METODE MODERNE DE INVATARE ACTIVA Este imposibil ca

METODE MODERNE DE INVATARE ACTIVA

”Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp gandurile lor sunt robite si tulburate de vreo patima. Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta , daca vreti sa va primeasca invataturile. Este tot atat de imposibil sa imprimi un caracter frumos si armonios intr-un suflet care tremura, pe cat este de greu sa tragi linii frumoase si drepte pe o hartie care se misca. ” (John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)

Invatarea activa inseamna, conform dictionarului, procesul de invatare calibrat pe interesele /nivelul de intelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la proces. In cadrul invatarii active, se pun bazele unor comportamente, de altfel observabile: *comportamente ce denota participarea (elevul e activ, raspunde la intrebari, ia parte la activitati); *gandirea creativa(elevul are propriile sale sugestii , propune noi interpretari); *invatarea aplicata (elevul devine capabil sa aplice o strategie de invatare intr-o anumita ipostaza de invatare); *construirea cunostintelor (in loc sa fie pasiv, elevul indeplineste sarcini care il vor conduce la intelegere).

Printre metodele care activizeaza predarea-invatarea sunt si cele prin care elevii lucreaza productiv unii cu altii , isi dezvolta abilitati de colaborare si ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorita denumirilor foarte usor de retinut, caracterului ludic si oferind alternative de invatare cu “priza” la copii. Metodele si tehnicile interactive de grup se clasifica, dupa functia principala didactica in :

a)Metode de predare –invatare interactiva in grup : #metoda predarii / invatarii reciproce #metoda “mozaicului” #citirea cuprinzatoare #metoda “Cascadei” #metoda invatarii pe grupe mici #metoda “turnirului intre echipe” #metoda schimbarii perechii #metoda “Piramidei” #invatarea dramatizata

b)Metode de fixare si sistematizare a cunostintelor si de verificare : #harta cognitiva / conceptuala #matricile #”Lanturile cognitive” #”Scheletul de peste” #diagrama cauzelor si a efectului #”Panza de paianjen” #”Tehnica florii de nufar” #”Cartonase luminoase”

c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii : #”Brainstorming” #”Explozia stelara” #”Metoda palariilor ganditoare” #”Caruselul” #”Multi-voting” #”Masa rotunda” #interviul de grup #studiul de caz #”Incidentul critic” #”Phillips 6/6” #”Tehnica 6/3/5” #”Controversa creativa” #”Tehnica acvariului” #”Tehnica focus-grup” #”Patru colturi” #”Metoda Frisco” #Sinectica

d)Metode de cercetare in grup : #tema / proiectul de cercetare in grup #experimentul pe echipe #portofoliul de grup.

Expunerea: - metoda care presupune comunicarea orala a cunostintelor; informatiile sunt adaptate in functie de motivatia si experienta copiiilor; Exercitiul : - o metoda bazata pe actiune , consta in repetarea constienta a unor actiuni si operatii ; Problematizarea: -o metoda de comunicare orala presupune gasirea unei solutii la o intrebare sau o situatie problema ; Observatia : -o metoda de explorare directa a realitatii ce presupune cunoasterea unor obiecte , fenomene sau procese ; Experimentul : -o metoda de exploarare directa a realitatii ;

Jocul de rol : Conversatia euristica -consta in punerea elevilor in diferite roluri sociale, profesionale -de sistematizare a cunostintelor -de clarificare si aprofundare -de verificare; Demonstratia: - o metoda de exploarare indirecta a realitatii, utilizata pentru confirmarea unor adevaruri teoretice; poate fi utilizata in toate momentele lectiei ;

Ciorchinele este o metoda de brainstorming neliniara care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si care presupune urmatoarele etape: 1. Se scrie un cuvant / tema (care urmeaza a fi cercetat) in mijlocul tablei sau a foii de hartie; 2. Se noteaza toate ideile, sintagmele sau cunostintele care va vin în minte in legatura cu tema respectiva in jurul acestuia, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial. 3. Pe masura ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii intre toate ideile care par a fi conectate; 4. Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata; Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica invatatorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le comenta sau judeca. In etapa finala a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor.

Tehnica „Ciorchinelui”, cunoscuta si sub numele de „Arbore”, este o metoda neliniara, care stimuleaza conexiunea intre idei. „Ciorchinele” e un „brainstorming necesar”, prin care se incurajeaza elevii sa gandeasca liber si deschis. Astfel, la Stiinte, clasa a IV-a, le-am oferit elevilor tema de recapitulare „Medii de viata”. Acest titlu-nucleu a fost scris pe trunchiul arborelui, desenat în prealabil pe o plansa, iar din cele doua ramuri principale, ce constituie categoriile principale de mediu, natural si artificial, s-au desprins altele: balta, padure, pestera, delta, mari, oceane, livada, gradina, parc. Fiecare dintre acestea generează altele, in conexiune cu cele precedente, putand fi trecute plante si animale ce traiesc in fiecare mediu.

