Ministerul Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Directia Generala Elaborare Strategii Agroalimentare POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Cristu Chirfot MAPDR – D. G. Strategii agroalimentare Craiova – 12. Decembrie 2006

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ SI IMPACTUL PE PLAN NAŢIONAL Viziune de ansamblu 2. Februarie 2005: Comisia Europeană a relansat Strategia Lisabona Strategia încearcă să ofere soluţii pentru nevoia crescută a UE privind impulsionarea creşterii economice, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea competitivităţii pe piaţa internaţională. Strategia ţinteşte să ofere oamenilor un standard de viaţă mai ridicat prin oferirea unui mediu natural şi social durabil. S-au stabilit principii de bază privind contribuţia PAC la Strategia Lisabona: perfomanţă economică puternică ce merge concomitent cu utilizare durabilă a resurselor naturale.

Actorii PAC Pe plan mondial Pe plan UE Fermieri OMC Platitorii de taxe si impozite Consumatorii Mediul privat şi public decizional Reprezentanţii societăţii civile fundaţii – asociaţii din domeniile: (mediu, societatea rurală, etc) OECD Politica Agricolă Comună Exportatori neţi Importori neţi ACP LDCs MERCOSUR . . . Aderarea Noilor Ţării Membre . . .

Principiile iniţiale PAC Articolul 39 (1958) ROMA • creşterea productivităţii prin promovarea progresului tehnologic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a muncii • asigurarea unui standard de viaţă acceptabil pentru cei din sectorul agricol • stabilizarea pieţelor • asigurarea aprovizionării • oferirea consumatorilor de produse alimentare la preţuri rezonabile.

Evolutia PAC 1984: cote privind producţia de lapte 1988: stabilirea nivelului maxim a cheltuielilor UE pentru fermieri 1992: Reformele Mac Sharry (limitarea producţiei în creştere(29% pentru cereale, 15% pentru carne de vită), plăţi ‘set-aside’ sistem de “decuplare” a ajutorului pentru venit de ajutorul pentru producţie 2002: stagnarea cheltuielilor agricole pînă în 2013, în termeni reali 2003: decuplarea subvenţilor pentru o anumită cultură, plăţile către exploataţiile individuale legate de respectarea mediului, standarde de siguranţa alimentelor şi standarde de bunăstare a animalelor. 2005: Reforma regimului zahărului

Politica Agricolă Comună Productivitate Competitivitate Durabilitate Inceputul PAC 1960 Anii de criză 1986 1988 Securitatea Alimentară Supra productia Imbunatatirea productiei Stabilizarea Pietelor Sprijinirea veniturilor Cheltuieli exagerate Relaţii tensionate pe plan internaţional Masuri structurale Reforma Mc Sharry 1992 Agenda 2000 Reducerea supraproducţiei Reforma PAC 2003 Orientarea catre piata Mediul Inconjurator Reformarea PAC Competitivitate Consumator Dezvoltare Rurala Stabilizarea Veniturilor Dezvoltare Rurala Mediul Inconjurator Stabilizarea Bugetului DECUPLAREA DE PRODUCTIE SPS - SAPS

Contextul reformării PAC Reforma Fondurilor Structurale FEADR Perspectiva financiară Viitorul dezvoltării rurale: 2004/2005 Reforma PAC: 2004 cadrul financiar datorat lărgirii UE OMC / OMS „Runda Doha “ Reforma PAC: 2003 Relaţiile comerciale internaţionale 2007 -2013 EU – Consiliul BXL din Octombrie 2002 Dezvoltarea economică a pieţelor agricole Evaluarea intermediară 2002 AGENDA 2000 Lărgirea UE EU 25 EU 27 EU …

FEOGA - EAGF EAGGF Guarantee section

Modelul european privind agricultura în UE Modelul european în domeniul agrar se bazează pe o agricultură competitivă, durabilă, multifuncţională şi de acoperire a întregului teritoriu. . Politica Agrara - Sinergia dintre Agricultură şi Dezvoltare Rurală Viabilitate Economică – orientare catre piata Societatea rurală – elementul important Integritatea mediului

POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ - 2007 -2013 FEGA – Fondul European de Garantare Agricola FEADR – Fondul European de Agricultura si Dezvoltare Rurală PILONUL II Politica de piaţă Politica de dezvoltare regională Sprijin pt. venit Bunuri publice Producţia de alimente Funcţia de mediu Agricultură şi zone rurale durabile Funcţia rurală

Noua PAC (2007 -2013) Primul pilon Pilonul doi Organizaţii Comune de Piaţă O. C. M. Cresterea sectoarelor Agricol si forestier subvenţii export sprijin piaţă Plăţi directe Axa 1 Axa 2 Imbunatatirea Mediu si peisaj rural Axa 3 Diversificarea economiei in zona rurala si cresterea calitatii vietii Axa Leader

BUGETUL UE 2006 € 56, 87 milliarde

Politica agricolă comună • PAC este domeniul de politici cel mai reglementat din Uniunea Europeană • dar fiecare stat membru trebuie să înţeleagă aceasta ca un cadru în care se pot formula politici de acoperire a cerinţelor naţionale • implementarea trebuie să se bazeze pe structuri administrative eficiente şi efective • politica agrară naţională trebuie să se concentreze pe beneficiar: fermierul şi consumatorul • în prezent în România: implementarea OCM, IACS şi a măsurilor de Dezvoltare Rurala se bazează pe cerinţele naţionale • formularea de politici trebuie să ia în considerare şi evoluţii viitoare, de exemplu bio-energia

Proiectia anului 2007 - MAPDR Perspectiva anului 2007 are in vedere: n n n n n Continuarea agricultura si a Programului “ “Fermierul”. ”. Continuarea investitiilor in agricultura si a Programului Introducerea e la hectar, indiferent de tipul de productie , conform principiului platii unice la ntroducerea subventiei fixe si uniforme la hectar, indiferent de tipul de productie, conform principiului hectar SAPS (Single Area Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand fermelor eligibile (peste hectar - SAPS (Single Payment Scheme) pentru toate terenurile agricole apartinand 1 ha, constituite din parcele mai mari sau egale cu 0, 3 ha) conform reglementarilor europene. Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va imparti la numarul de hectare insumat de Pentru stabilirea nivelului subventiei unice la hectar, suma anuala se va toate fermele de peste 1 hectar inregistrate in Registrul Fermelor pana la data de 15 mai 2007 (data limita de depunere a cererilor de subventii din partea agricultorilor). Mentinerea subventiei la hectar decuplata de productie si diferentiata in functie de tipul de produs, pentru sectoarele considerate sensibile sau prioritare ( CNDP). sectoarele considerate sensibile sau prioritare (subventie complementara sustinuta din bugetul national- CNDP Romania are dreptul sa utilizeze, conform negocierilor cu UE, un buget de maxim de 528 milioane euro, din care 122, 1 milioane euro pot proveni prin transferul a 20% din alocarea pe 2007 pentru dezvoltarea rurala, pentru a reduce efortul bugetar national. Prin aceasta subventie complementara se vor sustine in continuare sectoare care au fost sustinute si in 2006. Efectuarea platilor subventiilor catre agricultori începe in octombrie 2007 (perioada martie-mai primirea cererilor de plata, perioada iunie-septembrie control pe teren si din octombrie demararea platilor catre fermieri). Mentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc. ) conform reglementarilor PAC. Desfasurarea Dezvoltare Rurala 2007 -2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a a fermierilor (20 de masuri). Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007 -2013, structurat pe 4 axe strategice

n Mentinerea sistemului de interventie pe piata cerealelor, la care se vor adauga sisteme de interventie sau alte forme de regularizare si pe piata altor produse (carne, lapte, vin, legume-fructe, zahar, etc. ) conform reglementarilor PAC. n Desfasurarea Planului National de Dezvoltare Rurala 2007 -2013, structurat pe 4 axe strategice de sprijinire a fermierilor (20 de masuri).

Plăţile directe Principalele conditii de eligibilitate pentru a beneficia de SAPS, PNDC vegetal, culturi energetice si zahar sunt urmatoarele: - Utilizarea unei suprafete de teren agricol mai mare sau egala cu 1 ha. Aceasta suprafata nu poate fi formata din parcele mai mici de 0, 3 ha. -Mentinerea terenului agricol respectiv in bune conditii agricole si de mediu. Schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, conform PAC: Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) Plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC). Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic (PNDC). Schema de plată pentru culturi energetice. Schema de plată separată pentru zahăr.

