Mie dor dea ta privire Mie dor de

  • Slides: 12
Download presentation
, , Mi-e dor de-a ta privire, Mi-e dor de tine, mamă …“ Şi

, , Mi-e dor de-a ta privire, Mi-e dor de tine, mamă …“ Şi în lumea necuvântătoarelor rolul mamei este important în ocrotirea, dezvoltarea şi atingerea maturităţii puilor Cum ar fi lumea ta fără gândul bun , fără aprecierea, căldura sufletească şi sfaturile mamei tale ? Părerea mea

Puiul Sandi, să asculţi pe mămica! • • Ioan Alexandru Brătescu Voineşti Într-o primăvară,

Puiul Sandi, să asculţi pe mămica! • • Ioan Alexandru Brătescu Voineşti Într-o primăvară, o prepeliţă aproape moartă de oboseală , că venea de departe, tocmai din Africa , s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. Dupa ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune beţigaşe, foi uscate, paie si fire de fân şi şi-a făcut un cuib pe un muşuroi de pământ, mai sus, ca să nu i- l înece ploile; pe urmă, şapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în total şapte ouă mici ca nişte cofeturi şi a început să le clocească. Ai văzut cum stă găina pe ouă? Aşa stă şi ea, doar că ea în loc să stea în coteţ, stă afară în grâu; şi plouă, plouă de varsă şi ea nu se mişcă, ca nu cumva să pătrunză o picătură de ploaie la ouă. După trei săptămâni i-au ieşit nişte pui drăguţi, nu goi ca puii de vrabie, îmbrăcaţi cu puf galben ca puii de găină, dar mici, parcă erau şapte gogoşi de mătase, şi au început să umble prin grâu după mâncare. Prepeliţa prindea câte o furnică, ori câte o lăcustă, le-o firimiţea în bucăţele mici, şi ei, pic! cu cioculeţele lor, o mâncau numaidecât. Şi erau frumoşi, cuminţi şi ascultători; se plimbau primprejurul mamei lor şi când îi striga: “Pitpalac!” repede veneau lângă ea. Odată, prin iunie, când au venit ţăranii să secere grâul, ăl mai mare dintre pui n-a alergat repede la chemarea mă-sii, şi cum nu ştia să zboare, haţ! l-a prins un flăcău sub căciulă. Ce frică a păţit când s-a simţit strâns în palma flăcăului, numai el a ştiut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un ţăran bătrân, care s-a rugat pentru el: — Lasî-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua? Când s-a văzut scăpat, fuga speriat la prepeliţă să-i spuie ce-a păţit. Ea l-a luat, l-a mângâiat şi i-a spus: — Vezi ce va să zică să nu mă asculţi? Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că eşti mic, să nu ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău. Şi aşa trăiau acolo liniştiţi şi fericiţi. Din seceratul grâului şi din ridicarea snopilor se scuturaseră pe mirişte o groază de boabe cu care se hrăneau şi, măcar că nu era vreo apă prin apropiere, nu sufereau de sete, că beau dimineaţa picături de rouă de pe firele de iarbă. Ziua, când era căldura mare, stau la umbra în lăstar; după-amiază, când se potolea vipia, ieşeau cu toţii pe mirişte; iar în nopţile răcoroase se adunau grămadă , ca sub un cort, sub aripile ocrotitoare ale prepeliţei. Încet-încet puful de pe ei s-a schimbat în fulgi şi în pene, şi cu ajutorul mamei lor au început să zboare. Lecţiile de zbor se făceau dimineaţa spre răsăritul soarelui, când se îngâna ziua cu noaptea, şi seara în amurg, căci ziua era primejdios din pricina hereţilor, care dădeau târcoale pe deasupra miriştii. Mama lor îi aşeza la rând şi îi întreba: “Gata? ” “Da”, răspundeau ei. “Una, două, trei!” Şi când zicea “trei”, frrr! zburau cu toţii de la marginea lăstarului tocmai colo lângă cantonul de pe şosea şi tot aşa îndărăt. Şi mama lor le spunea că-i învaţă să zboare pentru o călătorie lungă, pe care trebuiau s-o facă în curând, când o trece vara. “Şi o să zburăm pe sus de tot, zile şi nopţi, şi o să vedem dedesubtul nostru oraşe mari şi râuri, şi marea. ”

Răspunde la întrebările de mai sus.

Răspunde la întrebările de mai sus.

Formulează oral întrebări şi răspunsuri despre textul citit.

Formulează oral întrebări şi răspunsuri despre textul citit.

Alege litera corespunzătoare variantei corecte : 1. Din seceratul grâului şi din ridicarea snopilor

Alege litera corespunzătoare variantei corecte : 1. Din seceratul grâului şi din ridicarea snopilor se scuturaseră pe mirişte : a) o groază de boabe c) o mulţime de petale b) frunze şi crenguţe d) fructe de pădure 2. Prepeliţele vor porni în marea călătorie : a)când vine primăvara b)când începe vara c)când se termină toamna d)când trece vara 3. Pasărea îşi face cuibul pe un muşuroi de pământ A)ca să vadă toate mişcările vecinilor B)ca să nu i-l înece ploile C)ca să respire aer mai curat D)pentru a auzi mai bine cântecul greierilor 4. Prepeliţa s-a lăsat din zbor : a)într-un lan de porumb b) la marginea lacului c)Într-un lan verde de grâu d)Într-o livadă de vişini Verifică

Asociază fiecare descriere cu numele personajului corespunzător 1 L-a prins sub căciulă Ţăranul Puiul

