METODE DE CERCETARE IN STIINTELE SOCIALE Evaluare Activitate

  • Slides: 32
Download presentation
METODE DE CERCETARE IN STIINTELE SOCIALE

METODE DE CERCETARE IN STIINTELE SOCIALE

Evaluare: Activitate la seminar 40%; Test partial 20%; Examen final 40%. Bibliografie: A. Texte

Evaluare: Activitate la seminar 40%; Test partial 20%; Examen final 40%. Bibliografie: A. Texte pe web la adresa http: //www. policy. hu/badescu/courses. html B. Carti in biblioteca facultăţii: Babbie, Earl. Survey Research Methods, 2 nd ed. Belmont, CA: Wadsworth Publishing Co. 1990 Cantril A. , The opinion connection: polling, politics, and the press. Denizen, N. , Lincoln Y. , ed. , Handbook of qualitative research, 1994 Ilut, P. Abordarea calitativa a socioumanului. Polirom. 1998 Johnson J. , Joslyn R. , Political science research methods, 1991 King, G. , R. Keohane, S. Verba, Designing Social Inquiry, 1994; traducere în limba română: King, G. , R. Keohane, S. Verba, Bazele cercetării sociale. Polirom Krueger R. , Focus groups: a practical guide for applied research Nachmias C. , Nachmias D. , Research methods in the social sciences, 1996 Rotariu T. , Metode si tehnici de cercetare in stiintele sociale. Curs litografiat Rotariu T. , Petru Ilut, Ancheta sociologica, Polirom, 1997 Rotariu T. , Badescu, Culic, Mezei, Muresan. Metode statistice aplicate in stiintele sociale. Polirom 1999, 2001 White L. , Political Analysis. Technique and Practice, 1994

www. policy. hu/badescu

www. policy. hu/badescu

Societate civila in Romania. • Problema generala: de ce SC nu s-a dezvoltat mai

Societate civila in Romania. • Problema generala: de ce SC nu s-a dezvoltat mai mult dupa 1990? • Motivatia alegerii temei: existenta unor relatii intre dezv. SC, democratizare, dezv. Economica • Concepte: definitii, operationalizari • Explicatii posibile (ipoteze): resurse, motivatii, mobilizare. • Date pentru validarea/infirmarea ipotezelor: date de sondaj • Analiza datelor • Concluzii

In February 1999, as approximately 10, 000 striking Jiu miners armed with cubs were

In February 1999, as approximately 10, 000 striking Jiu miners armed with cubs were marching on the capital, Bucharest residents responded with a silent street protest. The protest organizers wanted to show that civil society was strong and ready to defend the young, democratic institutions targeted by the miners' violence. However, only four thousand people showed up for the protest rally [. . . and] only four or five organizations spoke up against the miners' highjacking of Romanian politics [. . . ]

 • Problema specifica: sustinerea scazuta din partea populatiei—donatii, voluntariat, atitudini de sustinere. •

• Problema specifica: sustinerea scazuta din partea populatiei—donatii, voluntariat, atitudini de sustinere. • H: People with higher incomes tend to donate money for non-religious causes more often than those with lower incomes.

 • H: People with higher education tend to donate money for nonreligious causes

• H: People with higher education tend to donate money for nonreligious causes more often. Educat ion CARIT no donations relig. non-relig. Total < high school > high school 367 239 70 676 54. 3% 35. 4% 100. 0% 54. 5% 46. 2% 35. 4% 48. 7% 190 100 35 325 58. 5% 30. 8% 100. 0% 28. 2% 19. 3% 17. 7% 23. 4% 117 178 93 388 30. 2% 45. 9% 24. 0% 100. 0% 17. 4% 34. 4% 47. 0% 27. 9% 674 517 198 1389 48. 5% 37. 2% 14. 3% 100. 0% 100. 0%

 • H: Helplesness is a reason to abstain donating. People who think that

• H: Helplesness is a reason to abstain donating. People who think that cannot change anything in their locality will be less inclined to donate. • • • A bivariate analysis suggest that this is true: - among people who say their activity could have a large impact there are 36% who donated money to an organization since 1990, compared to 19% among those who say their activity has no impact. - among people who say their activity could have a large impact there are 36% who donated objects to an organization since 1990, compared to 19% among those who say their activity has no impact. - among people who say their activity could have a large impact there are 36% who donated money to an organization since 1990, compared to 19% among those who say their activity has no impact. Is this about resources, perceptions (motivations), or both? If the link holds when the effect of income is controlled for, then motivations are important, too. A logistic regression model, in which the dependent variable is '1' for donations to organizations, '0' for else, Q 43 and personal income are independent variables, shows that this is the case.