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) ● Plată directă pe suprafaţă acordata în mod uniform, decuplată de productie, suprafetelor menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu, şi anume: - cereale pentru boabe, plante leguminoase pentru boabe, plante industriale, cartof, sfecla de zahar, rădăcinoase pentru nutreţ, legume proaspete, pepeni şi căpşuni, flori şi plante ornamentale, plante pentru nutreţ, plante pentru producerea de seminţe şi seminceri pentru comercializare, alte culturi în teren arabil, inclusiv terenurile de sub sere şi solarii şi terenul lăsat necultivat în mod deliberat;

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) - pajişti permanente (păşuni şi fâneţe); - vii şi pepiniere viticole; - livezi, arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere şi alte culturi permanente; - grădini familiale.

Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul vegetal n Reprezintă plăţi în cadrul schemelor de sprijin comunitare şi constau în acordarea suplimentară de sume pe suprafaţă, pentru următoarele culturi agricole: - Grupa I: grâu şi secară, orz şi orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, floarea soarelui, rapiţă, leguminoase pentru boabe; - Grupa II: sfeclă de zahăr, orez, hamei, tutun, soia convenţională, in şi cânepă.

Schema de plată pentru culturi energetice n n Acordarea unei sume unitare pe suprafaţă începând cu anul 2007, pentru culturi energetice destinate producţiei de biocombustibili, şi anume: rapiţă, floarea soarelui, soia şi porumb Fermierii care solicită plată pe suprafaţă pentru culturile energetice, nu mai au dreptul să primească plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal (PNDC), pentru aceleaşi suprafeţe.

Schema de plată separată pentru zahăr n Acordarea unei sume pe suprafaţă, pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr. Beneficiază de această plată fermierii care au încheiat un contract de livrare a producţiei de sfeclă de zahăr cu o unitate procesatoare şi deţinătoare de cotă.

Plăţi naţionale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic Se acorda o prima unitara pe cap de animal, in vederea sustinerii activitatilor din domeniu, pentru urmatoarele specii: 1. Bovine adulte femele, si suplimentar o - prima pentru Controlul Oficial al Performantei si / sau - prima pentru bovinele insamantate artificial in primele 4 luni dupa fatare. 2. Tineret bovin mascul destinat sacrificarii 3. Bovine adulte la sacrificare 4. Ovine si caprine

Având în vedere că sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli prin Politica Agricolă Comună nu este suficient pentru activităţile agricole, se pot acorda si alte facilităţi financiare de la bugetul naţional, prin bugetul MAPDR se permite acordarea de AJUTOARE DE STAT in urmatorii 3 ani pentru: n n activitati funciare comune din sectorul agricultura vegetal zootehnic de imbunatatiri

Activităţi comune din agricultură - investitii pentru: n sustinerea si regenerarea plantatiilor de vii, arbusti si pomi fructiferi, hamei precum si a materialului saditor n dotarea tehnica a agriculturii si industriei alimentare n modernizarea unitatilor de productie - sustinerea depozitarii productiei agricole si a promovarii produselor - sustinerea grupurilor de producatori - sustinerea implementarii masurilor de siguranta alimentara

Activităţi din sectorul vegetal n Sprijin in sectoarele legume-fructe, culturi de câmp, viticultura, tutun, hamei, cartof, plante medicinale si aromatice, flori, plante dendrologice si ornamentale, pentru: - sustinerea productiei - dezvoltarea tehnologiilor de productie - sustinerea productiei marfa

Activităţi din sectorul zootehnic n - Sustinere pentru: ameliorarea populatiilor de animale imbunatatirea calitatii produselor de origine animala imbunatatirea calitatii productiei pajistilor producerea si comercializarea produselor apicole

Activităţi din sectorul de îmbunătăţiri funciare n - - Sustinere pentru: asigurarea starii de functionare a infrastructurii achizitia de instalatii si echipamente investitii pentru modernizarea si retehnologizarea infrastructurii