METODE ACTIVE Prof Traian Vadi Scoala cu clasele

  • Slides: 90
Download presentation
METODE ACTIVE Prof. Traian Vadi Scoala cu clasele I-VIII”Vasile Goldis” ZALAU

METODE ACTIVE Prof. Traian Vadi Scoala cu clasele I-VIII”Vasile Goldis” ZALAU

A. Introducere Procesul de predare trei faze, iar fiecare necesita metode adecvate. (Vezi metoda

A. Introducere Procesul de predare trei faze, iar fiecare necesita metode adecvate. (Vezi metoda PAR) • Prezinta: Metode de prezentare de noi cunostinte elevilor sau de incurajare in a le gasi singuri, ceea ce poate implica fapte, teorii, concepte, povestiri etc. • Aplica: Metode care sa-i oblige pe elevi sa aplice noile cunostinte care le-au fost doar prezentate. Aceasta este singura modalitate de a te asigura ca elevii formeaza concepte despre noul material pentru a il intelege, a si-l aminti si al folosi corect pe viitor. • Recapituleaza: Metode de incurajare a elevilor sa isi aminteasca vechile cunostinte in vederea clarificarii si concentrarii asupra punctelor cheie, asigurarii unei bune intelegeri si punerii in practica si verificarii cunostintelor mai vechi. • Acest material pune accentul pe metode active de prezentare a noilor cunostinte elevilor.

B. De ce sa folosim strategii de ‘‘prezentare’’ activa? • Toate studiile arata ca

B. De ce sa folosim strategii de ‘‘prezentare’’ activa? • Toate studiile arata ca invatarea vine in urma exercitiului, adica punand in practica ceea ce am invatat pentru a putea, de exemplu, raspunde la intrebari. Acest lucru ii determina pe elevi sa prelucreze informatia si sa ii confere un sens gasit de ei. Acest proces este numit ‘’constructivism’’. • Studiile subliniaza faptul ca metodele active: • Creeaza o invatare mai profunda si o mai buna aplicare a cunostintelor • Elevii dau dovada de o mai buna memorare • Elevii dezvolta aptitudini de gandire mai bune • Sunt mai apreciate de elevi • Invatarea activa ii determina pe elevi sa-si formeze propria lor intelegere a materialului si propria perspectiva.

Verifica nivelul de invatare • Se poate obtine feedback asupra masurii in care elevii

Verifica nivelul de invatare • Se poate obtine feedback asupra masurii in care elevii inteleg materialul si pot corecta aspectele intelese gresit. • Elevii isi dezvolta propriile aptitudini de gandire si de intelegere propriu-zisa a temei, exersind in acelasi timp si aptitudinile care le vor fi verificate. Iti usureaza munca : • Sporeste participarea activa, constructiva a elevilor • Lectiile tale vor avea un impact mai puternic si vor fi mult mai interesante • Iti poate oferi o clipa de ragaz si posibilitatea de a nota !

C. Folosirea unei liste de strategii de predare Puteti folosi lista de strategii care

C. Folosirea unei liste de strategii de predare Puteti folosi lista de strategii care urmeaza, in trei moduri principale : • Rasfoieste urmatoarea lista de strategii de predare pentru a gasi cateva care sa se potriveasca tie si elevilor tai. Alege orice strategie care te ajuta cel mai bine sa iti atingi scopurile. (ajustarea la un scop). • Poti crea un Manual de Strategii de Predare pentru echipa ta : Echipa ta poate folosi lista (disponibila in forma editata electronic) ca parte a unei strategii pentru a : 1. Gasi metode aplicabile la materia ta. 2. Alege anumite metode pentru anumite subiecte/lectii etc. 3. Obtine cele mai bune strategii de predare de la echipa ta pentru a le adauga la lista. 4. Pentru subiecte/ectii/sectiuni din programa data, pentru a alcatui un manual de strategii de predare care sa se potriveasca planului de munca. 5. Publica manualul in forma electronica sau/si sub forma tiparita. ● Poti crea un plan de lucru activ pentru echipa ta : Poti crea un plan de lucru care sa-ti ofere activitati adecvate fiecarei etape a predarii unei teme. Aceasta poate fi realizata de catre echipa ta, astfel ca intreaga echipa sa dispuna de cele mai bune metode.

D. Lista Strategiilor de Invatare Activa pentru a prezenta elevilor noi cunostinte • Metode

D. Lista Strategiilor de Invatare Activa pentru a prezenta elevilor noi cunostinte • Metode care cer pregatire minima sunt oferite la inceputul fiecarei sectiuni a listei : D(I) Metode care necesita o foarte scurta pregatire si putine resurse D(II) Metode care necesita materiale de distribuit (fotocopii sau seturi de cartonase) D(III) Activitati care necesita o pregatire putin mai ampla, in ordine crescatoare a gradului de dificultate.

 D(I) Metode care necesita doar o foarte scurta pregatire 1. Predare prin intrebari

D(I) Metode care necesita doar o foarte scurta pregatire 1. Predare prin intrebari Puneti o intrebare Profesorul → completeaza raspunsul Elevii ofera (Elevii ofera un raspuns partial) 2. Bulgare de zapada 3. Brainstorming 4. Experimentul Gandului (Empatia) 5. Roata

D(II) Metode care necesita resurse cum ar fi fotocopii sau seturi de cartonase care

D(II) Metode care necesita resurse cum ar fi fotocopii sau seturi de cartonase care se distribuie elevilor • • Stategiile de mai jos necesita din partea elevilor o intelegere a textului, a casetelor video, a CD-urilor, sit-urilor de internet si a celorlalte resurse. De obicei, explicatiile se refera la fotocopiile distribuite sau ‘texte’, dar aici sunt incluse orice alte resurse adecvate. Cu cat acestea sunt mai variate, cu atat e mai bine. Procesul de invatare necesita o activitate de ‘’aplicare’’ care merge dincolo de informatia furnizata in mod direct - de exemplu, o intrebare asemanatoare cu cele din lucrari in legatura cu materialul respectiv, pentru a va asigura ca au procesat materialul si si-au dezvoltat propria intelegere. • METODE : 6. Invatare cooperanta – Echipele alcatuiesc intrebari pe baza materialului 7. Puncte-cheie 8. Cum functioneaza? 9. Intrebari pe baza textului 10. Transformare 11. Explicatiile elevilor 12. Titluri 13. Harti/diagrame/desene 14. Rezumatul

