Managementul Securitatii Introducere n Managementul si functiile managementului

Managementul Securitatii

Introducere n Managementul si functiile managementului: • • Ce functii indeplinesc managerii Managerul de succes Leadership Managementul timpului

Ce functii indeplinesc managerii n Ce face un manager de securitate? • • stabileste obiectivele generale pentru prevenirea pierderilor in baza acestor obiective concepe planuri si programe de prevenire a pierderilor se asigura de buna implementare si functionare a acestora propune bugetul departamentului coordoneaza activitatea membrilor echipei aflata in subordine n comunica echipei obiectivele generale si fiecarui membru din echipa obiectivele individuale n aloca sarcini personalului din subordine si verifica executarea n recruteaza noi angajati pentru securitate citeste corespondenta si rapoartele primite; intocmeste documente, rapoarte, corespondenta etc. participa la intalniri ia decizii privind noile echipamente tehnice

Ce functii indeplinesc managerii n Functiile managementului • planificare • organizare n n n determinarea activitatilor care trebuie executate gruparea si atribuirea activitatilor pe subordonati (executanti) delegarea autoritatii necesare subordonatilor pentru a executa activitatile intr-o maniera coordonata • conducere • coordonare • control

Ce functii indeplinesc managerii Managementul nu este o serie de functii separate – planificare, organizare, conducere, coordonare, control, ci un proces complex deoarece: n • un plan este un mod de actiune – o schema organizata pentru a face ceva. De aceea, planificarea fara organizare este imposibila. Un plan pentru a fi un plan trebuie sa fie cunoscut si comunicat. • pentru a comunica eficient planul, este necesara transmiterea de directive (conducere) si coordonarea. • sa controlezi inseamna sa verifici ceva prin comparatie cu un standard (planul) si sa actionezi daca este necesar.

Managerul de succes Sarcina managerului este de a crea un mediu care sa conduca la performanta in actiune a subordonatilor, in scopul indeplinirii obiectivelor individuale si ale companiei. n Managerii trebuie sa fie capabili sa inspire, sa motiveze si sa conduca activitatea altora. n

Managerul de succes n n Caracteristicile managerului de succes Un manager trebuie sa … • fie capabil sa gandeasca clar si orientat despre o problema. • fie capabil sa se exprime clar. Principalul act fizic al managerului este de a comunica. Cea mai buna idee este inutila daca nu poate fi comunicata. • aiba competenta tehnica. Nu trebuie, in mod necesar, sa fie un tehnician. Ar trebui sa poesde abilitati tehnice pentru a-i permite sa conduca eficient. • aiba abilitatea de a gandi global. Gandirea si intelegerea globala este necesara pentru a vedeea efectul fiecarei actiuni propuse asupra intregii organizatii. • stie sa “vanda”. Vanzarea unei idei – sa convingi pe altii ca merita – este una dintre sarcinile managerului. Vanzarea unui plan de actiune reorezinta o parte vitala a comunicarii si motivarii.

Managerul de succes n Caracteristicile managerului de succes (continuare) Un manager trebuie sa … • posede integritate morala. Atunci si superiorii si subordonatii vor avea incredere in el si in actiunile sale. • fie stabil emotional. Trebuie sa-si tina sentimentele personale departe de problemele profesionale. • aiba abilitati in domeniul relatiilor umane si sa cunoasca aspectele motivatiei si comportamentului. Aceasta ii permite sa conduca, sa indrume, nu sa constranga. • aiba abilitate organizationala. Un proces logic si ordonat este foarte util pentru realizarea scopurilor propuse. • fie dinamic – o trasatura caracteristica liderilor.

Leadership n n Este calitatea de a-i inspira pe altii sa indeplineasca sarcinile. Este acea calitate a personalitatii managerului care ii permite sa influenteze pe altii sa accepte conducerea sa de buna voie. Un bun lider nu este necesar sa fie si un bun manager, dar un manager eficace trebuie sa aiba multe dintre calitatile unui lider. Un lider trebuie sa fie capabil sa recunoasca nevoile fiecaruia

Leadership n Calitatile unui lider • Dorinta de a excela. Un lider nu este niciodata multumit cu locul al doilea. Intotdeauna trebuie sa fie primul. Trebuie sa fie un om cu initiativa care este dispus sa se angajeze pentru timp indelungat si in munca sustinuta pentru a avea succes. • Simtul responsabilitatii. Unui lider nu ii este frica sa caute, sa accepte si cu incredere sa-si indeplineasca responsabilitatile. • Capacitate de munca. Adevaratii lideri sunt oricand dispusi sa accepte conditia succesului – ore lungi de munca grea. • Atitudine pozitiva in relatiile interumane. Liderii studiaza si analizeaza pe cei care ii urmeaza, incercand intotdeauna sa-i inteleaga pe ei si problemele lor. Abilitatea de a intelege colegii de munca este, probabil, cea mai importanta caracteristica a unui bun leadership. • Entuziasm contagios. Liderii buni trebuie sa transmita acest entuzias contagios partenerilor lor.

Managementul timpului Regula 80/20: noamenii tind sa cheltuiasca 80% din timp pentru a produce 20% din rezultate. n

Managementul timpului n n n Sfaturi pentru managementul timpului: Aflati care este timpul din zi cel mai productiv si planificati activitatile cele mai importante in aceasta perioada. Tineti un jurnal detaliat despre cum va cheltuiti timpul. Veti vedeea repede cand si cum va pierdeti timpul si veti determina orele cele mai productive. Daca jurnalul arata o lipsa de autodisciplina, creati-va noi reguli de management al timpului. Scrieti un calendar rigid si respectati-l pana cand devine obisnuinta. Pastrati un calendar, de preferinta pentru o saptamana, astfel veti sti in permanenta ce aveti de facut.

Managementul timpului Sfaturi pentru managementul timpului (continuare) n n n Desfasurati sarcinile similare in aceeasi perioda de timp (corespondenta, telefoane etc. ) Desfasurati sarcinile de rutina si pe cele de mai mica importanta in prele cel mai putin productive. Puneti pe altcineva sa faca munca pe care nu este necesar sa o faceti voi. Delegati. Utilizati timpii morti – cand calatoriti sau asteptati pentru o intalnire – efectuati sarcini usoare de rutina. Rezistati nevoii de a va ocupa de mail imediat ce soseste. Faceti aceasta in perioda de timp mai putin productiva.

Managementul timpului n n n Sfaturi pentru managementul timpului (continuare) Controlati fluxul hartiilor. Tineti notele cat mai simple si cautati moduri de eficientizare. Pastrati lucrurile in acelasi loc si urmand o anumita logica. Eliminati intalnirile care nu sunt necesare. Stabiliti timpul pentru planificare – timp de liniste – si tratati numai urgentele pe durata acestui timp, in cazul in care apar. Incercati sa faceti prima ora de lucru, ora cea mai productiva.

