Metode interactive utilizate in opera lui Ion Creanga

Metode interactive utilizate in opera lui Ion Creanga

”Nu vă mândriţi cu predarea unui număr mare de cunoştinţe. Stârniţi numai curiozitatea. Mulţumiţi-vă să deschideţi minţile, nu le supraîncărcaţi. Puneţi în ele scânteia”. Anatole France Ion Creangă este unul din marii clasici ai literaturii române, ` e un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi. El a reuşit să ridice proza românească din secolul trecut pe aceleaşi culmi pe care Eminescu propulsase limba literară în poezie, valorificând vorbirea omului simplu şi ridicând-o la un nivel neegalat până astăzi.

, , În Creangă trăiesc credinţele, crezurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului” scria G. Ibrăileanu Despre cel mai mare povestitor al românilor, Ion Creangă, care îi urmează lui Ion Neculce, s-a spus că a intrat în literatură cu un substanţial fond sufletesc şi intelectual de sorginte populară. În acest sens, G. Călinescu afirma că, scriitorul moldovean reprezintă “poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune”. Izvorul principal al operelor sale este folclorul românesc. Plecând de la folclor, Creangă a reuşit să ridice proza românească pe culmi nebănuite. Valorificând limba omului simplu, el o ridică la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original. , , Opera lui Creangă este epopeea poporului român. Creangă este Homer al nostru. ” (G. Ibraileanu)

Citind poveştile lui Ion Creangă , copiii cunosc numeroase figuri din viaţa satului: oameni buni şi răi , harnici şi leneşi , cinstiţi şi necinstiţi , optimişti , veseli , glumeţi , toţi hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună. Cu eroii lui Creangă, copiii fac cunoştinţă încă din fragedă pruncie, când fie părinţii, fie bunicii îi introduc în minunata lume a basmelor, povestindu- le despre păţania celor trei iezi neascultători, despre păcălirea ursului de cumătra vulpe şi despre multe alte personaje. Pentru elevii de vârstă şcolară mică este timpul de a intra, prin efort propriu, în relaţii cu eroii creaţi de literatura de specialitate. De mare ajutor pentru elevi în această perioadă a şcolarităţii sunt acele metode activ - participative care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i câştige adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc.

Metodele moderne ajută elevul să caute, să cercete. Metodele moderne ajută elevul să ze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care caute, să cerceteze, să găsească singur sau urmează şi lecunoştinţele însuşească, să soluţii la probleme, în să grup peafle care urmează să şi lesă prelucreze cunoştinţele, să ajungă însuşească, să afle soluţiilalareconstituiri probleme, şi să resistematizări de cunoştinţe. Suntsă metode care prelucreze cunoştinţele, ajungă la îl învaţă pe elev săreconstituiri înveţe să lucreze independent şi în şi vă resistematizări degrup. cunoştinţe. În continuare voi oferi câteva exemple din Sunt metode care îl învaţă pe elev înveţe experienţa mea de dascăl, în ideea de asăface, nu lucreze independent şi în grup. maisă mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai În continuare vă voi oferi câteva durabil, mai aproape de doleanţele posibilităţile exemple din experienţa mea de şi dascăl, în reale de acţiune ale nu elevilor noştri. ideea de a face, mai mult sau mai bine, poate mai ingenios, mai durabil, mai aproape de doleanţele şi posibilităţile reale de acţiune ale elevilor noştri.

Explozia stelară - , , La cireşe” 1. Cine era fratele tatei? 2. Cine era mătuşa lui Nică? 3. Cine îl obligă pe tatăl lui Nică să plătească stricăciunea? 1. Unde era dus vărul Ion? 2. Unde îndesa cireşele? 3. Unde sare din cireş? 1. De ce se duce Nică la moş Vasile? 2. De ce nu coboară din cireş? 3. De cine îi era ruşine ? La cireşe 1. Ce o întreabă pe mătuşa Mărioara? 2. Ce face Nică după ce- şi ia rămas bun? 3. Ce pedeapsă primeşte ? 1. Când fură cireşe? 2. Când scapă Nică de mătuşa Mărioara? 3. Când este chemat tata la poartă?

Cubul– , , Fata babei şi fata moşneagului” analizează descrie modul cum s-a comportat fata babei la Sf. Vineri fata moşului şi fata babei Fata babei şi fata moşneagului asociază argumentează bunătatea şi hărnicia mereu răsplătite comportamentul tău cu cel al fetei moşului compară hărnicia celor două fete aplică interpretează rolul căţeluşei şi al cuptorului sunt

Ciorchinele fură pupăza umblă cu plugul fură cireşe fuge la scăldat imită popa în zilele de iarnă Năzdrăvăniil e lui Nică pune poşte la tălpi prinde muşte cu ceaslovul smântâneşte oalele se umple de râie dărâmă casa Irinucăi

Diagrama Wenn La scăldat La cireşe * Personaje: mătuşa Mărioara, tata, vornicul şi paznicul satului * Locul întâmplării: grădina lui moş Vasile * Momentul acţiunii: Duminica Mare * Încheiere: Nică este pedepsit * anotimpul: vara * Nică: personaj principal în cele două poveşti * locul de desfăşurare: satul Humuleşti - autor comun: Ion Creangă * Personaje: mama, fetele * Locul întâmplării: râul Ozana * Momentul acţiunii: Sf. Ilie * Încheiere: Nică este iertat

Diamantul , , Fata babei şi fata moşneagului” Fata babei leneşă rea stă Fata opăreşte minte este pedepsită ca o scorpie meritat

Pălăriile gânditoare-, , Pupăza din tei” Pălăria albă - povestitorul Prezintă date despre viaţa şi opera lui Ion Creangă. Despre ce este vorba în text? Care sunt personajele? Pălăria roşie - psihologul Răspundeţi la următoarele întrebări: Ce sentimente nutreşte Nică faţă de pupăză? Ce v- a plăcut cel mai mult din acest text? Cum trebuie să ne comportăm cu păsările din natură? Pălăria galbenă - optimistul Ce a vrut să facă Nică cu pupăza în iarmaroc? Încercaţi să fiţi apărătorul lui Nică. Ce învăţăm de la fiecare personaj al textului? Pălăria albastră - moderatorul Prezentaţi alte două întâmplări din copilăria lui Ion Creangă. Adresaţi copiilor trei întrebări să vedeţi dacă au înţeles textul studiat. Pălăria verde - gânditorul Închipuiţi - vă că sunteţi Nică. Cum v- aţi fi comportat dacă eraţi în situaţia lui? Găsiti un alt final povestirii. Pălăria neagră - criticul De ce era supărat Nică? Prezintă greşelile copilului. Ce nu ţi- a plăcut în această poveste?

R. A. I. , , Umblatul cu plugul” * * * * Ce- l roagă Nică pe tatăl său? Ce fură băiatul de- acasă? Când pornesc copiii cu plugul? Pe cine urează prima dată? Ce făcea preotul? De ce fel de primire au avut parte? Cum îl boscorodesc copiii pe popă? În ce parte a satului ajung după ce sunt alungaţi de popă? Cum sunt primiţi la Vasile- Aniţei? Ce fel de urătură fac la casa acestuia? Cu ce- i fugăreşte nevasta? Ce jurământ îşi fac băieţii? Cum se despart unul de altul?

Cadranele , , La scăldat” Scrieţi cuvintele spuse de Nică când ţinea câte o pietricică la ureche Explicaţi următoarele cuvinte: ştioalnă – moronul – coropcar - Ce sfat i– aţi fi dat lui Nică? Realizaţi un desen potrivit textului