MICAREA I SENSIBILITATEA LA PLANTE Realizat de Veronica

MIȘCAREA ȘI SENSIBILITATEA LA PLANTE Realizat de Veronica STĂNCULEANU, Școala Gimnazială , , Șerban Cioculescu” Găești

De reactualizat! • 1. Care sunt funcțiile îndeplinite de un organism • 2. Enumerați funcțiile de nutriție și argumentați modul în care ele contribuie la nutriția organismului. • 3. Enumerați funcțiile de relație ale organismului și explicați de ce sunt introduse în această categorie.

Funcțiile de relație. Mișcarea și sensibilitatea la plante • 1. Ce înțelegi prin sensibilitate? Dar prin mișcare? • 2. De ce sunt importante aceste două funcții în viața organismelor? • 3. Ați observat aceste două funcții la plante? Dați exemple.

Funcțiile organismului 1. Funcții de nutriție: - Hrănirea: nutriție autotrofă, nutriție heterotrofă, nutriție mixotrofă Funcțiile unui organism - Respirația: anaerobă, aerobă: prin stomate (la plante); cutanată, traheală, pulmonară - Circulația: la plante: prin vase conducătoare (lemnoase și liberiene); la om: prin sistem circulator: cardiovascular (inimă și vase de sânge și limfatic (vase limfatice, organe și ganglioni limfa - Excreția: la plante: prin stomate; la om – prin sistem excretor 2. Funcții de relație: - sensibilitatea și mișcarea la plante - sensibilitatea la animale: - prin sistemul nervos, organe de simț, glande endocrine - mișcarea: prin sistemul locomotor: sistemul osos și sistemul muscular 3. Funcția de reproducere: asexuată și sexuată / la plante și la animale

Sensibilitatea și mișcarea la plante • Rol: asigură integrarea organismului în mediul de viață (factoti abiotici și biotici). • Mișcări ale plantelor: Pasive: caracteristice unor plante libere care trăiesc în masa apelor sau a unor organe ale plantelor fixate (fructe, semințe etc. ) care sunt diseminate cu ajutorul curenților de aer, apă, de animale etc. / se realizează fără consum de energie. • Active: se realizează cu consum de energie • • Tactisme: mișcări libere ale plantelor determinate de factorii de mediu: • • Tropisme: mișcări orientate ale organelor plantelor fixate – acțiunea unilaterală a unui factor de mediu: • • • Fototactisme: direcția luminii Termotactisme: distribuția inegală a temperaturii Chemotactisme: distribuția inegală a substanțelor chimice Fototropisme - ex: Geootropisme – ex: Hidrotropisme – ex: Chemotropisme – ex: Tigmotropisme – ex: Nastii: mișcări neorientate ale organelor plantelor - variații ale intensității factorilor de mediu: Fotonastii - ex: Termonastii – ex: Seismonastii – ex: Completați în caiete exemple de tropisme și nastii pe care le găsiți în manual la pagina 10 și 11. • • •

Rezolvă! . . A. . . . B. . . . . . . . . Explică de ce plantulele care au fost fixate în poziție inversată (ultima) sau în poziție orizontală (prima), după 24 ore și-au schimbat poziția organelor. Formulează o concluzie!

• Sistemul nervos SISTEMUL NERVOS organe nervoase țesut nervos celule nervoase: neuroni + celule gliale Clasificare: A. - S. N. Central: - encefal (adăpostit în cutia craniană): - creier mare - diencefal (talamus, hipotalamus) - cerebel (creier mic) - trunchi cerebral • - măduva spinării (adăpostită în coloana vertebrală) - S. N. Periferic: nervi: cranieni (12 perechi) + spinali (31 perechi) și ganglioni nervoși B. S. N. Somatic (al vieții de relație) – asigură legătura dintre organism și mediul său de viață S. N. Vegetativ (autonom) – controlează activitatea organelor interne Care este criteriul de clasificare în primul caz (A), respectiv în al doilea caz (B)? Țesutul nervos este alcătuit din celule nervoase: - neuroni: celule specializate cu rol în preluarea și transmiterea mesajelor sub formă de impulsuri nervoase - celule gliale: rol în hrănirea și protecția neuronilor, producerea mielinei (izolarea fibrelor nervoase)

Neuronul Neuronii transmit informații altor neuroni sau efectorilor (mușchi sau glande). Alcătuire: a) Corp celular: conține membrană (neurilemă), citoplasmă (neuroplasmă), nucleu, organite celulare comune (mitocondrie, reticul endoplasmic, aparat Golgi etc. / nu conține centru celular – nu se divide) și organite celulare specifice (neurofibrile și corpusculi Nissl / corpi tigroizi); alcătuiesc substanța cenușie din structura organelor nervoase și ganglionii nervoși b) Prelungiri nervoase: - dendrite – numeroase, scurte, bogat ramificate; primesc mesaje de la alți neuroni - axon – prelungire unică, lungă, ramificată terminal – butoni terminali - este acoperit de 3 teci: teaca Schwann, teaca de mielină, teaca Henle; transmite impulsul nervos altor neuroni și efectorilor - formează substanța albă în organele nervoase și nervi (cranieni și spinali) în corp Desenați neuronul pe caiet! (utilizați ca model desenul de mai sus!) Neuronii pot fi: - unipolari, pseudounipolari, bipolari, multipolari https: //manuale. edu. ro/manuale/Clasa%20 VIIa/Biologie/U 0 Mg. REl. EQUNUSUNBIFBV/videos/31 a 06 f 7 a-5 b 8 f 40 b 4 -93 d 3 -b 4954 fea 11 d 6. mp 4 - senzitivi, motori, de asociație (interneuroni) Găsiți exemple pentru fiecare tip de neuroni! •

Rezolvă! 1) Identifică tipurile de neuroni din imaginea de mai jos: a. . . . . b. . . . . c. . . . . d. . . . . Utilizează manualul și completează! Proprietățile neuronului sunt: ____________________________________________________ Sinapsa = conexiunea funcțională dintre un neuron și o altă celulă (neuron sau efector); este alcătuită din: - regiune presinaptică: o porțiune din membrana unui buton terminal ce conține neurotransmitățori; - spațiu / fantă sinaptică - regiune postsinaptică: conține receptori

Rezolvă!

Bibliografie • Manual școlar: