Managementul maladiilor respiratorii acute la copii cu afeciuni

Managementul maladiilor respiratorii acute la copii cu afecţiuni herpetice. Tamara Ţurcanu, şefa secţiei de maladii respiratorii acute, Spitalul Clinic Pentru Copii Chişinău, Moldova.

Promovarea sănătăţii mamei şi copilului q Îmbunătăţirea sănătăţii materne şi infantile este privită ca o premiză fundamentală pentru sănătatea familiei şi dezvoltarea socio-economică a societăţii. q Investiţia în îngrijirile medicale pe perioada copilării de vîrstă fragedă este una din cele mai eficiente intervenţii în raport cu costurile în termen de beneficii pentru întreaga comunitate (OMS).

o prioritate a statului Obiective de Dezvoltare ale Mileniului în asistenţa mamei şi copilului: 4 din cele 8 Obiective de Dezvoltare a Mileniului (ODM-4) sunt axate pe sănătatea mamei şi copilului: – îmbunătăţirea sănătăţii materne; – reducerea mortalităţii infantile; – promovarea egalităţii genurilor şi creşterea rolului femeilor; – combaterea HIV-SIDA şi profilaxia transmiterii pe verticală de la mamă la făt.

axate pe sănătatea mamei şi copilului Programele guvernamentale • • ODM-4 ratificate de Moldova au găsit răsunet şi în obiectivele programelor guvernamentale. În Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi Programul “Satul moldovenesc” sunt prevăzute acţiunile prioritare în sănătatea mamei şi copilului: – promovarea serviciilor perinatale de calitate; – asistenţă medicală femeilor gravide, copiilor bolnavi şi a copiilor cu dizabilităţi; – reducerea ratei mortalităţii infantile şi copiilor cu vârsta < 5 ani – ameliorarea sănătăţii şi reducerea mortalităţii materne.

Mortalitatea infantilă şi a copiilor sub 5 ani(la 1000 de copii născuţi vii)

Structura mortalităţii infantile după principalele cauze de deces la 1000 copii născuţi vii (anii 2000– 2007)

Incidenţa afecţiunilor respiratorii la copii de vîrstă fragedă • Maladiile aparatului respirator la copii de vîrstă fragedă(sub 5 ani) rămîn principala cauză de adresare după asistenţă medicală (75% ) la nivel de AMPşi de internare în secţiile de pediatrie. • Deseori copii se internează în staţionr tardiv, în stare gravă, (35%. )din ce-i internaţi. • 90% din copii internaţi suferă de maladii concomitente. , sau maladii de fon , ceea ce aduce mari dificultăţi medicilor în mamagementul copiilor bolnavi.

Obiectivele studiului • Diagnosticul Infecţiei Herpetice la copii cu afecţiunea aparatului respirator , evoluţie gravă. • Conduita clinică şi tratament. • Prognozarea complicaţiilor la aceşti copii. • Compararea datelor statistice mondiale cu cele ale studiilor efectuate. • Recomandări de îngrjiri medicale dupa externarea din staţionar.

Date statistice mondiale • În ţările slab dezvoltate 90% din populaţia adultă şi 33% din copii de pînă la 5 ani posedă anticorpi faţă de • Infecţia herpetică cauzează importante prejudicii sănătăţii copiilor de vîrstă fragedă prin incidenţa lor mare şi poli-morfizmul clinic, cît şi existenţa unui % mare de forme clinice asimptomatice la copii. • Pe de altă parte , excreţia virală asimptomatică la adulţi contribue la extinderea endemică a infecţiilor cu VHS tip-1şi-2. • Infectarea cu VHS tip 1 ori 2, de obicei se produce în copilărie şi evoluează(90%) cazuri asimptomatic. • În 70% cazuri mama , care suportă infecţia herpetică, transmite imuno-corpi copilului , dar care pe parcursul primelor 6 luni de viaţă au tendinţa de a se diminua şi copilul are şansa de a suporta una din infecţiile herpetice. (cu incidenţă mai mare : tip-1) • Infectarea copilului are loc în 3% cazuri intrauterin(trans-placentar), în 80% cazuri în timpul naşterii (contact direct al nou-născutului cu secreţiile vaginale). Riscul creşte în caz , cănd perioada fără ape este mai mare de 6 ore. • Primo-infecţie cu VHS tip-1, tip-2, foarte des are tablou clinic de infecţie respiratorie acută, fregvenţa acestei forme clinice deseori fiind subestimată. herpesul tip-1, fiind şi un indice indirect al dificitului imun.