D(III) Activitati care implica o pregatire putin mai larga ; se incepe cu cele

D(III) Activitati care implica o pregatire putin mai larga ; se incepe cu cele mai simple • METODE : 15. Hotarari - Hotarari 16. Prezentarile elevului 17. Exemplare explicative (Caroll, 1994) – pentru predarea aptitudinilor 18. Predare de catre elevi - Pentru predarea de aptitudini 19. Jigsaw – O metoda de invatare cooperanta 20. Controversa academica – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare 21. Intrebari ’’Bulgare de zapada’’ 22. Invatarea individuala 23. Ochelari 24. Competenta de a judeca 25. Comparatie si contrast

AVANTAJELE METODELOR DE G NDIRE CRITICĂ • Dezvoltarea pe termen lung a relaţiilor deschise,

AVANTAJELE METODELOR DE G NDIRE CRITICĂ • Dezvoltarea pe termen lung a relaţiilor deschise, de colaborare • Dezvoltarea capacităţii elevilor de a gândi critic • Stimularea învăţării independente • Asumarea responsabilităţii elevilor faţă de propriul proces de învăţare • Înţelegerea logicii argumentelor • Sintetizarea unor idei provenite din surse diferite • Formarea unor opinii argumentate

CADRUL DE ÎNVĂŢARE ● EVOCARE: • realizarea unor corelaţii cu lecţia anterioară din perspectiva

CADRUL DE ÎNVĂŢARE ● EVOCARE: • realizarea unor corelaţii cu lecţia anterioară din perspectiva noului subiect predat • captarea interesului pentru noile aspecte care vor fi abordate ● REALIZAREA SENSULUI ●REFLECŢIE: fixarea, consolidarea cunoştinţelor

1. ÎNTREBĂRILE • Metodele de gândire critică se bazează pe folosirea unei game largi

1. ÎNTREBĂRILE • Metodele de gândire critică se bazează pe folosirea unei game largi de întrebări care stimulează participarea elevilor la discuţie şi să determine soluţiile din perspective variate. Nu sunt recomandate: • întrebările închise ( cu răspuns „da” sau „nu” ); • întrebările care direcţionează răspunsul ( „nu este aşa că…” ); • întrebările care solicită exclusiv memoria

TIPURI DE ÎNTREBĂRI CARE STIMULEAZĂ G NDIREA CRITICĂ: • Ce s-a întâmplat? (elevii sunt

TIPURI DE ÎNTREBĂRI CARE STIMULEAZĂ G NDIREA CRITICĂ: • Ce s-a întâmplat? (elevii sunt ajutaţi să-şi clarifice perspectiva asupra problemei) • De ce s-a întâmplat? (elevii sunt ajutaţi să înţeleagă cauze, efecte) • De ce au făcut aşa? (permite deplasarea accentului spre căutarea motivelor, cauzelor interioare) • Se putea face şi altfel? (se încurajează ideea că acţiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu au ales cea mai bună alternativă posibilă) • Poţi să faci şi tu? (este deschisă ideea transpunerii teoriei în practică) • Ce ai fi făcut tu dacă erai într-o asemenea situaţie? • Ce crezi că a simţit cel în cauză? • Ce ai fi simţit tu într-o asemenea situaţie? (permit observarea măsurii în care elevii folosesc empatia în anumite situaţii, în ce măsură pot identifica alternative, dar şi dezvoltarea inteligenţei emoţionale a elevilor) • A fost drept/corect/ ? • A fost greşit? De ce? (permit urmărirea stadiilor dezvoltării morale)

INVATAREA PRIN COOPERARE • Strategie de instruire structurată şi sistematizată, fundamentată pe organizarea elevilor

INVATAREA PRIN COOPERARE • Strategie de instruire structurată şi sistematizată, fundamentată pe organizarea elevilor în grupuri mici ce lucrează împreună, pentru a atinge un ţel comun • Îmbinare optimă de metode (specifice gândirii critice) – mijloace de învăţământ integrate eficient - forme de instruire (preponderent grupal, alternat cu individual şi frontal)

SPECIFICUL ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE Elevii învaţă prin interacţiune cu ceilalţi, nu unii alături de

SPECIFICUL ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE Elevii învaţă prin interacţiune cu ceilalţi, nu unii alături de ceilalţi; • Orientare spre asigurarea dimensiunii sociale a învăţării (competenţe sociale – argumentare, ascultarea opiniei celorlalţi, a construi un punct de vedere, gândire colectivă, atitudine deschisă, activă, bazată pe iniţiative personale, responsabilitate colectivă şi individuală, construirea autonomiei necesare învăţării, deprinderi de comunicare interpersonală) • Orientare pe procesul învăţării

 • Este acelasi lucru ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, cu exceptia faptului

• Este acelasi lucru ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. Elevilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor. • Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. Ele trebuie sa fie provocatoare. Ex : ‘’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ? ’’ • Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante. Elevii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca, sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul.

 • Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care

• Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Alternativ, diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate, pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor. • Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor, cum ar fi cea de a scrie, cea de a verifica problemele de vocabular etc, dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o participare maxima. • Elevii lucreaza in grupuri si cand termina, se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor, ideile fiind expuse pe rand, cum se procedeaza in ‘‘predarea prin intrebari’’

PRINCIPII GENERALE • • • Interdependenţa pozitivă Responsabilitatea individuală şi de grup Interacţiunea nemijlocită

PRINCIPII GENERALE • • • Interdependenţa pozitivă Responsabilitatea individuală şi de grup Interacţiunea nemijlocită Analiza activităţii de grup Formarea şi dezvoltarea deprinderilor sociale

COMPETENŢELE PROFESORULUI ÎN MEDIEREA ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE • COMPETENŢE : ○ Organizatorică ○ Interrelaţională

COMPETENŢELE PROFESORULUI ÎN MEDIEREA ÎNVĂŢĂRII PRIN COOPERARE • COMPETENŢE : ○ Organizatorică ○ Interrelaţională ○ Empatică ○ Ludică ○ Energizantă • + cele generale – ştiinţifice, psihopedagogice, manageriale, psihosociale

TRĂSĂTURI ALE ÎNVĂŢĂM NTULUI TRADITIONAL CENTRAT PE ELEV CUNOSTINTE CAPACITATI INFORMATIV PRODUS PROCES EVALUARE

TRĂSĂTURI ALE ÎNVĂŢĂM NTULUI TRADITIONAL CENTRAT PE ELEV CUNOSTINTE CAPACITATI INFORMATIV PRODUS PROCES EVALUARE CE GENEREAZA IERARHII EVALUARE CU ROL AMELIORATIV COMPETITIE COOPERARE

COOPERARE / COMPETIŢIE Forma superioara de interactiune psihosociala Forma scazuta de interactiune psihosociala Motivatie-rezultatul

COOPERARE / COMPETIŢIE Forma superioara de interactiune psihosociala Forma scazuta de interactiune psihosociala Motivatie-rezultatul actiunii conjugate a tuturor membrilor ce au scup comun Motivatie din dorinta proprie de afirmare Accent pe proces, mediu educational prietenos Accent pe produs, mediu rece/ostil Evaluare-rol corectiv Evaluare- rol ierarhic Stima de sine-frica de esec redusa Lipsa increderii, sub/supraveghere

REZULTATE OBŢINUTE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE PRIN ÎNVĂŢARE PRIN COOPERARE • • •

REZULTATE OBŢINUTE ÎN URMA DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE PRIN ÎNVĂŢARE PRIN COOPERARE • • • capacitate sporită de comprehensiune gândire critică calităţi ale atenţiei bine conturate motivaţie intrinsecă pentru învăţare capacităţi empatice atitudine tolerantă stimă de sine atitudine pozitivă autonomie în învăţare

Rezultat final • formăm, dezvoltăm COMPETENŢE SOCIALE • CE “ÎNVĂŢĂM” ÎN ŞCOALĂ? • Cunoştinţe

Rezultat final • formăm, dezvoltăm COMPETENŢE SOCIALE • CE “ÎNVĂŢĂM” ÎN ŞCOALĂ? • Cunoştinţe (informaţii) = ceea ce elevul ştie să spună, să scrie • Capacităţi = ceea ce elevul ştie să facă

COMPETENŢA • • Interacţiunea dintre: A ŞTI SĂ FACI A ŞTI SĂ FII

COMPETENŢA • • Interacţiunea dintre: A ŞTI SĂ FACI A ŞTI SĂ FII

Evaluarea în contextul învăţării prin cooperare • Preocupările pentru un “alt fel” de evaluare

Evaluarea în contextul învăţării prin cooperare • Preocupările pentru un “alt fel” de evaluare coexistă cu tradiţionala cultură a “testelor” • Trebuie planificată din momentul proiectării/ obiective/evaluare criterială • Legătură directă cu obiectivele lecţiei-unităţii de învăţare • Elevul – partenerul inst. , înv. În evaluare • Implicare activă a elevului în predare-învăţare-evaluare • Rol corectiv, ameliorativ • Climat de încredere • Conştientizarea lucrului bine făcut – descriptorii de performanţă • Feed-back constructiv - interevaluare, autoevaluare • Evaluarea produsului / procesului

 • Când învăţarea este „pasivă”, creierul nu face aceste legături. Un computer nu

• Când învăţarea este „pasivă”, creierul nu face aceste legături. Un computer nu reţine informaţia procesată decât dacă acţionăm butonul „salvare”. Creierul nostru trebuie să testeze informaţia sau să o explice altcuiva pentru a o stoca. • Profesorii îşi inundă elevii cu propriile lor gânduri profunde şi bine organizate. Profesorii recurg prea des la explicaţii şi demonstraţii de genul „hai-sa-ţi-arăt-cum”. • Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc.

 • Învăţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât cunoaşterea faptelor. •

• Învăţarea presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât cunoaşterea faptelor. • Elevii construiesc cunoaşterea pe baza a ceea ce deja cunosc sau cred. • Elevii formulează noile cunoştinţe prin modificarea şi raţionarea conceptelor curente şi prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja. • Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii. • Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţări. • Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi este afectat de gradul în care elevii învaţă pentru înţelegere şi învaţă cu înţelegere.

 • Fără îndoială, este adevărat că acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea

• Fără îndoială, este adevărat că acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său • Dar nu este mai puţin adevărat că această construcţie personală este favorizată de interacţiunea cu alţii care la rândul lor învaţă. • Dacă elevii îşi construiesc cunoaşterea proprie ei nu o fac singuri. Să nu uităm că omul este fundamental social. • Adevărata învăţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi. • . Este nu doar simplu activă, individual activă ci interactivă.

 • Reciprocitatea este un stimulent al învăţării, când acţiunea comună este necesară, când

• Reciprocitatea este un stimulent al învăţării, când acţiunea comună este necesară, când reciprocitatea este activată în cadrul unui grup în vederea obţinerii unui rezultat, atunci par să existe procese care stimulează învăţarea individuală şi care conduc pe fiecare la o competenţă cerută de constituirea grupului. • Gruparea şi sarcinile în care membrii grupului depind unul de celălalt pentru realizarea rezultatului urmărit arată că:

 • elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau

• elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale. • elevii odată implicaţi îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce experimentează, iar aceasta conduce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii. • elevii acced la înţelegerea profundă atunci când au oportunităţi de a explica şi chiar preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.