Managementul timpului n n n n Sfaturi pentru managementul timpului (continuare) Atribuiti prioritati sarcinilor. Nu cheltuiti mai mult timp decat trebuie cu un proiect. Scrieti ce lucruri trebuie facute. Nu incercati sa le faceti imediat. Utilizati agenda pentru a nota – nu incercati sa memorati informatiile importante. Limitati vizitele neanuntate si de placere la minimum. Cand ceineva vine cu o problema, educati-l sa vina si cu o propunere de solutionare. Faceti un lucru bine de la inceput astfel incat sa nu fie nevoie sa il mai faceti inca o data

Agenda n n 0. Introducere I. Managementul general de securitate • • n Principii generale de organizare Structura departamentului de securitate Rolul securitatii in organizatie Rolul directorului/managerului de securitate II. Managementul personalului de securitate • • • Fisa postului Recrutarea, selectia si angajarea Instruirea Disciplina Motivatia Comunicarea

Principii generale de organizare 1. Principii de organizare n Pentru proiectarea unui cadru organizational solid, sunt luate in considerare sase principii, unanim acceptate: n a. Munca trebuie divizata in concordanta cu un plan logic n n n scop proces sau metoda de lucru clientela timp teritoriu

Principii generale de organizare n 1. Principii de organizare (continuare) b. Liniile de autoritate si responsabilitate trebuie sa fie cat mai clare si mai directe. c. Un supervizor poate controla un numar limitat de oameni si aceasta limita nu trebuie depasita (acest principiu se numeste dimensiunea comenzii. ) d. Trebuie sa existe unitate de comanda in organizatie.

Principii generale de organizare n 1. Principii de organizare (continuare) e. Responsabilitatea nu poate fi delegata fara delegarea proportionala a autoritatii si a raspunderii pentru utilizarea acestei autoritati. f. Toate activitatile subunitatilor si personalului trebuie sa fie coordonate in concordanta cu obiectivele organizatiei.

Principii generale de organizare n n n 2. Locul securitatii in structura organizationala Rolul in schimbare al securitatii Securitatea industriala este vazuta astazi ca o parte critica a majoritatii organizatiilor, avand profesionisti care raporteaza direct la top management, daca nu chiar la CEO. n n Cauze: • cresterea contributiei securitatii la indeplinirea obiectivelor organizatiei - asigurarea profitului si a continuitatii afacerii • exigentele asiguratorilor • cresterea criminalitatii • rolul preventiv al securitatii private versus limitarile cu care se confrunta politia

Principii generale de organizare n 2. Locul securitatii in structura organizationala (continuare) n Contributia securitatii la profit n La cine raporteaza securitatea? n Diferenta dintre securitatea corporatista si securitatea companiei

Principii generale de organizare PRESEDINTE Vice-presedinte Vice-presedinte cercetare administratie tehnic financiar marketing Director securitate Director personal Director service Exemplu de structura organizationala Director cladiri

Structura depart. de securitate n Organigrama oficiala a departamentului de securitate Managerul de securitate Sef comp. prevenire pierderi Sef dispecerat Protectia cladirilor Agenti Sef Schimbul 1 Agenti Sef comp. investigatii Protectia ATM Agenti Sef Schimbul 2 Agenti Sef Schimbul 3 Agenti Investigatii personal Investigatii frauda Investigatii diverse Investigatori

Structura depart. de securitate n Organigrama neoficiala Managerul de securitate Sef comp. prevenire pierderi Sef dispecerat Protectia cladirilor Agenti Sef Schimbul 1 Agenti Sef comp. investigatii Protectia ATM Agenti Sef Schimbul 2 Agenti Sef Schimbul 3 Agenti Investigatii personal Investigatii frauda Investigatii diverse Investigatori

Structura depart. de securitate n In situatia ideala, realizarea unei structuri viabile implica trei pasi: • identificarea obiectivelor departamentului • identificarea diverselor sarcini si impartirea lor in unitati logice • identificarea nivelelor de conducere necesare indeplinirii sarcinilor n n Concluzie: Structura organizationala reala este in mod inevitabil un compromis intre proiectarea bazata pe cea mai buna structura pe orizontala si verticala si angajatii existenti ai Departamentului de Securitate.

Structura depart. de securitate n Subunitati structurale Sef Schimbul 2 Agent de rond Agent poarta principala Agent primire &distributie Agent doc cale ferata Agent poarta secundara Agent rezerva Agent hol principal Agent control legitimatii Agent camera tehnica Agent rezerva Agent servicii

Structura depart. de securitate n 4. Cultura organizationala • • • un alt aspect al organizatiei neoficiale dimensiune mai mult filozofica decat structurala poate afecta substantial modul de operare

Rolul securitatii in organizatie n n n 1. Rolul de serviciu de protectie: protector sau gardian? Departamentul de Securitate este protectorul sau gardianul intregii proprietati si al tuturor persoanelor aflate in spatiile companiei. Functia Departamentului de Securitate este una de prestare de servicii. Valoarea unui astfel de serviciu se masoara mai bine prin ceea ce nu se intampla decat perin ceea ce se intampla.

Rolul securitatii in organizatie n n n Rolul esential este cel de prevenire – prevenire a criminalitatii si prevenire a pierderilor prin intermediul unei strategii si filozofii de a impiedica ca oportunitatea de a se produce un act criminal sa se materializeze. Denumire: Departament de Securitate sau Departamentul pentru Prevenirea Pierderilor sau Departamentul pentru Controlul Pierderilor. Concluzie: Securitatea se poate identifica drept serviciul de protectie pentru prevenire si control.

Rolul securitatii in organizatie n n n 2. Lista atributiilor generale unui Departament de Securitate (continuare) Monitorizeaza modul de manipulare a documentelor secrete. Mentie legatura cu autoritatile: Politie, Situatii de Urgenta etc. Monitorizeaza manipularea informatiilor proprietatea companiei. Administreaza accesul vehiculelor si asigura securitatea zonelor de parcare.

Rolul securitatii in organizatie • 2. Lista atributiilor generale unui Departament de Securitate (continuare) n n n Adminitreaza programul de control al cheilor si incuietorilor companiei. Conduce programul de instruire si pregatire de securitate. Investigheaza toate actele comise in interiorul companiei impotriva proprietatii si persoanelor.

Rolul securitatii in organizatie n n n 2. Lista cu atributiile generale unui Departament de Securitate: Retine si preda autoritatilor toate persoanele care au comis un atac asupra persoanei sau impotriva proprietatii, echipamentului, matreialelor, produselor, bunurilor etc. Proiecteaza si implementeaza controalele fizice ale cladirilor companiei. Administreaza si conduce controlul accesului in cladiri, inclusiv legitimatiile de acces. Conduce verificarile inainte si dupa angajare.

