MANAGEMENTUL STRESULUI Secvenele Educaiei Raional Emotive i Comportamentale
- Slides: 19
MANAGEMENTUL STRESULUI
Secvenţele Educaţiei Raţional Emotive şi Comportamentale
1. Centrarea pe probleme specifice de viaţă n performanţe şcolare scăzute (problema practică) n nivel crescut de stres (problema emoţională) (activitatea 1 – SEMNELE STRESULUI)
2. Definirea şi stabilirea problemei ţintă n n Definiţia stresului = reacţiile cognitiv-comportamentale subiectiv-emoţionale biologice (fizice, chimice) ale organismului la diverse lucruri sau evenimente care excită, sperie, irită sau pun în pericol.
Stresorul n reprezintă orice lucru care cauzează stresul, atât pozitiv, cât şi negativ. n eustres (e. g. câştigarea unui premiu) n distres (e. g. pierderea slujbei)
N. B. n toţi stresorii au potenţialitatea de a fi în detrimentul stării noastre de bine emoţional sau fizic, daca îi interpretăm ca atare.
Stabilirea problemelor ţintă n Performanţele şcolare scăzute (note slabe) (problema practica) n Stresul la locul de muncă (şcoală), resimţit de elevul X ca urmare a apropierii etapei de examinare. (problema emotionala)
3. Evaluarea C-ului (a consecinţei) n n n Problema practică - performanţa şcolară scăzută. Problema emoţională – Stresul resimţit la unul din cele patru niveluri de analiză: Cognitiv (ideea că viaţa e nedreaptă, pentru că iar îl va pune la încercare) Comportamental (absenteism şcolar) Subiectiv-emoţional (îngrijorare excesivă sau chiar trăire anxioasă) Biologic (somn agitat, lipsa somnului, ritm al vieţii dezorganizat)
4. Evaluarea A-ului (a evenimentului) n n n n Faza 1 A – primirea unei note slabe B – autoblamarea, autoetichetarea sau evaluarea globală a propriei persoane şi nu a comportamentului (“E vina mea că am luat nota asta. Sunt un prost şi nimic nu-mi iese cum trebuie”), blamarea sau etichetarea profesorul care i-a dat nota (“E un om aşa de nedrept. Are ceva cu mine”) C – stare de furie faţă de propria persoană sau faţă de ceilalţi (profesorul care l-a notat)
n Faza 2 n A – apropierea examenelor n B – convingeri iraţionale de catastrofare (“E groaznic că se apropie examenele şi iar voi lua note mici, pentru că (a) sunt un prost; (b) profesorul e nedrept”) n n C – experienţierea unei stări acute de stres (atacuri de panică, anxietate)
5. Identificarea şi evaluarea problemelor emoţionale secundare n Problemele emoţionale secundare pot să apară sau nu. n O posibilă problemă emoţională secundară - atacul de panică (atac de panică doar la gândul că ar putea face un atac de panică)
6. Clarificarea lagăturii între B si C 1) evenimentele determină consecinţele >> în situaţii identice sau similare, toată lumea ar trebui să reacţioneze la fel; >> diferenţa între reacţiile obţinute poate fi explicată doar prin modalitatea de interpretare.
2) evenimentele determină consecinţele, în cazul aceleiaşi persoane, reacţiile obţinute (consecinţele) ar trebui să fie aceleaşi; >> diferentele se datoreaza interpretării personale
Modalităţi de evidenţiere a legăturii dintre B şi C (intreabari): n Cum crezi că ar reacţiona alţii în locul tău? n n Crezi că toată lumea s-ar comporta la fel? Au mai existat situaţii în care să reuşeşti să te descurci mai bine decât acum? Dacă da, ce ţi-ai spus de ai reuşit să te descurci şi să faci faţă evenimentelor?
7. Evaluarea convingerilor (a B-ului) npresupune demonstrarea iraţionalităţii (disfuncţionalităţii) acestuia n Disputa pragmatică - te ajută o astfel de gândire in a-ţi atinge scopurile? n Disputa logică - e logic ceea ce zici tu? (în sensul de neabsolutist, nedogmatic, flexibil) n Disputa empirică - corepund realităţii convingerile tale?
8. Stabilirea legăturii între convingerile iraţionale şi consecinţe n n convingerile iraţionale determină consecinţe disfuncţionale, dezadaptative, de genul emoţiilor negative disfuncţionale (depresie, furie, vină, anxietate) convingerile raţionale determină o serie de emoţii care, deşi negative, sunt funcţionale (tristeţe, supărare, regret, îngrijorare).
9. Disputarea credinţelor iraţionale n a) Funcţională (pragmatică) - Disputarea utillităţii convingerii (te ajută la ceva) n b) Empirică - Disputarea componentelor legate de fapte (poate fi verificată în realitate) n c) Logical - Disputarea logicii care determină persoana să aibă acea convingere
n d) Filosofică – Aspecte legate de satisfacţia în viaţă n e) Forţarea unei afirmaţii de coping – se ajunge la o afirmaţie prin care se dispută convingerea f) Cântărirea avantajelor şi dezavantajelor menţinerii acelei convingeri n n n g) Activităţi pentru acasă – identificarea convingerilor iraţionale şi pregătirea disputelor
n n n Citirea unor lecţii privind stilul de viaţă i) “Mâna care se ajută” – ajutându-i pe alţii să-şi dispute propriile convingeri iraţionale, reuşeşti să-ţi schimbi mai uşor credinţele personale j) Pauză şi întrebare – în diverse momente ale consilierii, opreşte-te şi întreabă “la ce anume te gândeşti”?
- Managementul stresului
- Segmentazione comportamentale esempi
- Structuri cognitive
- Managementul marketingului
- Management strategic
- Managementul temelor pentru acasa
- Managementul operatiunilor de productie
- Managementul cunostintelor
- Managementul calitatii in educatie
- Chestionar managementul timpului
- Managementul conflictelor in scoala
- Managementul cercetarii ubb
- Managementul calitatii in educatie
- Managementul calitatii totale
- Managementul proiectelor curs
- Managementul proceselor
- Strategii de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale
- Managementul performantei
- Locuri de munca managementul
- Managementul riscurilor in proiecte