Iată câteva modalităţi pentru a forma rapid grupuri: CARTI DE JOC • Dacă doriţi

Iată câteva modalităţi pentru a forma rapid grupuri: CARTI DE JOC • Dacă doriţi să formaţi grupuri de 4 membrii, folosirea cărţilor de joc este foarte utilă. Veţi folosi atâtea grupuri de cărţi câte grupuri vreţi să formaţi. • Dacă urmează să lucraţi cu 7 grupe de exemplu, amestecaţi aşii, popii, valeţii, damele, decarii, nouarii, optarii. Elevii urmează să tragă fiecare cate o carte şi să se grupeze apoi la masa de lucru marcată în prealabil cu una din cele 7 cărţi. Se vor forma astfel: grupul decarilor, popilor, valeţilor etc.

CARTOANE CU NUMERE • Hotărâţi numărul de grupuri şi numărul de membri al fiecăruia.

CARTOANE CU NUMERE • Hotărâţi numărul de grupuri şi numărul de membri al fiecăruia. Scrieţi numerele corespunzătoare numărului de grupe pe tot atâtea cartoane câţi membrii doriţi să fie în fiecare grup. Amestecaţi cartoanele numerotate şi cereţi elevilor să tragă câte unul. Vor afla astfel numărul grupului din care fac parte. • De exemplu doriţi să formaţi 6 grupuri de câte 5 membrii. Faceţi 30 de cartoane, câte 5 din fiecare din numerele de la 1 la 6. Plasaţi câte un număr de la 1 la 6 pe cele 6 mese de lucru unde elevii se vor regrupa în funcţie de cartonul tras.

CARTONASE CU DIFERITE SIMBOLURI • Procuraţi jocuri puzzle pentru copii mici (46 piese). •

CARTONASE CU DIFERITE SIMBOLURI • Procuraţi jocuri puzzle pentru copii mici (46 piese). • Folosiţi câte un puzzle pentru fiecare grup. • Amestecaţi fragmentele de imagine şi cereţi copiilor să recompună pozele. • Se constituie astfel grupele.

ANIVERSAREA • Puteţi grupa elevii în funcţie de lunile în care s-au născut. •

ANIVERSAREA • Puteţi grupa elevii în funcţie de lunile în care s-au născut. • Această distribuţie este inegală şi trebuie luată decizia a modului de grupare a lunilor în funcţie de numărul copiilor (de exemplu – un grup al celor născuţi în ianuarie şi februarie, un grup al celor născuţi în martie).

MATERIALE DE LUCRU • Puteţi grupa elevii în funcţie de materialele pe care le

MATERIALE DE LUCRU • Puteţi grupa elevii în funcţie de materialele pe care le distribuiţi. Acestea pot avea marcaje de papetărie de tipul: • fişe de lucru prinse cu clame de diferite culori; • fişe de lucru pe hârtii/cartoane de diferite culori; • etichete cu diferite simboluri etc. • În acest mod, elevii se grupează odată cu distribuirea materialelor de lucru în funcţie de marcajele pe care acestea le conţin.

 • Este de remarcat faptul că toate ideile de mai sus se aplică

• Este de remarcat faptul că toate ideile de mai sus se aplică la gruparea aleatorie a elevilor. • În funcţie de nevoile elevilor şi de obiectivele avute în vedere, gruparea se poate face şi după criterii de diferenţiere (stil de învăţare, tip de inteligenţă). • Pentru gruparea optimă a elevilor este deosebit de util un mobilier modular. Aranjarea meselor se va face în funcţie de nevoile de interacţiune anticipate de profesor şi, evident de spaţiul avut la dispoziţie.

 • În şcoala centrată pe elev, profesorul capătă la prima vedere o „oarecare

• În şcoala centrată pe elev, profesorul capătă la prima vedere o „oarecare paloare”, este evanescent, căci, elevul este miezul problemei. • Cadrul didactic exercită roluri cu mult mai nuanţate decât înainte. • Succesul la clasă depinde de competenţele profesorului de a crea oportunităţile optime de învăţare pentru fiecare elev. • Profesorul acţionează mereu, dar adecvat şi adaptat nevoilor grupului.

INVENTAR METODOLOGIC INTERACTIV • 1. Prelegerea este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o

INVENTAR METODOLOGIC INTERACTIV • 1. Prelegerea este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. În acest sens este tipică imaginea profesorului la catedră care vorbeşte elevilor care stau cuminţi în bancă. • Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile elevului. Din această perspectivă, dascălul trebuie să se preocupe de:

 • stimularea interesului elevilor prin: • intrarea în prelegere prin intermediul unei poante,

• stimularea interesului elevilor prin: • intrarea în prelegere prin intermediul unei poante, poveşti, imagini captivante şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii; • prezentarea unei probleme pe care se focalizează prezentarea; • lansarea unei întrebări incitante. • aprofundarea înţelegerii elevilor prin: • folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării; • dublarea verbalului cu alte coduri – oferirea de imagini grafice şi alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal.

 • implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii: • pentru a incita

• implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii: • pentru a incita elevii la a oferii exemple, analogii, experienţe personale; • pentru a da răspunsuri la diferite întrebări; • pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate. • evitarea unui punct final la final! • încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicaţie care urmează să fie rezolvate de elevi; • solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

 • 2. Brainstorming sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multor

• 2. Brainstorming sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multor idei - oricât de fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul „cantitatea generează calitatea”. • Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla, clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu. • Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. Optional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri, transformand astfel ora in predare prin intrebari. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: • Implicarea activă a tuturor participanţilor. • Dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime. • Exprimarea personalităţii. • Eliberarea prejudecăţii. • Exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului. • Dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia.