Rolul securitatii in organizatie • 2. Lista atributiilor generale unui Departament de Securitate (continuare) n n Intocmeste tematica si conduce inspectiile pentru identificarea vulnerabilitatilor de securitate si penrtu prevenirea pierderilor. Contracteaza si administreaza serviciile externalizate de securitate. Furnizeaza servicii de curierat in situatii de urgenta. Actioneaza ca sfatuitor/consilier pentru managementul superior in problemele legate de securitate

Rolul securitatii in organizatie n n In cadrul rolului protectiv al securitatii exista si cateva sub-roluri care pot fi sintetizate in trei categorii de servicii: • Servicii speciale • Servicii educationale • Servicii legate de activitati manageriale

Rolul securitatii in organizatie n n n 3. Servicii Speciale Evaluarea securitatii resedintelor conducerii executive Investigatii Servicii de excorta Servicii de urgenta (dispecerat)

Rolul securitatii in organizatie n n n 4. Servicii educationale Programe generale de securitate Sesiuni de pregatire pentru supervizorii non -securitate Programe pentru autoprotectia angajatilor Prezentari pentru alte departamente din cadrul companiei Buletine informative Avertizari si sfaturi privind diferitele evenimente care pot afecta securitatea companiei sau cea personala

Rolul securitatii in organizatie n n n 5. Servicii legate de activitati manageriale vizibilitate reprezentant ai managementului companiei relatia cu autoritatile evenimente speciale

Rolul managerului de securitate n n n n n lider executiv al companiei executiv cu vizibilitate mare executiv cu un profil profesional larg inovator consilier si sfatuitor instructor profesionist contemporan planificator strategic si sa stabileasca obiectivele

Rolul managerului de securitate-recapitulare 1. 2. 3. 4. Care este deosebirea dintre titulaturile: Director de securitate si Manager de Securitate? Dati un exemplu cum poate fi implicat Directorul de Securitate intr-un alt domeniu de activitate al companiei care nu are legatura cu securitatea. Care sunt motivele pentru care Directorul de Securitate ar trebui sa-si pregateasca subordonatul pentru a prelua responsabilitatile Directorului de Securitate? Dati trei exemple prin care Directorul de Securitate poate fi la curent cu dezvoltarile din domeniul industriei de securitate.

Agenda n n n 0. Introducere I. Managementul general de securitate • • Principii generale de organizare Structura departamentului de securitate Rolul securitatii in organizatie Rolul directorului/managerului de securitate • • • Fisa si specificatiile postului Recrutarea, selectia si angajarea Instruirea Disciplina Motivatia Comunicarea II. Managementul personalului de securitate

Fisa si specificatiile postului Daca o organizatie este proiectata corespunzator, atunci vor exista fise de post care sa descrie atributiile functionale. n Definitie: n. Fisa postului este documentul care descrie continutul postului, specificand atributiile si responsabilitatile detinatorului postului precum si cerintele pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pentru a-si desfasura activitatea. n

Fisa si specificatiile postului n n n Componentele principale fisei postului sunt: Elementele de identificare a postului in organizatie Obiectivele principale postului Rolul si pozitia postului in cadrul organizatiei Atributiile si responsabilitatile detinatorului postului Specificatiile postului, respectiv cerintele privind educatia, experienta, competente profesionale, trasaturi de personalitate, aptitudini fizice necesare, etc.

Fisa si specificatiile postului Exista o relatie directa dintre puterea si eficacitatea unei organizatii si calitatea fiselor de post. n n. In acest caz calitatea se poate defini in termeni de: • acuratetea si detalierea descrierii fiecarei functii din departament • armonizarea candidatilor la fisa postului • intelegerea de catre fiecare angajat a astepatarilor departamentului, asa cum sunt exprimate in fisa postului • abilitatea departamentului de a proiecta eforturile de instruire pentru a sustine fisle de post, sau altfel, de a adapta instruirea la fisa postului • evaluarile performantei sa se faca pe baza fisei postului • fisele de post sa fie actualizate si sa reflecte acele actiuni necesare organizatiei (Departamentul de Securitate) pentru a atinge obiectivele asumate

Fisa si specificatiile postului Acuratetea si detalierea fiselor de post ale departamentului n Indezirabil n“Investigatorul este responsabil pentru acele activitati care confirma sau nu informatiile furnizate de un candidat pentru angajare. ” n Dezirabil n. Responsabilitatea investigatorului este de a valida veridicitatea afirmatiilor candidatului pentru angajare, care cuprinde: n • confirmarea pozitiilor detinute anterior prin contactarea fostilor colegi, supervizori sau personal de HR. Acest contact verifica datele de angajare, motivul terminarii contractului, evaluarea generala a candidatului si daca sau nu candidatul poate fi considerat reangajabil • intervievarea vecinilor, a locatorului etc. candidatului pentru a determina reputatia sa generala in mediul sau social • verificarea creditelor pentru a se asigura ca aplicantul este responsabil din punct de vedere financiar • verificarea la Polite a situatiei carnetului de conducere si a cazierului

Fisa si specificatiile postului Specificatiile postului reprezinta cerintele pe care ocupantul postului trebuie sa le indeplineasca. n. Aceste cerinte vor constitui sursa pentru n • criteriilor de selectie pentru postul vacant • criteriile de evaluare a performantelor profesionale si implicit a nivelului de compensare • stabilirea continutului cursurilor de instruire si a programelor de dezvoltare. Elementele componente ale specificatiilor postului: n • studii si calificari (scoli absolvite, cursuri speciale, certificate, afilieri la asociatii profesionale, limbi straine etc. ) • experienta profesionala • caracteristici sau abilitati fizice necesare • competente (ex. abilitati de comunicare, initiativa, tenacitate, etc. )

Fisa si specificatiile postului Specificatiile postului pot fi parte integranta din fisa postului care, in felul acesta, devine documentul care cuprinde toate elementele ce definesc un post in cadrul unei organizatii. n. Indezirabil n • nu sunt listate calificari in specificatiile postului • calificarile sunt vagi sau prea generale: candidatii trebuie sa fi absolvit un colegiu sau o universitate acreditata si trei ani de experienta comparabila. Dezirabil n • candidatii trebuie sa aiba bacalaureatul in Administrarea Securitatii, Justitie Criminala, Administrarea Justitiei, Drept, Contabilitate sau o diploma intr-o disciplina similara unde cercetarea si investigarea reprezinta activitatea principala pentru care este realizata • candidatii trebuie sa aiba cel putin trei ani de experienta in investigatii.

Fisa si specificatiile postului n § § O fisa de de post completa va include urmatoarele: obiectivul postului dimensiunea postului natura si scopul postului pozitionarea in organizatie § § § § misiunea si mediul functiile specifice ale pozitiei functiile subordonatilor principala sarcina a pozitiei autoritatea pozitiei relationarea pozitiei specificatiile § responsabilitati principale

Fisa postului: Dispecer Obiectivul postului: n Sa indeplineasca planul de asigurare al integritatii fizice, securitatii si protectiei personalului si al bunurilor tangibile si intangibile ale companiei, in scopul atingerii obiectivelor companiei. n Sa supervizeze si sa verifice executarea serviciului de paza si prevenire a incendiilor de catre firmele angajate prin contract si sa administreze sistemele tehnice de securitate instalate. n

Fisa postului: Dispecer Dimensiunea postului: n Supervizeaza direct Seful de tura al companiei de paza si doi angajati ai firmei care asigura prevenirea si stingerea incendiilor si indirect dispozitivul de paza, in conformitate cu Panul de Paza. n Natura si scopul postului: n • Pozitionarea in organigrama: Raporteaza la Seful Departamentului de Securitate si Protectia Muncii sau la delegatul acestuia. • Misiunea si mediul: Protectia proprietatii companiei, a angajatilor, 24 ore pe zi, 365 zile pe an, intr-un mod structurat, conform programelor aprobate, cu capabilitati de pregatire, raspuns si refacere in situatii de urgenta. Activitatea se desfasoara in schimburi de 8 ore si are caracter permanent.

