării la cerinţele pieţei internaţionale, în condiţiile globalizării economiei mondiale. www. minind. ro 24

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Priorităţi pentru implementarea Politicii Industriale 1. Accelerarea ajustării structurale 2. Îmbunătăţirea permanenta a mediului de afaceri, ca factor stimulativ pentru dezvoltarea durabilă a economiei româneşti. 3. Atragerea unui volum mai mare de investiţii străine. www. minind. ro 25

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 1. Accelerarea ajustării structurale in industria usoara • restructurarea ultimelor societăţi comerciale cu capital majoritar de stat – accelerarea schimbărilor în structura de proprietate prin creşterea ponderii proprietăţii private in societatile comerciale in care statul inca mai detine capital; – modificări în structura producţiei prin creşterea ponderii produselor cu valoare adaugată mare (confectii de imbracaminte si incaltaminte); – creşterea ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii in realizarea principalilor indicatori economici. www. minind. ro 26

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 2. Consolidarea dezvoltării unui mediu de afaceri viabil şi deschis • dezvoltarea unei economii de piaţă viabilă şi funcţională bazată pe competiţie , pe un sistem legislativ stabil, simplu şi coerent, precum şi pe un cadru instituţional adecvat si eficient, armonizate cu cele din Uniunea Europeana. www. minind. ro 27

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 3. Atragerea investiţiilor străine directe • înlăturarea obstacolelor întâmpinate de investitorii străini în România, la initierea si dezvoltarea de afaceri vizand simplificarea procedurilor de înregistrare şi autorizare a firmelor, stabilitatea legislaţiei, eficienţa serviciilor bancare etc. • promovarea României ca destinaţie pentru investitorii străini prin asigurarea unei informări atractive, complete şi corecte asupra oportunităţilor de investiţii , oferirea de servicii pentru investitori si proceduri clare, adaptate practicilor internaţionale. • organizarea activităţii de promovare a oportunitatilor pentru investiţii străine (realizarea proiectelor prioritare si promovarea lor pe internet si prin agentiile economice). • dezvoltarea activitatii ARIS, ca organism specializat in atragerea investitiilor straine in Romania www. minind. ro 28

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 4. Consolidarea pieţei concurenţiale • întărirea capacitatii instituţiilor abilitate să administreze regulile referitoare la concurenţă stabilite prin Legea concurenţei nr. 21/1996 • întărirea activităţii de supraveghere a pieţii, ca instrument esenţial pentru aplicarea legislaţiei armonizate, stabilite prin Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor si OG nr. 21/1992 aprobată prin Legea nr. 87/2002 privind protecţia consumatorilor www. minind. ro 29

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 5. Promovarea investiţiilor intangibile • cresterea capacitatii de inovare si mai ales de utilizare practica a acestora in vederea realizarii de produse si servicii noi • promovarea de programe eficiente de C&D si susţinerea dezvoltării capacităţii de absorbţie şi difuzare a rezultatelor C&D în mediul economic • susţinerea unei politici active în domeniul calităţii, • investiţia în capitalul uman in vederea perfectionarii si insusirii de noi abilitati de munca, pentru o mai buna utilizare a resurselor umane. • extinderea utilizării tehnologiei informaţiei şi folosirea eficientă a datelor prelucrate şi gestionate de sistemele informaţionale naţionale şi internaţionale. • standardizarea • intarirea legaturii intre industrie si mediul universitar (prin programele de C&D) www. minind. ro 30

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 6. Dezvoltarea cooperării industriale • extinderea utilizării sistemului de subcontractare • organizarea de întâlniri, mese rotunde, susţinerea unor iniţiative potenţial viabile şi asistenţă în deschiderea şi dezvoltarea interesului unor parteneri străini în cooperarea industrială (Germania, Italia, Franta, Danemarca, Belgia si Olanda) • sustinerea realizarii de scheme de cooperare (clustere - concentrare de companii si institutii care sunt in competitie, colaboreaza si sunt in interdependenta conectate printr-un sistem de relatii atat legate cat si nelegate de piata si retele) www. minind. ro 31

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 7. Susţinerea dezvoltării IMM • Principalele direcţii strategice de acţiune – – – crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM, dezvoltarea activităţilor productive şi inovative creşterea competitivităţii IMM pe diverse pieţe, îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe promovarea culturii antreprenoriale. • Măsuri: § eliminarea barierelor birocratice; § îmbunătăţirea cadrului instituţional şi a dialogului public – privat; § susţinerea transferului de tehnologie către IMM www. minind. ro 32

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI § facilitarea accesului la surse de finanţare si activele neutilizate ale agenţilor economici cu capital majoritar de stat § dezvoltarea unei pieţe naţionale de consultanţă şi consiliere pentru întreprinzători; § îmbunătăţirea accesului IMM la informaţii de afaceri relevante pentru domeniul specific de activitate al acestora; § sprijinirea participării IMM la târguri şi manifestări internaţionale; § susţinerea unor programe de instruire pentru dezvoltarea capacităţii antreprenoriale; § îmbunătăţirea pregătirii manageriale înca din învăţământul liceal şi universitar. www. minind. ro 33

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 8. Asigurarea compatibilităţii cu mediul înconjurator • consolidarea cadrului legislativ in domeniul protectiei mediului, care momentan este parţial armonizat cu cel al UE. • dezvoltarea de strategii de protecţie a mediului şi integrarea concepţiei de proiectare, producţie şi marketing pornind de la tehnologii şi produse “curate”. • extinderea implementării sistemului de management de mediu (ISO 14000) www. minind. ro 34

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 9. Modernizarea rolului autorităţii publice • intărirea capacităţii autorităţii publice din domeniul industriei (Ministerul Economiei şi Comerţului) de elaborare şi implementare a politicii industriale şi de gestionare a procesului de reformă economică din industrie. • cresterea capacitatii de coordonare si concentrare a efotului tuturor factorilor implicati in implementarea politicii industriale. • dezvoltarea parteneriatului public-privat www. minind. ro 35

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 10. Promovarea coeziunii sociale • atragerea partenerilor sociali şi a altor factori implicaţi în activitatea industrială, în procesul de luare a deciziilor majore, cu prioritate vizand elaborarea şi implementarea politicilor si perfectionarea cadrului legislativ; • permanentizarea procedurilor de consultare a operatorilor economici şi a partenerilor de dialog social cât şi a procedurilor de diseminare a informaţiilor utile; • obţinerea sprijinului partenerilor sociali în realizarea ajustărilor structurale. • susţinerea asigurării unui sistem cât mai eficient de protecţie socială pasivă şi mai ales activă. www. minind. ro 36

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Implementarea “Politicii Industriale” • GRUPUL INTERMINISTERIAL constituit în acest scop prin Hotărârea de Guvern 660/2001 – format din secretari de stat din 13 ministere • Task – Force - echipa operativa de lucru • Forumul de Consultare www. minind. ro 37

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI Planul de actiune pentru implementarea politicii industriale • Structurat pe 9 capitole corespunzand instrumentelor avute in vedere de politica industriala. • Stadiul implementarii este monitorizat trimestrial de MEC www. minind. ro 38

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI 8 noiembrie 2004 www. minind. ro 39