Schimbarea sistemului electoral in Romania. • Problema generala: exista interes pentru schimbarea actualului sistem

Schimbarea sistemului electoral in Romania. • Problema generala: exista interes pentru schimbarea actualului sistem • Motivatia alegerii temei: sist. electoral conteaza … • Concepte: criterii de apreciere a unui sistem electoral • Date pentru validarea/infirmarea ipotezelor: date de sondaj; simulari • Analiza datelor • Concluzii

Problema generala: Poate un guvern sa influenteze perceptia tarii sale de catre decidentii politici

Problema generala: Poate un guvern sa influenteze perceptia tarii sale de catre decidentii politici dintr-o alta tara? Problema specifica: Ce efect are activitatea unor institutii de relatii publice americane care au inchiat contract cu guvernele altor tari asupra perceptiei acelor tari de catre clasa politica americana? Rezultate presupuse adevarate (teorii) --in urma unor studii anterioare: Media Public Clasa politica

Designul cercetarii: 1. Selectia unor tari 2. Selectia unor publicatii si a perioadei de

Designul cercetarii: 1. Selectia unor tari 2. Selectia unor publicatii si a perioadei de timp in care acestea sunt analizate 3. Evaluarea imaginii unei tari: a. vizibilitate b. valenta 4. Analiza datelor Concluzii: 1. Imaginea poate fi influentata in mod intentionat 2. Schimbarea imaginii are loc dupa un pattern fixat.

Problema generala: In ce fel ar trebui selectati candidatii pentru invatamantul superior? Problema specifica:

Problema generala: In ce fel ar trebui selectati candidatii pentru invatamantul superior? Problema specifica: Este bacalaureatul o metoda mai buna sau mai proasta decat cele folosite in mod curent. Aceasta problema se reduce la urmatoarele aspecte: A. definirea criteriilor de apreciere a eficientei selectiei, B. alegerea selectiei optime în raport cu un set de criterii de eficienta date. Rezultate presupuse adevarate (principii) este de preferat un candidat care ulterior se dovedeste a fi mai performant decat alt candidat ce intelegem prin performanta: utilitate sociala cum poate fi evaluata aceasta? Asumptie: notele in facultate sunt corelate strans cu performanta de mai tarziu

Designul cercetarii: selectia unor facultati si ani de studiu colectarea de date pentru studentii

Designul cercetarii: selectia unor facultati si ani de studiu colectarea de date pentru studentii din anii alesi (sau o parte a lor): notele in facultate; media la bacalaureat; media la admitere analiza datelor: presupune folosirea unui soft statistic pentru calcularea unor indici de asociere si pentru reprezentari grafice

Relati dintre performanta (media in facultate) si media la Bac. , respectiv media la

Relati dintre performanta (media in facultate) si media la Bac. , respectiv media la admitere

Structura notelor la bacalaureat in functie de anul de sustinere a acestuia:

Structura notelor la bacalaureat in functie de anul de sustinere a acestuia:

Concluzii: ·Media de la bacalaureat este in general un predictor mai bun decat admiterea