Fisa postului: Dispecer • Responsabilitatile specifice postului: n n n Verifica prezenta la serviciu a personalului firmelor angajate prin contract. Primeste si consemneaza raportul Sefului de tura (obiectiv) privind prezenta, instructajul si instalarea in posturi a personalului de paza, precum si evenimentele produse. Cu ajutorul sistemului de supraveghere video sau personal verifica efectuarea serviciului de paza si a inspectiilor PSI. Consemneaza in Registrul de evenimente toate evenimentele produse si le raporteaza ierarhic conform procedurilor. Monitorizeaza sistemul de televiziune cu circuit inchis, noteaza si raporteaza evenimentele constatate. Intervine operativ pentru corectarea neajunsurilor constatate in efectuarea serviciului de paza si PSI si raporteaza ierarhic despre masurile luate.

Fisa postului: Dispecer • Responsabilitatile specifice postului (continuare): n n n Intervine operativ in gestionarea evenimentelor - tentativa de furt, distrugere intentionata, conflicte intre personalul de paza si angajatii companiei sau ai altor firme care isi desfasoara activitatea in incinta companiei si raporteaza ierarhic situatia creata si masurile luate. Alarmeaza paza, echipajul de interventie si echipa PSI in situatii de urgenta: furt, incendiu, inundatii, urgente medicale, accidente de munca, accidente chimice etc. Informeaza ierarhic despre situatia produsa. Daca situatia o impune solicita ajutorul organelor specializate Politie, Jandarmi, Salvare, Pompieri si raporteaza ierarhic.

Fisa postului: Dispecer • Responsabilitatile specifice postului (continuare): n n n Executa sarcinile pe linie de securitate si PSI primite de la conducerea companiei si Seful Departamentului. Urmareste respectarea prevederilor Regulamentului de Ordine Interioara si a dispozitiilor Directorului General in domeniul securitatii si PSI. Administreaza sistemul de control acces instalat. Administreaza sistemul de supraveghere video. Consemneaza situatiile de functionare defectuoasa si le raporteaza ierarhic. Completeaza, conform procedurilor, registrele din Dispecerat, mentine ordinea si curatenia.

Fisa postului: Dispecer • Responsabilitatile subordonatilor n Personalul din subordine va asigura indeplinirea responsabilitatilor specifice fiecarei pozitii in parte, asa cum sunt stabilite prin Planul de Paza si prin Planul de Interventie al formatiunii de pompieri.

Fisa postului: Dispecer • Principala sarcina a postului: n Este aceea de a asigura prin supraveghere si verificare ca personalul din subordine este pregatit corespunzator si ca isi indeplineste sarcinile in conformitate cu prevederile planurilor si procedurilor pentru a putea raspunde si interveni eficient in cazul producerii de evenimente sau situatii deosebite/de urgenta/de criza la orice ora si oriunde in incinta companiei, incluzand, dar nelimitandu-se la, furturi, sabotaj, incendiu, inundatie, accident chimic, cutremur sau alte dezastre naturale.

Fisa postului: Dispecer • Autoritatea pozitiei: Dispecerul are autoritatea de a verifica si supraveghea activitatea firmelor de paza si PSI angajate pe baza de contract si de a interveni pentru remedierea operativa a neajunsurilor constatate. De asemenea, in lipsa Sefului de Departament sau a delegatului acestuia, are dreptul de a interzice accesul in si din incinta companiei, de a nu permite scoaterea proprietatii companiei, de a evacua personalul in situatii de urgenta, de a retine persoanele care incalca proprietatea, legile si reglementarile in vigoare si sa le predea autoritatilor statului, de a solicita asistenta autoritatilor statului. Oricare dintre aceste actiuni se va face cu aprobarea prealabila a sefului

Fisa postului: Dispecer • Relationari: Poate intra in contact cu orice angajat al companiei, furnizori, vizitatori si reprezentanti ai autoritatilor locale. Toate aceste relatii trebuie sa fie legate de problemele securitatii si situatiilor de urgenta. In toate aceste relationari se va pastra confidentialitatea informatiilor • Specificatiile postului: n stapanirea si utilizarea urmatoarelor cunostinte: • caractersticile tehnice si de operare al sistemelor de alarma, supraveghere video si control acces • reguli generale de asigurare a securitatii fizice • reguli generale de asigurare a securitatii informatiei • cunoasterea generala a cadrului legislativ in ceea ce priveste paza si protectia bunurilor si situatiile de urgenta in domeniul

Fisa postului: Dispecer Experienta: n. O experienta de minim doi ani intr-o pozitie similara sau legata de securitate sau situatii de urgenta. Experienta poate fi compensata si de angajarea anterioara intr-o structura a statului cu relevanta pentru pozitie. n. Educatia: n. Preferabil studii cu profil tehnic sau echivalent. De asemenea, cursrile de specialitate constituie un avantaj. In mod obligatoriu, sunt necesare cunostiinte de operare PC la nivel de utilizator. n. Competente: n. Activitate: orientarea catre clientul intern, rezolvarea problemelor n. Procese: promptitudine in luarea deciziilor, informare, raportare n. Relatia cu oamenii: comunicare verbala si in scris n

Fisa postului: Dispecer n n n Responsabilitati principale: Sa asigure prin executarea atributiilor care ii revin ca societatea “X” si angajatii sai sunt protejati in permanenta adecvat impotriva pierderilor sau incendiilor. Sa asigure executaraea programului de protectie fizica si prevenire a incendiilor. Sa asigure raportarea in timp util a tuturor evenimentelor produse pe line de securitate si PSI. Sa asigure executarea serviciului in conformitate cu procedurile operationale in situatie de normalitate, cat si in situatie de urgenta. Sa asigure functionarea normala a sistemelor tehnice date in responsabilitate.

Fisa postului: Dispecer n Sa adere si sa militeze pentru respectarea Codului Etic al profesionistului in domeniul securitatii: • Sa isi indeplineasca sarcinile profesionale in concordanta cu legea si cu cele mai inalte principii morale. • Sa respecte principiile de incredere, cinste si integritate. • Sa fie increzator si devotat in executarea responsabilitatilor profesionale. • Sa fie competent in executarea esponsabilitatilor profesionale. • Sa apere informatiile confidentiale si sa ia masuri pentru impiedicarea divulgarii acestora. • Sa nu aduca in mod malitios injurii reputatiei profesionale sau activitatii colegilor.

Fisa si specificatiile postului n n Actualizarea fiselor de post Intelegerea cerintelor pozitiei de catre angajat Adaptarea instruirii la fisa postului Evaluarile performantei pe baza fisei postului

Recrutarea, selectia si angajarea n n Angajarea de personal de securitate este una dintre cele mai importante functii si responsabilitati ale managementului securitatii. Standardele si atentia care se aplica la angajarea personalului de securitate le depasesc pe cele utilizate pentru alti candidati.