 ETAPE: • Alegerea temei şi a sarcinii de lucru. • Solicitarea exprimării într-un

ETAPE: • Alegerea temei şi a sarcinii de lucru. • Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor. • Nimeni nu are voie să facă observaţii negative: • Înregistrarea tuturor ideilor în scris pe tablă. • Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute la o zi). • Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii. • Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici. • Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. În această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi contraindicaţiile care apar. • Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

3. ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT Realizaţi pe tablă un tabel

3. ŞTIU / VREAU SĂ ŞTIU / AM ÎNVĂŢAT Realizaţi pe tablă un tabel cu trei coloane, astfel: STIU VREAU SA STIU AM INVATAT

 • Cereţi elevilor să procedeze la fel, împărţind foaia caietului în trei coloane

• Cereţi elevilor să procedeze la fel, împărţind foaia caietului în trei coloane • Anunţaţi subiectul şi cereţi elevilor să spună ce ştiu despre subiectul respectiv. Aceste idei vor fi notate în prima coloană • Treceţi în coloana a II-a elementele necunoscute, ideile despre care au îndoieli sau care ar dori să ştie în legătură cu tema respectivă • Discutând cu elevii, folosind materialele complementare, dobândind cunoştinţe referitoare la acel subiect, clarificaţi necunoscutele sau problemele înţelese greşit. Puteţi utiliza lucrul în echipă pentru obţinerea de noi informaţii. • După ce elevii au terminat lucrul, discutaţi despre elementele noi pe care şi le-au dobândit. Treceţi aceste idei în coloana a III-a. • Cereţi elevilor să compare: - ce ştiau iniţial, ce au învăţat - ce doreau să înveţe, ce au învăţat • Decideţi apoi împreună cu elevii dacă mai sunt probleme care ar trebui clarificate şi dacă sunt, clarificaţi-le.

4. MOZAICUL Mozaicul presupune următoarele etape: • Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4

4. MOZAICUL Mozaicul presupune următoarele etape: • Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. • Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere. • Prezentarea succintă a subiectului tratat. • Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere. • Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup s. a. m. d. .

 • Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de

• Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor original. • Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membrii. • Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa.

5. JURNALUL CU DUBLA INTRARE Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care

5. JURNALUL CU DUBLA INTRARE Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. • Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. • Elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se cere să noteze un pasaj dintr-un text care i-a impresionat. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj. • După ce elevii au realizat lectura textului jurnalul poate fi util in faza de reflecţie.

6. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) • Ca metodă

6. SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii) • Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune). • Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectură.

 • Presupune următoarele etape: • În timpul lecturii elevii marchează în text, cunoştinţele

• Presupune următoarele etape: • În timpul lecturii elevii marchează în text, cunoştinţele confirmate de text, cunoştinţele infirmate, cunoştinţele noi, cunoştinţele incerte. • După lectură informaţiile se trec într-un tabel. • Informaţiile obţinute individual se discută în grup, apoi se comunică de către grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel la tablă.

7. CUBUL Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele

7. CUBUL Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape: • Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. • Anunţarea temei. • Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului. • Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

 • • • Compară: ce este asemănător, ce este diferit. Analizează: spune din

• • • Compară: ce este asemănător, ce este diferit. Analizează: spune din ce este făcut. Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti? Aplică: la ce poate fi folosită? Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale. • Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe. • Afişarea formei finale pe tablă.

8. BULGARELE DE ZAPADA Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor.

8. BULGARELE DE ZAPADA Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu ‘’ predarea prin discurs’’, lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul, apoi : • Fiecare elev scrie propriile ganduri, fara a tine cont de ceilalti. • Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei. • Optional, perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mari, in care isi vor compara raspunsurile. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns. • Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee, apoi va scrie pe tabla ideile folositoare, poate completandu-le. • Exact ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.

9. DISCUTIA Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi idei. Ea are următoarele

9. DISCUTIA Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi idei. Ea are următoarele avantaje: • Crearea unei atmosfere de deschidere. • Facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite. • Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple. • Optimizarea relaţiilor profesor-elev. • Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei. • Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.

10. ESEUL DE 5 MINUTE Este o modalitate eficientă de a încheia ora, îi

10. ESEUL DE 5 MINUTE Este o modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră. • Acest eseu cere elevilor: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta. • Profesorul strânge eseurile şi le foloseşte pentru planificarea lecţiei următoare.

11. CIORCHINELE Profesorul notează un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei, iar elevii

11. CIORCHINELE Profesorul notează un cuvânt sau o propoziţie-nucleu în mijlocul tablei, iar elevii în caiet • Elevii vor propune cuvinte care le vin în minte în legătură cu problema pusă în discuţie – scrisă în mijloc • Cuvintele sau ideile produse trebuie legate de cuvântul sau propoziţia – nucleu, stabilită ca punct de plecare, prin trasarea unor linii care evidenţiază conexiunile dintre idei. Această metodă permite: • fixarea mai bună a ideilor; • structurarea informaţiilor; • facilitarea reţinerii şi înţelegerii informaţiilor. Ciorchinele stimulează: • evidenţierea conexiunilor dintre idei; • realizarea unor noi asociaţii de idei; • relevarea unor noi sensuri ale ideilor.

12. TURUL GALERIEI Elevii, în grupuri de câte 3 sau 4, lucrează la o

12. TURUL GALERIEI Elevii, în grupuri de câte 3 sau 4, lucrează la o problemă - sarcină de învăţare - care se poate materializa într-un produs – schemă, desen, inventar de idei – realizat pe o foaie de hârtie ●Produsele muncii grupurilor se expun pe pereţii clasei, transformaţi astfel într-o adevărată galerie expoziţională ●La semnalul profesorului grupurile trec, pe rând, pe la fiecare produs pentru a examina şi discuta produsele propuse de colegi. Pot nota observaţii şi pot face comentarii pe materialele expuse ●După ce se încheie „turul galeriei” , grupurile îşi reexaminează propriile produse. Citesc comentariile celorlalte grupuri şi, dacă este cazul, discută observaţiile şi comentariile colegilor pe propriul lor produs. În final se comentează împreună cu profesorul rezultatul activităţii.