Asociază fiecare descriere cu numele personajului corespunzător 1 L-a prins sub căciulă Ţăranul Puiul Flăcăul 2. — Lasă-l jos, mă Marine, că e păcat de el, moare. Nu-l vezi că de-abia e cât luleaua? prepeliţa Ţăranul Puiul Flăcăul prepeliţa 3 — Vezi ce va să zică să nu mă asculţi? Când te-i face mare, o să faci cum ai vrea tu, dar acum, că eşti mic, să nu ieşi niciodată din vorba mea, că poţi să păţeşti şi mai rău. Ţăranul Puiul Flăcăul prepeliţa 4. Ce frică a păţit când s-a simţit strâns în palma flăcăului, numai el a ştiut; îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar. Ţăranul Puiul Flăcăul prepeliţa

Numerotează enunțurile de mai jos în ordinea evenimentelor întâmplate • • . La începutul

Numerotează enunțurile de mai jos în ordinea evenimentelor întâmplate • • . La începutul primăverii , prepeliţa se întoarce din Africa. După trei săptămâni au ieşit din ouă puii, îmbrăcaţi cu puf galben. Pasărea adună materialele pentru construcţia cuibului. Puiul cel mare este prins de un flăcău sub căciulă Din seceratul grâului se scuturaseră o groază de boabe. Pregătirea călătoriei peste oraşe, râuri şi mări. Lecţiile de zbor se făceau dimineaţa şi seara. Dacă aş fi un pui de prepeliţă mi-ar plăcea să. . . Sfaturi pentru puiul cel mare

MAMEI Codruţ Gabriel Morariu Nu am cuvinte să îţi spun Ce-nsemni pentru mine acum.

MAMEI Codruţ Gabriel Morariu Nu am cuvinte să îţi spun Ce-nsemni pentru mine acum. Pentru ce-s azi, şi ce voi fi Eu zilnic îţi voi mulţumi Prin gesturi, fapte şi prin gânduri, Prin cântece sau scrise rânduri În culori vii te zugrăvesc Şi vreau să-ţi spun că-ţi mulţumesc. Vorba ta e poezie, Glasul tău e melodie, Sufletul ? ţi-e rapsodie, Chipul -tot ce-mi place mie. Mi-ai arătat că eşti artistă Mă-nveseleşti chiar când eşti tristă Mi-arăţi ce-nseamnă să-ţi fiu drag Mă-ntâmpini în al casei prag, Mă prinzi în dulcea-mbrăţişare Mă scalzi în razele de soare Ca pe o floare m-ocroteşti Să îmi arăţi cât mă iubeşti. Mă străduiesc încă de-acum Să te ajut pe-al vieţii drum Şi punct de sprijin îţi voi fi În zilele ce vor veni. Pe drumul cald al inimii. Speranţă-ţi sunt şi vis dorit Ce-n viitor va fi-mplinit. Căci MAMA e un nume sfânt Cât eşti, cât sunt pe-acest pământ Te port în inimă şi-n gând.

Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles Poem drum Cântec pictură poezie cuvânt potecă

Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles Poem drum Cântec pictură poezie cuvânt potecă Tablou drum Cântec pictură poezie cuvânt potecă Cale drum Cântec pictură poezie cuvânt potecă Melodie drum Cărare drum Cântec pictură poezie cuvânt potecă Vorbă Cântec pictură poezie cuvânt potecă drum Cântec pictură poezie cuvânt potecă

 Prepeliţa Prepelița (Coturnix coturnix) este o pasăre ca de mărimea unui sturz, fiind

Prepeliţa Prepelița (Coturnix coturnix) este o pasăre ca de mărimea unui sturz, fiind cea mai mică și singura specie din ordinul „Galliformes” , care sunt păsări migratoare în România. Ele sunt răspândite Europa Centrală, fiind păsări sperioase care se pot vedea ca și potârnichile destul de rar, efectivul lor scăzând considerabil în ultimii anii, din cauza vânării lor excesive și a reducerii habitatului printr-o agricultură extensivă. Prepelița este o pasăre migratoare de câmpie din ordinul galiformelor, de circa 18 cm lungime, de culoare brună, cu dungi pe spate (Coturnix coturnix). Vânat apreciat pentru carnea gustoasă. O varietate domestică (prepelița japoneză) este crescută pentru carne și îndeosebi pentru ouă, prescrise în alimentația dietetică Prepelița trăiește în general în ținuturile cultivate din regiunile de deal și de câmpie. Coloritul corpului este brun-cafeniu cu striuri longitudinale de culoare deschisă și întunecată. Masculul are sub bărbie o pată de culoare cafenie închisă. Prepelița crește de regulă două generații de pui într-un an Cuibul este o gropiță în sol căptușită de femelă și ascunsă în ierburile aplecate de pasăre în boltă deasupra cuibului. Femela depune între lunile mai și august cca. 8 - 15 ouă de culoare gălbuie punctate cu brun pe care le clocește singură. Puii eclozează la 18 - 19 zile. Toamna păsările migrează spre sud în Africa de Nord, Africa Centrală și. Asia de Sud Vest unde iernează. Unele specii din Scandinavia iernează în regiuniledin Europa de Sud Sursa https: //ro. wikipedia. org/wiki/Prepeli%C 8%9 B%C 4%83

 • • • Prepeliţa- pasăre migratoare domestică Cuibul realizat din ciment într-o gropiţă

• • • Prepeliţa- pasăre migratoare domestică Cuibul realizat din ciment într-o gropiţă din sol Coloritul corpului roşcat brun cafeniu Ouăle sunt albe gălbui Prepeliţa migrează spre America şi Antarctica Africa , Asia şi Europa

Felicitări, ai ajuns la final

Felicitări, ai ajuns la final