Recrutarea, selectia si angajarea Conditii minimale pentru a candida la pozitia cea mai de jos, tipic agent de securitate: n • Candidatul trebuie sa fie sanatos din punct de vedere fizic si psihic. • Candidatul trebuie sa demonstreze responsabilitate, maturitate si onestitate printr-o biografie verificabila, inainte de angajare si/sau inceperea instruirii. • Candidatul trebuie sa nu fi fost condamnat.

Recrutarea, selectia si angajarea Procesul de recrutare si selectie n Este un proces pas cu pas si are ca scop angajarea, respectiv acceptarea ofertei de munca. n. Acesti pasi sunt: n • • • activitatea de recrutare interviul initial interviul secundar alegerea celui mai bun candidat investigarea trecutului candidatului oferta de angajare

Recrutarea, selectia si angajarea n Recrutarea Nou angajat pentru pozitia cea mai de jos n Recrutare pentru o alta pozitie n

Recrutarea, selectia si angajarea n n n Selectia Interviul initial Interviul; reguli pentru interviu: • Pune intrebari deschise la care nu se poate raspunde cu da sau nu. • Nu indica, in formularea intrebarii, raspunsurile pe care le doresti. • Pune intrebari de tip motivatie care sa dea candidatului ocazia sa dea raspunsuri relevante. (Ex. : Gandeste-te la un moment cand la firma X te-ai simtit intr-adevar foarte bine, un moment de care iti place sa-ti amintesti. ) • Intreaba ce-i place cel mai mult in activitatea pe care doreste sa o desfasoare. • Nu pierde timp pretios cu descrierea si laudarea departamentului. Ofera sansa candidatului de a se i se raspunde la cateva intrebari. • Ca o concluzie a interviului, da candidatului data la care va primi un raspuns sau ce va urma in continuare.

Recrutarea, selectia si angajarea n n Selectia (continuare) Interviul secundar Alegerea celui mai bun candidat Investigarea trecutului candidatului • Candidatul este in realitate persoana care sustine ca este? • Are candidatul in realitate experienta pe care sustine ca o are? Pentru durata pe care o sustine? • Are educatia pe care o declara? • Are abilitatile pe care si le atribuie? • Este stabil financiar sau are un istoric de creditare cu probleme? • Are un caracter bun veritabil sau are un cazier cu probleme? • Ce fel de reputatie a avut la locurile anterioare de munca si acolo unde locuieste?

Recrutarea, selectia si angajarea n n n Angajarea - oferta de angajare Dupa ce candidatul a fost selectat si verificarea terminata, se inchide cercul prin intoarcerea la departamentul de HR. Aplicatia candidatului si comentariile intervievatoruli sunt revazute de HR si reprezentantul departamentului de securitate. Sunt agreate salariul si data de incepere, dupa care HR va face oferta de angajare. Orice alte probleme sunt rezolvate prin intermediul HR.

Instruirea este un proces educational, informativ, care dezvolta abilitati si care ca scop obtinerea unei performante anticipate prin schimbari in intelegere si comportament. n Exista trei elemente fundamentale pe care managementul doreste sa le faca cunoscute si intelese de noii angajati: n • ce doreste managementul ca ei sa faca • de ce doreste acesta managementul si

Instruirea Exista doua strategii de baza in instruire: n • instruirea la locul de munca (training on the job, din mers, vazand si facand) si • instruirea organizata si structurata in clasa. n. Formula POP: Politica, Obiectiv, Procedura n. Ce? De ce? si Cum? din procesul de instruire se leaga direct de politica, obiectiv, procedura. n. Astfel formula POP reprezinta constructia de baza a instruirii.

Instruirea n n n CE vrea managementul sa DE se CEfaca vrea managementul sa se faca CUM vrea managementul sa se faca n n POLITI CA n OBIECT IVE n PROCE DURA n EDUCA TIE INFOR MARE INSTR UIRE Formula POP pentru instruire n n Angajatul stie CE se asteapta Angajatul de la el intelege DE CE Angajatul trebuie sa stie CUM faca trebuie sa faca

Instruirea n Instruirea detectivului de magazin n n (CE vrea managementul sa se faca) n n POLITICA n n n OBIECTIV (DE CE vrea managementul sa se faca) n n n PROCEDURA (CUM vrea managementul sa se faca) Programul Companiei Sa fie arestat si judecat orice Sa se reduca hot furturile Sa se descurajeze furturile Strangerea Sa se de dovezi legala pedepseasca pentru hotii justificarea arestarii si trimiterii in judecata n n n Functiile angajatului ASa fost angajat de ajute la reducerea companie pierderilor pentru a depista si prindehotii Sa descurajeze Sa ajute la pedepsire prin trimitere in Observa : apropierea justitie clientului de marfa; selectarea marfii de client; ascunderea marfii; ca nu s-a platit marfa; ca aceasta este scoasa din

Instruirea n Instruirea este o responsabilitate permanenta n Tipuri de programe de instruire in securiate n Seminarii cu caracter general n n • • Exemplu de tematica: Introducere Aspecte organizationale Comunicarea interpersonala Interactiunea cu angajatii companiei Scrierea rapoartelor Modificari ale manualului de securitate Perioda de intrebari si raspunsuri Film cu tematica

Instruirea n Seminarii cu caracter specific • • Cum se conduce un interogatoriu Cum se depune marturie in sala de judecata Scrierea rapoartelor Instruirea supervizorilor n Satisfacerea nevoilor organizatiei n Manualul de Securitate

Instruirea - recapitulare 1. 2. 3. 4. 5. Care este o definitie a instruirii? Care sunt cele doua modalitati de baza pentru instruirea unui nou angajat? Care sunt cele trei lucruri de baza care managementul doreste sa fie cunoscute de angajati? Cum se leaga formula POP de acestea? Listati patru posibile tematici pentru seminarii de instruire de securitate. Care ar trebui sa fie cuprinsul unui Manual de Securitate?

Disciplina n 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Cateva definitii ale disciplinei: Instruire care corecteaza, formeaza sau perfectioneaza Pedeapsa Control dobandit prin obedienta sau instruire Comportare ordonata Un sistem de reguli care guverneaza comportamentul sau actiunea A pedepsi sau penaliza de dragul disciplinei Sa educi sau sa dezvolti prin instruire si exercitiu Sa aduci un grup sub control

Disciplina n n n Cuvantul disciplina provine din latinul discipulus (cel care invata). Astfel este sugerat urmatorul concept important: Disciplina pozitiva si constructiva este instruirea care corecteaza, formeaza sau intareste un angajat in scopul de a realiza sarcinile departamentului si ale companiei. Un proces disciplinar eficace condamana actul gresit si nu angajatul. Esenta si secretul unei discipline constructive este de natura preventiva.

Disciplina n n n Probleme disciplinare care decurg din neintelegerea sarcinilor primite “stiu ca tu crezi ca ai inteles ce crezi ca am spus, dar nu sunt sigur ca iti dai seama ca ce ai auzit nu este ce gandesc”

Disciplina n n n Cateva erori in transmiterea sarcinilor: Intrebarea: Ai inteles? (Majoritatea angajatilor vor spune DA in loc sa recunoasca ca nu au reusit sa inteleaga pe deplin ce li se cere. ) Instructiunile nu au fost transmise in ordinea logica. Persoana care da instructiunile a vorbit imprecis, vag sau nu a folosit un limbaj clar Instructiunile au fost prea complicate, in loc de o simpla explicatie.