AVANTAJE ALE UTILIZĂRII ACESTEI METODE: • se realizează interacţiunea directă între elevi ( în

AVANTAJE ALE UTILIZĂRII ACESTEI METODE: • se realizează interacţiunea directă între elevi ( în grupul iniţial ) şi indirectă cu ceilalţi colegi (prin intermediul produselor muncii acestora); • elevii sunt încurajaţi să îşi exprime propriile idei şi opinii, să le discute cu ceilalţi şi să găsească împreună soluţii la problemele analizate, cântărind alternativele; • învăţarea prin cooperare dezvoltă capacităţile intelectuale elevilor (de a gândi, a înţelege, a comunica eficient, a fi creativ etc. ) pentru a rezolva problemele cu care se confruntă. • Metoda poate fi folosită, de exemplu, în cadrul temelor: • „Lucrurile care ne exprimă”, clasa a III-a • „Grupul din care facem parte”, clasa a III-a • „Comunitatea locală” , clasa a IV-a

13. LINIA VALORICĂ Profesorul pune o întrebare/ridică o problemă care admite mai multe perspective

13. LINIA VALORICĂ Profesorul pune o întrebare/ridică o problemă care admite mai multe perspective de abordare • Elevii se gândesc în mod independent la problema propusă, conturându-şi o anumită poziţie faţă de problema în discuţie ( pro, contra, indecişi ) • Profesorul solicită elevii să se dispună pe o imaginară „linie valorică” : la un capăt al liniei se situează cei care au opinii favorabile, la celălalt capăt se situează elevii care au opinii nefavorabile, elevii indecişi se pot plasa la mijlocul „liniei valorice”. Ei pot fi convinşi de o „tabără” sau alta să li se alăture. • Dispunerea elevilor mai spre extremităţile „liniei valorice” exprimă intensitatea atitudinilor faţă de subiectul în discuţie. • Elevii care reuşesc să-i convingă pe cei nehotărâţi dovedesc capacitatea de a-si susţine cu argumente poziţia adoptată şi de a-i determina pe aceştia să-şi schimbe atitudinea.

14. Metoda proiectelor. Această metodă se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni

14. Metoda proiectelor. Această metodă se bazează pe anticiparea mentală şi efectuarea unor acţiuni complexe, legate de o temă impusă sau aleasă de elevi. • Activitatea elevilor se desfăşoară în mod independent, individual sau în grup, într-un timp mai îndelungat (o săptămână, o lună etc. ), presupune un efort de informare, investigare, proiectare sau elaborare şi se soldează în final cu prezentarea unui produs finit (dispozitiv, model, referat etc. ), care va fi evaluat (de aceea, proiectul se întâlneşte şi ca metodă complementară de evaluare). • Printre avantajele acestei metode, menţionăm: posibilitatea unei abordări interdisciplinare a temei; consolidarea şi valorificarea tehnicilor de activitate intelectuală (de adunare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor); stimularea iniţiativei şi independenţei elevilor în activităţi; dezvoltarea structurilor cognitive şi a capacităţilor creatoare ale acestora.

15. Metoda studiului de caz Este metoda care valorifică în învăţare „cazul”, adică o

15. Metoda studiului de caz Este metoda care valorifică în învăţare „cazul”, adică o situaţie reală, semnificativă pentru un anumit domeniu şi care se cere a fi analizată şi rezolvată. „Cazul” ales trebuie să fie autentic, reprezentativ, accesibil, să conţină o problemă de rezolvat prin adunare de informaţii şi luarea unei decizii. • În utilizarea metodei se conturează următoarele etape: alegerea cazului de către cadrul didactic; prezentarea lui elevilor; obţinerea informaţiilor necesare (cu ajutorul cadrului didactic sau în mod independent); prelucrarea informaţiilor; elaborarea variantelor de rezolvare; alegerea variantei optime; verificarea deciziei adoptate. • Valoarea metodei rezidă în faptul că favorizează investigarea unor situaţii reale, dezvoltând capacităţi de analiză, interpretare, anticipare, luare de decizii ş. a. • De cele mai multe ori metoda se bazează pe activităţi de grup, putând fi îmbinată şi cu jocul cu roluri.

16. Metode de simulare. Acest grup de metode se bazează pe simularea (imitarea) unor

16. Metode de simulare. Acest grup de metode se bazează pe simularea (imitarea) unor activităţi reale, urmărindu-se în principal formarea de comportamente specifice (cum ar fi cele profesionale). • Una dintre cele mai practicate metode de simulare este jocul cu roluri, care constă în simularea unor funcţii, relaţii, activităţi, ceea ce presupune: identificarea unei situaţii ce se pretează la simulare; distribuirea rolurilor între participanţi; învăţarea individuală a rolului; interpretarea („jucarea”) rolurilor; discutarea în grup a modului în care au fost interpretate rolurile. • Eficienţa metodei este condiţionată de capacitatea participanţilor de a se transpune în rol şi de a-şi valorifica experienţa în acest context. Profesorului, aflat mai ales în ipostază de animator, i se cer şi calităţi regizorale.

17. Metoda activităţii cu fişele Este o metodă de învăţare care presupune utilizarea fişelor

17. Metoda activităţii cu fişele Este o metodă de învăţare care presupune utilizarea fişelor elaborate în prealabil de către profesor, conţinând sarcini de lucru pe care elevii le rezolvă individual. • Fişele pot avea roluri diverse: de suport în dobândirea de noi cunoştinţe, favorizând autoinstruirea; de control, de realizare a conexiunii inverse; de tratare diferenţiată a elevilor, conţinând sarcini diferite pentru diferitele categorii de elevi din clasă.

18. Instruirea programată Este o metodă multifuncţională, cuprinzând o înşiruire de algoritmi, dar şi

18. Instruirea programată Este o metodă multifuncţională, cuprinzând o înşiruire de algoritmi, dar şi de probleme de rezolvat [3, p. 159], în cadrul căreia conţinutul de învăţat este prezentat sub forma unui program. Elaborarea acestui program se face în conformitate cu următoarele principii: • principiul paşilor mici, ceea ce presupune împărţirea materiei în secvenţe, unităţi, foarte simple şi accesibile; • principiul progresului gradat – care vizează ordonarea acestor secvenţe („paşi”) într-o succesiune gradată, parcurgerea unei secvenţe permiţând trecerea la următoarea; • principiul participării active a elevului

19. Experimentul Gandului (Empatia) Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie.

19. Experimentul Gandului (Empatia) Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. • Li se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu : • studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital; • studentii la jurnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.