De asemenea am folosit metoda Ciorchinelui la Limba si Literatura Romana , clasa a IV-a , in cadrul lectiilor de recapitulare finala : S V CUVANTUL PARTE DE VORBIRE PROPOZITIA NARATIV A N TEXTUL DESCRIEREA SILABA VERSURI PARTE DE PROPOZITIE S SUNETUL P A LITERA C V C P

STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT Cu grupuri mici sau cu întreaga clasa, se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si apoi se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie. Pentru a folosi aceasta metoda puteti parcurge urmatoarele etape: ■ Cereti-le la inceput elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaz a fi discutata. In acest timp, construiti pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane: Stiu/Vreau sa stiu/Am invatat ■ Cereti apoi catorva perechi sa spuna celorlalti ce au scris pe liste si notati lucrurile cu care toata lumea este de acord in coloana din stânga. Poate fi util sa grupati informatiile pe categorii. ■ In continuare ajutati-i pe elevi sa formuleze intrebari despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notati aceste intrebari in coloana din mijloc.

■ Cereti-le apoi elevilor sa citeasca textul. ■ Dupa lectura textului, reveniti asupra intrebarilor pe care leau formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut în coloana „Vreau sa stiu“. Vedeti la care intrebari s-au gasit raspunsuri în text si treceti aceste raspunsuri in coloana „Am invatat“. In continuare, intrebati-i pe elevi ce alte informatii au gasit in text, in legatura cu care nu au pus intrebari la inceput si treceti-le si pe acestea în ultima coloana. ■ Intoarceti-va apoi la intrebarile care au ramas fara raspuns si discutati cu elevii unde ar putea cauta ei aceste informatii. ■ In incheierea lectiei elevii revin la schema S/V/I si decid ce au invatat din lectie. Unele dintrebarile lor s-ar putea sa ramana fara raspuns si s-ar putea sa apara intrebari noi. In acest caz intrebarile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigatii ulterioare.

Tehnica „Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat e o modalitate de constientizare, de catre elevi, a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la un subiect, o problema si, totodata, a ceea ce nu stiu (sau nu sunt siguri ca stiu) si ar dori sa stie, sa invete. Stiinte, clasa a III-a, la lectia „Aerul. Insusiri. Alcatuire”

STIU VREAU SA STIU AM INVATAT -ca aerul este un gaz ; -ca poate fi rece sau cald ; -ca se deplaseaza producand vantul; -ca nu exista viata fara aer; -ca nu tot aerul este bun; -de ce sufla vantul? -de ce nu se termina aerul? -din ce este alcatuit aerul ? -cine mai are nevoie de aer inafara de oameni ? -de ce zboara balonul ? -care , , aer’’ nu este bun ? -aerul este un corp gazos ; -este compus din : azot, oxigen, dioxid de carbon ; -oamenii inspira oxigen si expira dioxid de carbon ; -plantele , animalele au nevoie de oxigen ; -plantele sunt o uzina vie , ele folosesc dioxid de carbon si elimina oxigen in procesul de preparare a hranei ;

ÎNVĂŢAREA CU AJUTORUL CALCULATORULUI metodă modernă de educaţie care poate fi folosită în toate etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-învăţare şi în evaluare. Utilizarea calculatorului, a softurilor educaţionale, măreşte calitatea învăţării, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente. • metodă modernă folosită frecvent în procesul didactic actual

METODA CUBULUI • Este o strategie care facilitează analiza unui subiect din diferite puncte de vedere. • Metoda poate fi folosită în orice moment al lecţiei. • Oferă elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe. • Poate fi folosită cu orice tip de subiect sau orice grupă de vârstă.

Modalitatea de realizare - Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de culori diferite; - Pe fiecare faţă a cubului se scrie câte una dintre următoarele instrucţiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ, ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ. - Este recomandabil ca feţele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, urmând paşii de la simplu la complex. -Se cere elevilor să scrie timp de 2 - 4 minute pe subiectul lecției descriindu-l din toate punctele de vedere (formă, culoare, mărime) într-un timp limitat.

Indicațiile extinse pentru cele șase fețe sunt: Descrieți – priviți obiectul cu atenție și descrieți ceea ce vedeți; Comparaţi - cu ce este similar? De ce diferă? Asociaţi - la ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră? Eliberați-vă mintea și căutați asociații pentru acest obiect. Analizaţi – spuneți cum este făcut, din ce și ce părți conține? Aplicaţi: - Cum poate fi utilizat? Argumentaţi - pro sau contra. Luaţi o poziție şi folosiți orice fel de argumente logice pentru a pleda în favoarea sau împotriva subiectului.

Elevii vor fi grupaţi în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a cubului) la mesele de lucru; Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de profesor, care trebuie să încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile constituite; La finalul exerciţiului se va comenta şi se va completa întreaga structură cu explicaţiile de rigoare. Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este împărtăşită întregii clase (6 minute – câte un minut pentru fiecare faţă a cubului). Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.