Concluzii: ·Media de la bacalaureat este in general un predictor mai bun decat admiterea de pana acum pentru performanta pe care studentii o au in facultate. De aceea este probabil ca si in cazul admiterii media de la bacalaureat sa realizeze o selectie mai buna, din perspectiva performantei de mai tarziu a celor alesi. ·Folosirea combinata a probelor clasice si a bacalaureatului nu reuseste sa creasca eficienta metodei in mod semnificativ fata de situatia in care este aplicata doar una dintre cele doua proceduri, cea care este mai potrivita acelei situatii. ·Media de la bacalaureat ar castiga in eficacitate in mod semnificativ daca subiectele si modul de corectare ar fi echivalente, atat intre licee diferite cat si de la un an la altul. Aceste neajunsuri pot fi atenuate daca: ·A. Nota obtinuta la bacalaureat ar fi standardizata astfel incat sa reprezinte proportia de absolventi din acel an care au reusit un rezultat mai bun. In acest fel, un acelasi scor obtinut de doi candidati care au absolvit in ani diferiti ar exprima faptul ca sunt egali ca pozitie in cadrul generatiei lor. Daca admitem ca diferentele intre generatii apropiate nu sunt mari atunci scorurile standardizate permit comparatii si intre absolventi din generatii diferite. ·B. Subiectele sunt alese astfel incat sa duca la variatii mici in evaluarea de catre corectori. Deasemenea, are loc un control mai riguros in timpul admiterii, in special in localitatile mici.

Problema generala: Care este relevanta conceptelor de stanga si dreapta? dreapta Problema specifica: In

Problema generala: Care este relevanta conceptelor de stanga si dreapta? dreapta Problema specifica: In ce fel intelege publicul romanesc cele doua concepte si care este rolul plasarii ideologice pentru reprezentarea fenomenelor politice. Rezultate cunoscute (din studii realizate in alte tari): Studiile realizate in natiunile cu traditie democratica indelungata au aratat faptul ca notiunile stanga / dreapta sunt cvasiunanim folosite de catre cetateni, chiar daca intelesul pe care acestia li-l atribuie difera de la o tara la alta si, uneori, pentru o aceeasi tara, de la un moment de timp la altul (Dalton 1996). Mai mult, unele cercetari au pus in evidenta variatii in continutul conceptelor pentru aceeasi tara si acelasi moment de timp, intre cetateni apartinind unor categorii sociale sau demografice diferite (Inglehart 1984).

Cadru conceptual: Intr-un demers de acest gen ar fi de dorit sa existe trei

Cadru conceptual: Intr-un demers de acest gen ar fi de dorit sa existe trei categorii de informatii cu privire la respondent: 1. in ce fel isi apreciaza acesta pozitia pe o axa stanga / dreapta. 2. ce parere are despre anumite partide politice si oameni politici si care este plasarea acestora pe axa stanga / dreapta, plasare realizata nu de catre respondent ci de catre experti. 3. care sunt opiniile respondentului cu privire la subiecte care permit evaluarea de catre un expert a plasarii pe axa stanga / dreapta; de exemplu, in comparatia dintre doi respondenti dintre care unul sustine programe sociale iar celalalt nu, primul este considerat a fi mai la stanga decit al doilea; daca unul este in mai mare masura in favoarea limitarii rolului statutului atunci este considerat mai de dreapta decat celalalt. In final, ar putea fi apreciata coerenta intre cele trei tipuri de evaluari. Studiile realizate in democratiile consolidate au pus in evidenta un grad ridicat de coerenta.

Design de cercetare: sondaj national realizat pe un esantion aleator stratificat, bistadial, cu un

Design de cercetare: sondaj national realizat pe un esantion aleator stratificat, bistadial, cu un numar de 1200 de subiecti. chestionarul, al carui scop principal a fost studiul participarii politice, precum si colectarea de informatii despre sistemele electorale in cadrul unui studiu comparativ intre aproximativ 50 de tari, cuprinde intrebari numai de tipul (1) si (2), nu si din categoria (3). Cercetarea a fost coordonata de Gabriel Badescu si Paul Sum si realizata sub auspiciile Laboratorului de Analiza Politica Factuala a Facultatii de Stiinte Politice si Administratie Publica din Universitatea “Babes-Bolyai”. Finantarea a fost asigurata printr-un grant oferit de International Research and Exchanges Board (IREX).