20. Roata Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici, daca experientele elevilor

20. Roata Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici, daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. • De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa, care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt angajati noi membri in cadrul organizatiei lor. • Fiecare persoana beneficiaza de un minut, spre exemplu, pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. • Elevii pot sa se abtina, daca vor. • Veti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare.

 21. Puncte-cheie Elevii sunt aranjati in grupuri. Li se da un fragment de

21. Puncte-cheie Elevii sunt aranjati in grupuri. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. Sunt rugati sa citeasca textul individual, timp de cateva minute, avand in vedere urmatoarea cerinta : • Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul grupurilor) • Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Clasa este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla. • Elevii vor putea, bineinteles, sa sublinieze sectiunile importante ale textului. ‘’Punctele-cheie’’ pot fi transformate in ‘’Cum functioneaza? ’’ dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

 22. Cum functioneaza? Elevii primesc un fragment de text necunoscut, un exemplu lucrat,

22. Cum functioneaza? Elevii primesc un fragment de text necunoscut, un exemplu lucrat, o diagrama etichetata, un set de coduri, o polita de asigurare etc. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. Acest rezumat va cuprinde, sa spunem, 5 puncte-cheie. • Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul.

 23. Intrebari pe baza textului Elevii vor primi un fragment de text necunoscut.

23. Intrebari pe baza textului Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici, li se va cere: • 1. Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului. • 2. Sa citeasca textul si sa sublinieze punctelecheie. • 3. Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1.

 24. Transformare Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere

24. Transformare Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. De exemplu : • un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar ; • un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor; • un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date, nearanjate cronologic etc.

 25. Explicatiile elevilor Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate

25. Explicatiile elevilor Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. De exemplu unul despre pojar si unul despre oreion. Fiecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute. Pot folosi alternativ acelasi text/caseta video, dar urmarind aspecte diferite. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un text despre politica de marketing a unei companii mici. Unul va cauta punctele forte, iar celalalt punctele slabe. • Fiecare elev ii va explica celuilalt tema lui, raspunzand si la eventuale intrebari, pana cand ambii inteleg ideea. • Sarcina integranta : Perechea va lucra apoi la o sarcina care sa -i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. O cerinta inspirata ar fi : ‘’Gasiti asemanarile si deosebirile dintre pojar si oreion. ’’ sau ‘’Avand in vedere punctele forte si punctele slabe, ce credeti despre politica de marketing ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ? ’’

 26. Titluri Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu, dar cu

26. Titluri Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu, dar cu spatiul liber cuvenit acestora. Elevii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. Asta va duce la titluri de genul ‘’Inima este o pompa a sangelui’’, ‘’Inima are patru incaperi’’, ‘’Arterele transporta sangele de la inima’’ etc. • Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf. • Sau puteti realiza aceasta activitate invers. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta.

 27. Harti/diagrame/desene • Elevii vor primi un text pe o tema cu care

27. Harti/diagrame/desene • Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati, de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. • Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul descris de text.

 28. Rezumatul Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. Le vor expune

28. Rezumatul Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. • ‘’Titlurile’’, ‘’Explicatiile elevilor’’ precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. • Aceasta este asemanatoare cu “Puncte-cheie” de mai sus.

 29. Hotarari - Hotarari Elevii lucreaza in perechi ; fiecare pereche va primi

29. Hotarari - Hotarari Elevii lucreaza in perechi ; fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. Cei doi vor primi deasemenea : • Cartonase-rezumat, care au drept scop rezumarea punctelorcheie ale textului, unele fiind adevarate, altele false ; Ex : ● Ventriculul stang alimenteaza plamanul. ● Activitatea inimii se masoara in batai pe minut, si daca esti intr-o forma fizica foarte buna, probabil ca inima ta va bate mai incet. decat media. • Cartonase-consecinta, care contin urmari ale faptelor descrise in text. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Din nou, unele sunt adevarate, altele false. Ex : ●Daca ventriculul stang este blocat, sangele nu mai ajunge la cap. ●Ingrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. • Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. Aceasta este o activitate foarte indragita, care creeaza o atmosfera de joc.

 30. Prezentarile elevului Impartiti in grupuri, elevii vor pregati o prezentare pe o

30. Prezentarile elevului Impartiti in grupuri, elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. • Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita, astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. • Nu informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. • Elevii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus.

 31. Exemplare explicative (Caroll, 1994) – pentru predarea aptitudinilor Un exemplu este un

31. Exemplare explicative (Caroll, 1994) – pentru predarea aptitudinilor Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii materiilor, de la matematica la lucru manual. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor, lucrarilor scrise, testelor cu intrebari si raspunsuri, studii de caz, eseuri, lucru manual etc. • Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite. • Dupa corectarea si discutarea lor, fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. Elevii pot ‘’nota’’ lucrarea, fie in mod informal, fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. • Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna.

Exemple pe perechi : Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate

Exemple pe perechi : Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii: • Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. Exemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite, insa toate sunt corecte. • Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa justifice partenerului sau metoda respectiva. • Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor. • Perechile convin asupra ‘’modului de rezolvare’’. • Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra ‘’modului de rezolvare’’. • Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare. • Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Aceasta poate fi o activitate ulterioara.

 32. Predare de catre elevi - Pentru predarea de aptitudini Explicatie : Elevii

32. Predare de catre elevi - Pentru predarea de aptitudini Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema, de exemplu. S-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati, elevul isi consolideaza propria intelegere. • Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt desemnate aleatoriu. Partenerii isi pun intrebari alternativ, oferind feedback si corectand raspunsurile. • Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente, prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu.