Disciplina Spre deosebire, mai jos sunt cateva sugestii care pot fi folosite cand se transmit sarcini: n • Cunoasteti voi insiva ceea ce este de facut. • Nu dati sarcini care depasesc abilitatile angajatului. • Explicati scopul sarcinii astfel incat angajatul sa inteleaga de ce i se cere sa o faca. • Rugati sau sugerati – nu cereti. De exemplu: n Ar fi posibil? n Daca am incerca in acest mod? n Vrei sa ai tu grije de …? • Dati instructiuni scurte, exacte cu toate detaliile necesare, dar nu prea mult, pentru a nu crea confuzie. • Faceti o demonstratie daca este posibil.

Disciplina • Nu presupuneti ca angajatul intelege. Rugati-l sa reitereze instructiunile. (clarificare si confirmare) • Nu-i supravegheati fiecare miscare: lasati angajatul sa se simta responsabil. • Lasati angajatul sa stie ca sunteti disponibil daca are nevoie de alutor. • Asigurati-va ca urmatoarele puncte au fost acoperite: n n n Care este sarcina? Cine trebuie sa indeplineasca sarcina? Unde trebuie indeplinita sarcina? Cand trebuie sa inceapa si cand trebuie terminata? Cum trebuie indeplinita? De ce trebuie indeplinita?

Disciplina n n n n Reguli de baza ale procesului disciplinar Scrieti regulile si fiti siguri ca angajatii le-au citit si inteles. Aplicati disciplina intr-un spatiu inchis respectand confidentialitatea. Nu discutati problemele de disciplina cu un angajat in prezenta altor angajati. Fiti obiectiv si consistent. Condamnati actul si nu persoana. Acest mod de abordare este obiectiv. Judecati cu aceeasi unitate de masura. Educati, nu umiliti. Conceptul este de a ajuta, nu de a rani un angajat care nu a indeplinit standardele de comportament sau de performanta. Dati o a doua sansa. Tineti un dosar cu abaterile angajatului, in special pentru cazuri disciplinare repetate. Aplicati regulile disciplinare prompt. Nu lasati timp intre constatarea abaterii si actiunea disciplinara.

Disciplina n n n n Disciplina progresiva Sfaturi verbale Avertizare verbala Avertizare scrisa in loc de suspendare Suspendare fara plata Terminarea contractului de munca

Disciplina n Autodisciplina n n n n Autodisciplina personale Autodisciplina si vanitatea si temperamentul si cearta si simpatiile sau antipatiile si obiceiurile la locul de munca si modestia

Disciplina - recapitulare 1. 2. 3. 4. Definiti disciplina constructiva. Dati cateva posibile motive pentru neintelegerea sarcinilor. Discutati cele sase reguli de laza ale procesului disciplinar. De ce este indicat sa se tina un dosar cu abaterile angajatilor?

Motivatia si morala n n Teoria “X” (Douglas Mc. Gregor) In mod inerent fiintei umane medii nu-i place sa munceasca si va incerca sa evite munca daca poate. Din cauza aversitatii fata de munca, cei mai multi oameni trebuie sa fie constransi, controlati, condusi, amenintati si pedepsiti pentru a-i determina sa faca eforturile adecvate pentru atingerea obiectivelor organizationale. Fiinta umana medie prefera sa fie condusa, doreste sa evite responsabilitatea, are relativ ambitii mici si mai mult decat orice are nevoie de

Motivatia si morala n n n n Teoria “Y” (Douglas Mc. Gregor) Nu este inerent ca fiintei unane madii nu-i place sa munceasca. Cheltuiala de efort fiszic si mental in procesul muncii este la fel ca in cazul jocului sau odihnei. Controlul extern si amenintarea pedepsei nu sunt singurele mijloace pentru un efort organizational eficient. Omul se poate autoconduce si autocontrola cautand sa atinga scopuri fata de care el insusi s-a angajat. O parte din recompensa relizarii se gaseste in satisfactia personala si in aspectele de autoimplinire ale propriului angajament. Individul mediu, in conditii adecvate, invata nu numai sa accepte dar si sa caute responsabilitatea. Capacitatea de a prezenta un relativ inalt grad de imaginatie, originalitate si creativitate, in a cauta rezolvarea unei probleme a organizatiei este relativ larg distribuita in populatie. In conditiile existente astazi, in viata industriala si economica, potentialul intelectual al unei persoane medii este numai pertial

Motivatia si morala n Comportamentul organizational n n Teoria Autocratiei Protectiei Incurajarii

Motivatia si morala n Teoria motivatiei muncii (Dr. Frederik Herzberg) Factori adiacenti muncii Munca insasi (motivatori) Salariu Responsabilitatea Statut Realizarea Relatii interpersonale Recunoasterea Beneficii Promovarea Supervizare Dezvoltarea n Conditii de munca n n n

Motivatia si morala n Demotivatori n Niciodata sa nu ridiculizezi un subordonat. n n n Niciodata sa nu critici un subordonat in fata altora. Niciodata nu uita sa acorzi subordonatilor tai intreaga ta atentie, cel putin ocazional. Niciodata nu dati subordonatilor impresia ca sunteti preocupati in principal de interesele personale.

Motivatia si morala n n n n Demotivatori (continuare) Niciodata nu admiteti favoritismul. Niciodata nu ezitati sa va ajutati subordonatii sa se dezvolte atunci cand merita. Niciodata nu fiti insensibil la lucruri marunte. Niciodata nu puneti in situatii jenante un angajat (este strans legat de punctele 1 si 2). Niciodata nu abdicati de la standardele voastre. Niciodata nu ezitati cand luati o decizie.

Motivatia - recapitulare 1. 2. 3. Descrieti pe scurt ipotezele teoriilor X si Y despre comportamentul uman. Descrieti pe scurt teoriile Autocratica, Protectiva si a Incurajarii pentru comportamnetul organizational. Dupa teoria Motivatiei Muncii a lui Herzberg, care sunt motivatorii intrinseci muncii? De ce factorii adiacenti muncii nu

Comunicarea Dintre toate calitatile, talentele si abilitatile cerute de la un manager, arta comunicarii eficiente trebuie pusa pe primul loc. n. In fapt, toti ceilalti factori manageriali sunt cristalizati prin procesul de comunicare pentru a forma intregul unui administrator si leader. n. Cu alte cuvinte, managerul care este un comunicator puternic este un manager puternic iar managerul care este un slab comunicator este un manager slab. n

Comunicarea n n Tipuri de comunicare Verbal in jos Verbal in sus Exista mai multi factori care afecteaza comunicarea verbala: • • Oamenii tind sa auda ceea ce le convine sa auda. Generalizarile sunt restranse la specificitati. Cuvintele au intelesuri diferite pentru oameni diferiti. Accentuarea vorbita asupra unui cuvant sau fraza poate fi interpretata diferit de ascultator, astfel acesta presupune un sens diferit fata de intentia vorbitorului. “Vreau sa vad asta in scris!” • Manualul departamentului • Buletinul departamental

Comunicarea n n n Scris pe orizontala Scris in sus Verbal pe orizontala Actiunea Despre ascultare

Agenda n III. Managementul operational • • • n Planificarea si bugetarea Activitati de management de securitate Analiza riscului Evaluarea securitatii Politici si proceduri IV. Notiuni de management al securitatii fizice si al securitatii informatiei • Societatea informaţională, caracteristicile informaţiei în format electronic • Criminalitatea electronică • Sistemul de reglementări privind protecţia informatiilor • Principiile şi mecanismele sistemelor de securitate a informaţiilor • Caracteristicile tehnico-tactice ale subsistemelor de

Planificarea si bugetarea n Procesul de bugetare poate fi abordat mai bine daca raspundem la intrebarile: • • • Ce este un buget? De ce avem un buget? Cand se pregateste bugetul? Cine participa in procesul de bugetare? Cum se pregateste un buget?