Plasarea respondentului pe axa SD media raspunsurilor este 6, 1, acest rezultat plasand Romania

Plasarea respondentului pe axa SD media raspunsurilor este 6, 1, acest rezultat plasand Romania mai la dreapta decat cele mai multe dintre tarile in care a fost pusa aceasta intrebare, inclusiv Statele Unite ale Americii, Marea Britanie si Germania. Mai la dreapta decat Romania se afla doar Belgia, Japonia si Irlanda. Se pune imediat intrebarea daca acest rezultat reflecta o anumita realitate a orientarilor ideologice sau daca raspunsurile sunt influentate in mare masura de factori care nu tin de continutul conceptelor vizate. Altfel spus, care este validitatea masurii folosite, in cazul Romaniei?

Plasarea unor partide pe axa SD PD PDSR PNTCD

Plasarea unor partide pe axa SD PD PDSR PNTCD

Rezultatul unui test de congruenta

Rezultatul unui test de congruenta

relatia dintre distanta ideologica dintre pozitia respondentului si PDSR.

relatia dintre distanta ideologica dintre pozitia respondentului si PDSR.

Concluzii: Conceptele de stanga / dreapta sunt cunoscute de catre cea mai mare parte

Concluzii: Conceptele de stanga / dreapta sunt cunoscute de catre cea mai mare parte a populatiei adulte a Romaniei – peste doua treimi dintre respondentii din esantion au dat raspunsuri care presupuneau aprecierea dupa acest criteriu. Mai mult, dintre acestia, aproximativ 80% au fost capabili sa evalueze corect citeva dintre cele mai proeminente partide politice romanesti: au plasat PDSR mai la stanga decat PNTCD si PNL. Aceste rezultate sunt asemanatoare cu cele care sunt obtinute in mod obisnuit si in alte democratii. Diferenta majora apare atunci cind incercam sa apreciem masura in care oamenii folosesc atributele de stanga si de dreapta ca mijloc de intelegere a vietii politice. Ne-am astepta ca apropierea ideologica dintre subiect si un partid sa poata fi folosita ca un predictor al gradului de apreciere a acelui partid, insa acest rezultat este infirmat aproape total. Concluzia este ca oamenii din Romania sunt bine familiarizati cu plasarea ideologica a partidelor insa, criteriul de apreciere SD nu este operational pentru cei mai multi dintre ei. Un respondent care se considera a fi de stanga poate fi la fel de bine sustinatorul unui partid de dreapta ca si al unui partid de stanga, acest rezultat fiind identic si pentru sustinatorii de stanga. Notiunile de stanga si dreapta sunt insusite “mecanic” si nu intelese in vreun mod consistent cu definitiile din stiintele politice, sau cu vreo alta definitie care sa poat fi identificata. PNTCD este apreciat ca fiind mai de dreapta decit PDSR fara ca aceasta ordonare pe axa stanga / dreapta sa aiba un inteles pentru cei mai multi dintre respondentii care au indicat-o.

Trasaturi ale cunoasterii stiintifice: Urmatoarele trasaturi disting stiinta de celelalte forme de cunoastere (cunoastere

Trasaturi ale cunoasterii stiintifice: Urmatoarele trasaturi disting stiinta de celelalte forme de cunoastere (cunoastere comuna, prin intermediul miturilor, intuitie, credinta): (1) este empirica si permite verificarea empirica, (2) nu este normativa, (3) este transmisibila, (4) generala, (5) provizorie.

1. se bazeaza pe perceptii, experienta si observatii adica putem sa ne folosim simturile

1. se bazeaza pe perceptii, experienta si observatii adica putem sa ne folosim simturile pentru a observa si inregistra aparitia fenomenelor care ne intereseaza (ex. proteste politice, nr. de voturi in alegeri, opinia publica, invazii ale teritoriului unei tari de catre alta). Totusi cunoasterea stiintifica nu este dobindita numai prin perceptiile celor cinci simturi. Observatia, ca activitate mentala, nu este complet independenta de termenii, conceptele si teoriile stiintei (K. Popper) Prin verificare empirica intelegem faptul ca acceptarea sau respingerea unei afirmatii care este parte a teoriei este influentata de observatie 2. Cunoasterea normativa evalueaza aspecte ale realitatii si prescrie ceea ce ar trebui sa fie. Fenomenele sint valorizate, puse in termeni de bun si rau. Cunoasterea stiintifica nu este normativa. 3. Cunoasterea stiintifica este transmisibila. Asta inseamna ca metoda prin care se obtin cunostiintele este facuta explicita astfel incit rezultatele pot fi analizate iar cercetarea repetata.