 33. Jigsaw – O metoda de invatare cooperanta Impartiti o tema in 4

33. Jigsaw – O metoda de invatare cooperanta Impartiti o tema in 4 -5 subteme. De exemplu, bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion, pojar, tuse magareasca si rubeola. Elevii pot primi alternativ 4 intrebari-cheie, care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. De exemplu, tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului Nazist/Comunist. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor, al clasei muncitoare, al clasei mijlocii si al bisericii. • Impartiti elevii in patru grupuri. Profesorul alege grupurile si ele vor fi echilibrate din punct de vedere al abilitatilor, experientei, etniei etc. Nu formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. La inceput poate se vor plinge, dar daca veti insista vor fi de acord in final. Fiecare grup studiaza o boala sau o intrebare, folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. Aceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei. Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. ( vezi studiul individual) • Elevii vor forma acum grupuri noi. Fiecare grup nou este un ‘’jigsaw’’ care cate un elev din cele 4 grupuri initiale. In cazul in care ramin elevi pe dinafara, acestia vor fi considerati perechi in cadrul grupului. Acum fiecare grup are un ‘’expert’’ in cele 4 boli ale copilariei. (Pot fi chiar doi experti intr-o boala)

 • Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi

• Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perechi). Ei isi vor explica unii altora boala stiuta. Aceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului, intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 4 teme. Li se poate cere de exemplu : ●Sa explice boala ‘’lor’’ colegilor de grup, folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie, modalitati de transmitere etc) ●Sa lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli ●Sa lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli ●Sa realizeze un pliant cu bolilor copilariei ●Sa aranjeze cele 4 boli in functie de: • • • Gravitate a posibilelor repercursiuni Cai de protectie Invatarea cooperanta este foarte raspindita in Statele Unite ; pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. Unii o folosesc de mult timp, iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. Dupa nouazeci de ani de studii si 600 de elevi implicati, s-a demonstrat ca invatarea cooperanta chiar da rezultate. Este legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare, de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. Este bine pentru grupurile ’’de legatura’’, pentru dezvoltarea de aptitudini sociale, munca de echipa si promovarea de oportunitati egale.

34. Controversa academica – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare Aceasta metoda

34. Controversa academica – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. Controversa poate fi minora sau chiar o schisma importanta. Ex. ●Sunt penitenciarele eficiente? ●Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ? – Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor, pregatind cel mai convingator ‘’caz’’ aplicabil situatiei in care se afla. – Elevii sunt aranjati pe perechi, cu puncte de vedere opuse, sau in grupuri de patru, astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator.

●Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand

●Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia, ripostand la atacuri, aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere. ●Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact, complet si convingator. Este bine sa-i instiintati pe elevi despre acest schimb, astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. Totusi, daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte. ●(Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora. ●Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva, sintetizand cele doua pozitii. ●Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea ‘’impaciuitoare’’.

 35. Intrebari ’’Bulgare de zapada’’ Elevii vor primi materiale cu privire la lectia

35. Intrebari ’’Bulgare de zapada’’ Elevii vor primi materiale cu privire la lectia ce urmeaza a fi studiata precum si fise cu intrebari mai vechi si cu intrebari cu mai multe variante de raspuns. Intrebarile trebuie sa fie astfel alcatuite incat rezolvarea lor sa necesite mai mult decat copierea din materialul pus la dispozitie. Se va lucra individual sau pe perechi. Cateodata este mai bine pentru curiozitatea si concentrarea elevilor, ca acestia sa citeasca intai intrebarile. • Elevii se vor grupa apoi pe perechi sau in grupuri de patru. Isi vor compara raspunsurile si le vor combina pentru a ajunge la ’’cel mai bun raspuns’’ fara o recitire a textului dacat daca acest lucru este absolut necesar. • Asta va duce la o discutie in care elevii isi vor sustine punctul de vedere, fapt care duce la o buna invatare. • Elevii vor primi apoi raspunsurile corecte si lamuririle necesare, dupa care ei isi vor pune singuri note. • Este bine de asemenea ca elevii sa primeasca diferite roluri (de ex. profesor, persoana responsabila cu intrebarile), dupa cum vom prezenta putin mai jos, in cap. E.

 35. Invatarea individuala • 1. Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si

35. Invatarea individuala • 1. Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. • 2. In schimb, elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. Elevii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii. • 3. Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe ‘’carte’’. Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. Asta pentru a incuraja o invatare profunda. Altfel, elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat, fara a se gandi la ele sau a le intelege. • 4. Munca elevilor e monitorizata de catre un ‘’conducator’’ numit de catre ei sau de catre profesor.

 • 5. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul

• 5. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. De obicei nu se pun note pe notite. Optional, elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta, in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare. • 6. Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala, sau chiar inainte, elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala. Vezi ‘’Geoff’’ sau ’’Teaching Today’’ in legatura cu aceste chestionare sau intocmiti-le singuri! • Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit, dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se executa corect). Pentru mai multe detalii, vezi capitolul referitor la aceasta din ’’Teaching Today’’de Geoffrey Petty.

 36. Ochelari Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. Sa presupunem

36. Ochelari Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. Sa presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare, actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai jos: Cum sa economisim? Rata dobanzii Poate valoarea sa creasca, dar sa scada ? Crearea unui cont de societate Cont bancar Actiuni Etc. Modalitati de retragere a banilor etc.

 • In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese, elevii trebuie

• In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese, elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite judecati. Judecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. • Grupurile pot compara parerile plasandu-le intr-un tabel realizat pe flip-chart, tabla, proiector. O astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot ajuta la elucidarea neintelegerilor. • Elevilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana. • Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document, scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului. • Cu toate acestea, aplicand aceasta metoda, elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare.

 37. Competenta de a judeca Elevii lucreaza fie cu toata clasa, fie pe

37. Competenta de a judeca Elevii lucreaza fie cu toata clasa, fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. Alternativ, ei pot folosi criteriul de notare al unui examen, dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. De exemplu, ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul. • Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. (ex. eseuri exemplare). Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat, dar care sunt de fapt gresite. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare, dar care nu trateaza tema mentionata in titlu. • Elevii vor discuta exemplele date. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. Pot nota lucrarea daca vor. Optional, pot lucra la imbunatatirea criteriilor de evaluare la acest nivel. • Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe, notele etc. Este bine daca aceasta socheaza elevul. De exemplu, cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare !

 38. Comparatie si contrast Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi

38. Comparatie si contrast Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese. • Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse; elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai mare!)pe flip chart sau coala A 3. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. De exemplu: • Fractii si procentaje • Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul • Osmoza si difuzare • Actiuni si obligatiuni • Virgula si punct si virgula • Etc

SUCCES !

SUCCES !