Planificarea si bugetarea Ce este un buget? n Procesul de management reprezinta coordonarea si integrarea tuturor resurselor pentru atingerea obiectivelor organizationale. n Un buget poate fi oricare din cele de mai jos: n • un plan declarat in termeni financiari • o estimare realista a resurselor necesare pentru a implementa un plan • o alocare a resurselor pentru a realiza obiectivele planificate • un instrument care descrie programele de munca in termeni de mijloace necesare pentru punerea in

Planificarea si bugetarea n n Cumparaea filmului Postere • • n n conceptie tiparire $ 385. 00 $ 130. 00 $ 122. 50 Inchiriere videoproiector Cost invitat 300 brosuri Buget prevenire atac $ $ 35. 00 400. 00 264. 00 1336. 50

Planificarea si bugetarea n n n De ce avem un buget? Bugetul capata viata intr-un plan si da planului directie. Ii solicita managerului sa conduca planul in trei dimensiuni: Operatia sau proiectul se desfasoara cum s-a planificat daca bugetul este urmat cu exactitate. Operatia sau proiectul va avea loc cand si cum s-a planificat deoarece bugetele sunt desfasurate in timp, adica planurile trebuie executate in concordanta cu disponibilitatea fondurilor bugetete. Operatia sau proiectul nu va depasi costurile planificate daca bugetul este administrat corect. Operatia sau proiectul se desfasoara cum s-a planificat daca bugetul este urmat cu exactitate.

Planificarea si bugetarea n n n Cele trei variabile – operatia sau proiectul, calendarul desfasurarii operatiei sau proiectului si costurile – trebuie tinute in parametrii bugetului. Bugetul furnizeaza acesti parametri: da directia. De aceea avem bugete. Amprenta unui bun management este reflectata de cat de bine sunt executate bugetele.

Planificarea si bugetarea n Cand se intocmeste bugetul? Cine participa in procesul de bugetare? n Exista doua abordari: n • de jos in sus si apoi de sus in jos • de sus in jos si apoi de jos in sus

Planificarea si bugetarea n n Procesul de sus in jos si apoi de jos in sus Faza 1: Conducerea – de sus in jos • Stabileste regulile operationale pentru Departamantul de Securitate. • Stabileste regulile de cheltuire acceptabile, adica un cuantum de bani. n Faza 2: Managementul (operativ) de securitate – de jos in sus • Evalueaza proiectele si nevoile operationale. • Stabileste actiunile pentru a realiza obiectivele organizationale. • Atribuie costuri pentru fiecare actiune. • Dezvolta si recomanda alternative. n Faza 3: Conducerea – de sus in jos

Planificarea si bugetarea n Planificarea n stabilirea obiectivelor n Construirea bugetului n evaluarea activitatilor curenete identificarea de noi activitati dezvoltarea alternativelor determinarea costurilor n Evaluarea si revizuirea recomandarilor n n n compararea cu regulile initiale luarea deciziilor privind prioritatile si

Planificarea si bugetarea n Cum se pregateste un buget? n Bugetul se imparte in trei categorii: n Cheltuieli cu salariile Cheltuieli operationale (diverse) Cheltuieli de investitii n Bugetul operational (mai putin salariile) n n n servicii de paza monitorizare si interventie calatorii si transport service si mentenanta

Planificarea si bugetarea n Justificarea bugetului de securitate n n n Ce trebuie facut (sau ce avem de facut)? Cum trebuie facut (sau cum vom face)? Cand trebuie facut (sau cand il vom face)? Cat va costa?

Planificarea si bugetarea recapitulare 1. 2. 3. 4. Care sunt cele cinci elemente din definitia unui buget? Care sun cele trei variabile intr-un buget? Pe scurt, subliniati pasii in abordarea bugetarii de “sus in jos si apoi de jos in sus”. Dati un exemplu pentru fiecare dintre urmatoarele: cheltuieli de investitii, cheltuieli cu salariile; cheltuieli operationale.

Activitati ale managementului securitatii n n n n Departamentul de Securitate al oricarei companii, tinand seama de riscurile cunoscute furnizeaza, un program de protectie, care este adaptat nevoilor de securitate ale companiei. Programul de protectie este compus din programe mai mici, toate interconectate si coordonate pentru a forma intreagul invelis protector. Inspectiile Un program trebuie sa indeplineasca

Activitati ale managementului securitatii n Exemplu de inspectie structurata: n Exteriorul depozitului • Gardul n n • Porti n n n • cresterea vegetatiei conditia generala adaugiri si dezmembrari urme de penetrare programul portilor inventarul cheilor programul de incuiere controlul cheilor serviciul la porti registrele de trafic la porti Acces feroviar

Activitati ale managementului securitatii n n n n Inspectia Un consultant profesionist poate aduce urmatoarele avantaje: Sa reduca costurile cu securitatea Sa recomande abordari alternative, care pot rezolva probleme pana atunci nerezolvate sau de buget Sa va intareasca pozitia privind un proiect respins de conducere Sa obtineti concesii de la management Sa deaseasca dubiile managementului privind un program de protectie si cheltuielile aferente Sa ofere noi idei care pot fi implementate dupa terminarea activitatii consultantului.

Activitati ale managementului securitatii n n Evaluarea riscului si a contra-masurilor. Evaluarea riscului Alegerea contra-masurilor Exista patru posibile contra-masuri pentru fiecare risc: • Controale procedurale • Obstacole (garduri, porti, incuietori, chei, barricade etc. ) • Sisteme elecrtonice (control acces, alarme, TVCI etc. ) • Personal n Evaluarea contra-masurilor

Activitati ale managementului securitatii n Inspectia pentru conformitate cu procedurile • • n Daca managementul de securitate nu actioneaza la informatia ca procedurile nu se respacta, atunci inseana ca permite ca riscul sa existe, ceea ce este contraproductiv si impardonabil. Executantii care au facut descoperirea de nonconformitate si a riscului existent si care vad ca managementul nu ia masuri corective prompte, devine demotivat. Rezultatul se poate propaga si executantii isi pierd interesul iar riscurile pot creste peste tot. Statistici in managementul programelor

Activitati ale managementului securitatii-recapitulare 1. 2. 3. 4. Descrieti o inspectie structurata in contrast cu una nestructurata. In mod ideal, cine ar trebui sa conduca inspectia? De ce? Care sunt cele patru tipuri de contramasuri? Dati un exemplu din fiecare. Comparati costurile pentru cele patru tipuri de contramasuri. Discutati posibilele consecinte

Analiza de risc n n n Ce este riscul? Riscul nu trebuie confundat cu pericolul, care poate fi cauza riscului si intra in categoria incendiilor, inundatiilor, cutremurelor etc. Riscul nu trebuie confundat nici cu amenintarea, care este o componenta a pericolului. Aproape orice poate fi o amenintare – o arma incarcata, o sticla cu acid, un depozit de substante inflamabile etc.