METODA “ASALTULUI DE IDEI” BRAINSTORMINGUL • metodă ce constă în formularea mai multor întrebări succesive menite să faciliteze gândirea elevilor şi emiterea spontană a răspunsurilor Sesiunea de brainstorming trebuie să respecte câteva reguli: - toate ideile sunt „cunoştinţe“; - nici o sugestie nu se critică; - membrii grupului vor fi încurajaţi să construiască pe căile altora; - ideea-finală e „produsul“ întregului grup; • este considerată de unii o variantă a problemetizării

Lectura predictivă -este o metodă interactivă ce solicită atenţia elevilor, stârnindu-le curiozitatea; -dezvoltă imaginaţia; -dezvoltă gândirea critică; -dezvoltă activismul în învăţare; -dezvoltă motivaţia pentru lectură; -ajută elevii să-şi dezvolte gândirea predictivă; -facilitează înţelegerea de profunzime a textului.

Elevii ascultă lectura textului cu multă atenţie. Când textul este întrerupt, elevii îşi exprimă părerile despre ce cred că se întâmplă mai departe în text. Iniţial , textul a fost împărţit în mai multe fragmente. După ce elevii şi-au exprimat părerile, lectura continuă, dar de data aceasta se poate urmări lectura expresivă din partea elevilor.

TURUL GALERIEI - este o metodă interactivă de evaluare; - poate fi folosită şi pentru predare de noi cunoştinţe; -constă în lucru pe grupe; -fiecare grupă analizează lucrarea celorlalte grupe

Când elevii au încheiat munca în echipă, lucrările grupelor sunt expuse pe pereţi. Elevii trec, pe rând, şi examinează fiecare lucrare. Ei isi noteaza observatiile pe care le au de facut pentru fiecare lucrare. Dupa ce toate grupele au examinat lucrarile un reprezentant va citi observatiile facute si le va argumenta.

JURNALUL CU DUBLA INTRARE „Jurnalul cu dubla intrare“ este o metoda prin care cititorii stabilesc o legatura strânsa între text si propria lor curiozitate si experienta. Acest jurnal este deosebit de util în situatii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie sa împarta o pagina în doua, tragând pe mijloc o linie verticala. În partea stânga li se va cere sa noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat în mod deosebit pentru ca le-a amintit de o experienta personala, pentru ca i-a surprins, pentru ca nu sunt de acord cu autorul, sau pentru ca o considera relevanta pentru stilul sau tehnica autorului. În partea dreapta li se va cere sa comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a facut sa se gândeasca? Ce întrebare au în legatura cu acel fragment? Ce i-a facut sa-l noteze? De ce i-a intrigat? Pe masura ce citesc, elevii se opresc din lectura si noteaza în jurnal.

Dupa ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflectie, daca profesorul revine la text, cerându-le elevilor sa spuna ce comentarii au facut în legatura cu pasaje diverse. Si profesorul ar trebui sa fi facut comentarii, pentru a atrage atentia asupra unor parti din text pe care tine neaparat sa le discute cu elevii.

„SINELG“ „Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gândirii“ (SINELG) este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învata sa citeasca si sa înteleaga în mod activ si pragmatic un anumit continut. Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (învatare, comprehensiune). Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ca baza de plecare pentru lectura / ascultarea textului. SINELG presupune urmatoarele etape: ■ În timpul lecturii elevii marcheaza în text (sau noteazå pe hârtie în timpul prelegerii): ❍ cunostintele confirmate de text v ❍ cunostintele infirmate / contrazise de text – ❍ cunostintele noi, neîntâlnite pâna acum + ❍ cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie cercetate ?

■ Dupa lectura, informatiile se trec într-un tabel: v + - ? ■ Informatiile obtinute individual se discuta în perechi / grupuri etc. , apoi se comunica de catre perechi /grupuri profesorului care le centralizeaza într-un tabel similar la tabla. ■ Cunostintele incerte pot ramâne ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.

MOZAICUL Mozaicul presupune învatarea prin cooperare la nivelul unui grup si predarea achizitiilor dobândite de catre fiecare membru al grupului unui alt grup. Ca toate celelalte metode de învatare prin cooperare si aceasta presupune urmatoarele avantaje: ■ stimularea încrederii în sine a elevilor ■ dezvoltarea abilitatilor de comunicare argumentativa si de relationare în cadrul grupului ■ dezvoltarea gândirii logice, critice si independente ■ dezvoltarea raspunderii individuale si de grup ■ optimizarea învatarii prin predarea achizitiilor altcuiva

BIBLIOGRAFIE Bocos, M. Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca , 2002 Cucoş, C. , Psihopedagogie pentru examenele de definitivat si grade didactice, Polirom, 1998 Miron Ionescu –Instructie si educatie, Arad 2007 Tomşa, Gh. , (coordonator) – Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, 2005, Bucureşti www. didactic. ro

COLECTIVUL DE CADRE DIDACTICE AL S. A. M. , , IOAN S. PAVELEA’’ RUNCU-SALVEI VA DORESTE O TOAMNĂ BOGATĂ PLINĂ DE MULTE, MULTE SUCCESE! Realizat de inst. CIRA ANA