4. Cunoasterea stiintifica are un caracter de generalitate. Cunostiintele care descriu, explica, prezic o

4. Cunoasterea stiintifica are un caracter de generalitate. Cunostiintele care descriu, explica, prezic o clasa mai larga de fenomene sint mai valoroase decit cele care au in vedere o clasa mai ingusta. (ex. legea gravitatiei). Dupa Milton Friedmann valoarea unei teorii stiintifice este data de doua criterii: simplitate si eficienta (cu sens de generalitate). 5. Cunoasterea are un caracter provizoriu. Cercetarile din viitor pot sa dovedeasca intotdeauna un grad de inadecvare a intelegerii noastre fata de un fenomen. Observatii noi, metode masurare mai sensibile, imbunatatiri in designul cercetarii si testarea unor explicatii alternative pot pune in evidenta limitele unui ansamblu de cunostinte stiintifice acumulate pina la un moment dat.

Printr-o abordare stiintifica urmarim sa descriem, sa explicam fenomene si sa realizam predictii A

Printr-o abordare stiintifica urmarim sa descriem, sa explicam fenomene si sa realizam predictii A explica inseamna a pune in evidenta un anumit tip de relatie intre mai multe fenomene, dintre care unul este fenomenul de explicat iar celelalte sint fenomene explicative. Fenomenele se manifesta prin variatii ale unor proprietati in elementele multimii studiate. Multimea studiata se numeste populatie teoretica, elementele ei se numesc unitati de analiza sau cazuri. Relatia despre care este vorba in definitie presupune o legatura de determinare (cauzalitate) a variatiei specifice fenomenului de explicat de catre variatiile specifice fenomenelor explicative.

Sint doua criterii folosite pentru a aprecia calitatea unei explicatii: explicatii I. o explicatie

Sint doua criterii folosite pentru a aprecia calitatea unei explicatii: explicatii I. o explicatie este completa atunci cind permite intelegerea (verstehen): cind este clar de ce un individ descris de proprietatile cu rol explicativ are un anumit comportament (atitudini, orientari, actiuni) din perspectiva fenomenului de explicat (traditie inaugurata de Weber). II. explicatia este completa atunci cind permite o predictie perfecta Q. Este posibila o explicatie perfecta in stiintele sociale? ·fenomenele au un caracter determinist / non-determinist (Isaiah Berlin, Patru eseuri despre libertate. )? ·posibile extinderi ale 'Teoremei fluturelui' din meteorologie in stiintele sociale (Teoria haosului, fractali) Q. Este posibila predictia fara explicatie? Economia, medicina se bazeaza adesea pe predictie fara explicatie. In stiintele sociale accentul cade in mai mare masura pe explicatie.

Exemplu: Exemplu Etica protestanta si spiritul capitalist (Max Weber). Etica religioasa care caracteriza acele

Exemplu: Exemplu Etica protestanta si spiritul capitalist (Max Weber). Etica religioasa care caracteriza acele societati care au devenit protestante in timpul reformei cuprindea valori care au favorizat dezvoltarea organizatiilor economice capitaliste. Etapele in care trebuie sa fie descompusa aceasta argumentatie sint urmatoarele: 1. doctrina religioasa protestanta genereaza anumite valori printre aderentii ei 2. indivizii care au anumite valori (cele de la 1. ) adopta anumite comportamente economice. 3. anumite comportamente economice ale indivizilor duc la aparitia organizatiilor economice de tip capitalist intr-o societate. Comentariu: James Coleman (Foundations of social theory) considera incompleta o explicatie care pune in relatie doua fenomene de tip macro -social. Explicatia trebuie sa acopere trecerile macro-micro, micro si micro-macro, cea mai dificila fiind de obicei ultima.