Analiza de risc n n n n Ce este riscul? (continuare) Riscul este asociat aproape cu orice activitate, dar in cazul acestui curs ne vom limita la intelesul cuvantului risc ca fiind posibilitatea unei pierderi din punct de vedere financiar, al diferentei dintre rezultatele obtinute si cele proiectate, sau al probabilitatii ca o pierdere sa produca. In industria asigurarilor, termenul de risc este utilizat si cu intelesul de “lucru asigurat”, de exemplu, automobilul

Analiza de risc Pentru scopul acestui capitol vom defini alte doua componente ale riscului: n Amenintarea = orice poate afecta negativ compania sau bunurile, resursele umane si materiale. n Vulnerabilitatea = slabiciune, deficienta de securitate sau orice se poate considera ca poate fi exploatat de o amenintare. n n Amenintarile pot fi mai usor identificate daca le plasam in una din categoriile: n • naturale • accidentale • acte intentionate

Analiza de risc n n Pentru scopurile acestui capitol, am impartit riscul in trei categorii: Personal (privind oamenii) Proprietate (privind bunurile materiale) Responsabilitate legala (privind aspectele legale care ar putea afecta primele doua elemente, cum ar fi erorile si omisiunile)

Analiza de risc n n n Ce este analiza de risc? Identificarea bunurilor care trebuie protejate (bani, produse, procese industriale etc. ). Identificarea tipurilor de risc care pot afecta bunurile identificate (furt intern, furt extern, incendiu, cutremur etc. ). Determinarea probabilitatii ca riscul sa se produca. Este necesar sa mentionam ca o astfel de detreminare este mai mult o arta decat o stiinta. Determinarea impactului sau efectului, daca este posibil sub forma valorica, daca o anumita pierdere va avea loc.

Analiza de risc n n Ce este analiza estimarii de risc? Beneficiile analizei de risc pentru manangement n n Scopul final al unei analize de risc este de a gasi un echilibru economic intre impactul riscului asupra intreprinderii si costurile masurilor de protectie. • Analiza va arata profilul de securitate curent al organizatiei. • Va sublinia zonele unde mai multa sau mai putina securitate este necesara. • Va ajuta la strangerea datelor necesare pentru

Analiza de risc n Rolul managementului in analiza de risc n Evaluarea expunerii la risc • Tipul de pierdere sau risc care poate afecta bunurile implicate in analiza. Aceasta poate fi incendiu, efractie, talharie, rapire etc • Estimarea probabilitatii de producere • Cuantificarea pierderii probabile

Analiza de risc n Tipuri de riscuri: n Accident sau atac nuclear n n n Catastrofe naturale (uragane, curtemur, inundatii etc. ) Dezastru industrial (explozie, accident chimic, prabusiri de caldiri, incendiu etc. ) Dezordine publica (sabotaj, violente la locul de munaca, amenintare cu bomba etc. ) Criminalitatea (talharie, efractie, frauda, spionaj industrial, furt, deturnare etc. ) Conflict de interese (vanzarea de informatii

Analiza de risc n n Identificarea riscului Bunuri – Ce are compania in proprietate, ce opereaza, ce are inchiriat, ce controleaza, are in custodie sau in responsabilitate, ce cumpara, ce vinde, presteaza servicii, ce produce, ce manufactureaza, ce testeaza, ce analizeaza sau intretine? Expunere – La ce este compania expusa din punct de vedere al cauzelor care pot contribui la pagube, furt, pierderea de proprietate sau a bunurilor altei companii sau ar putea cauza sau contribui la ranirea angajatilor sau a altora? Pierderi – Ce posibilitati sunt disponibile pentru a

Evaluarea securitatii Problemele legate de securitate pot include unele sau toate faptele din cele ce urmeaza: • • furt frauda falsificare incendiere efractie jaf sabotaj verificarea si investigarea personalului • furtul de sectrete comerciale • spionaj industrial • protectia executivilor • rapirea • santajul • amenintarea cu bomba • planificarea pentru situatii de urgenta si dezastre

Evaluarea securitatii n n n Statisticile FBI arata ca 72% din totalul furturilor, fraudei, sabotajului si accidentelor sunt cauzate de proprii angajati. Alte 15 pana la 20% provin din partea consultantilor si contractorilor externi. Numai circa 5% pana la 8% este imputabil persoanelor din afara companiei.

Evaluarea securitatii n n n Urmatorul pas este de a analiza vulnerabilitatile si de a recomanda masuri de protectie eficiente. Aceasta va ajuta beneficiarul sa dezvolte politici si proceduri pentru: Protectia impotriva furtului intern si extern, incluzand deturnarea, frauda, furtul, spargerea, jaful, spionajul industrial si furtul de secrete comerciale. Dezvoltarea de proceduri pentru controlul accesului pentru protejarea perimetrului cladirii si a spatiilor interioare importante. Stabilirea procedurilor pentru administrarea incuietorilor si a cheilor. Proiectarea, supervizarea si instalarea sistemelor antiefractie.

Evaluarea securitatii n n n Stabilirea unui program de protectie a conducerii, capabil sa faca fata si problemelor de santaj si/sau rapire. Furnizarea controlului asupra miscarii si identificarii angajatilor, clientilor si vizitatorilor. Reexaminarea proceselor de selectie, pregatire si dezvoltare a personalului de securitate, propriu sau externalizat. Furnizarea de suport in stabilirea planurilor pentru situatii de urgenta si dezastre. Identificarea resurselor interne disponibile si necesare pentru stabilirea unui program eficient de securitate.

Evaluarea securitatii n n De ce este nevoie de un profesionist in securitate? Prevenirea criminalitatii, esenta existentei profesionistului de securitate, este o parte a controlului total al pierderilor. Este identificarea, eliminarea si raspunsul metodic si predictibil la amenintarile criminale. Este un proces administrat care urmareste eliminarea raspunsurilor emotionale in situatii de criza ca raspuns la atacurile criminale si promoveaza identificarea din timp a expunerii la acte criminale inainte ca aceste expuneri sa evolueze intr-un proces de confruntare. ”

Evaluarea securitatii n n n Cum sa “vinzi” securitatea managementului? Stabiliti un dialog substantial cu factorii de decizie din ierarhia manageriala. Cand adunati date care sa va sustina pozitia, aveti in vedere principiile si nu persoanele. Fiti cat puteti de profesional privind securitatea. Cand faceti o propunere managementului, atingeti lucrurile cele mai importante si faceti propunerea cat mai scurta posibil. n Omul intelept isi cunoaste limitele. n Sugerati ca managementul sa angajeze un consultant