Rezultatele studiului în secţia de pediatrie. • Timp de 6 luni , 2008, au fost investigaţi la infecţiile herpetice 45 de copii , internaţi în stare foarte gravă. • Toţi copii internaţi prezentau febră înaltă persistentă(39 -40) • Semne de intoxicaţie endogenă cu alterarea stării generale. • Vîrsta copiilor internaţi a fost –între 6 şi 48 de luni, 82% fiind copii între 6 -12 luni. • 69% din mamele intervievate au afirmat , că au suferit de infecţie CMV, şi au primit tratament înainte de sarcină, 29% au afirmat că au suferit de Infecţii Herpetice , dar nu au primit tratament, 2% din mame au afirmat că au suferit de CMV şi VHS. • În 90% sarcina a decurs patologic(anemie, eminenţă de avort, toxicoză), • în 33% , cazuri sarcina s-a terminat cu avort spontan sau decesul copilului în perioada perinatală. • Perioada fără ape pe parcursul travaliului a fost mai mult de 12 ore în 68% cazuri. • 69% din nounăscuţi au avut scorul Abgar 6/7 • 72% din copii au avut indicii antropometrici în limitele normei. • 18% din nou-născuţi s-au născut înainte de termen.

Metodele de diagnostic al Infecţiilor Herpetice. • Utilizarea reacţiei de amplificare genetică(PCR) pentru evidenţierea şi evaluarea ADN-ului virusului herpetic, este una din metodele de elecţie. • Avantagele : specificitate, sensibilitate sporită(99, 9%)faţă de alte tehnologii. • Toţi ce-i 45 copii cu suspiciu la infecţie herpetică au fost investigaţi la ADNul virusului herpetic , folosind material biologic: Urina şi sîngele. • La 51, 1% copii s-a depistat ADN CMV în sînge şi urină • La 24, 4%din copii s-a depistat ADN VHS tip-1în urină şi în sînge • La 4, 4% s-a depistat ADN VHS tip-6

Metode de diagnostic al Infecţiilor Herpetice. • Aplicare analizei imunoenzimatice pentru depistarea anticorpilor Ig. M si Ig. G anti CMV şi VHS tip-1şi tip- 2, face posibil diagnosticulformelor subcliniceale infecţiei herpetice, etiologic cauzate de VHS tip-1, 2 şi CMV. • Ig. M anti CMV s-a depistat la 4% din copii investigaţi • Ig. G anti CMV s-a depistat la 76% din copii examinaţi. • Ig. M anti VHS, tip-1, tip-2, nu a fost depistata nici la un copil • Ig. G anti VHS, tip-1, tip-2 s-a depistat la toţi copii investigaţi.

CONCLUZII • Infecţiile herpetice la copii cu afecţiuni respiratorii duc la diz-balansul imunităţii celulare şi umorale. • Dereglările imunologice duc la disfuncţii somatice , devieri neurologice , fapt ce contribue la evoluţia nefavorabilă a patologiei aparatului respirator şi formarea afecţiunilor recurente. • Diz-balansul imun la aceşti copii contribue la formarea afecţiunilor cronice imuno-dependente. • Posibil că este o corelaţie între micşorarea lentă, în dinamica anilor, a unei din cauzele principale a mortalităţii infantile(afecţiunile în perioada perinatală şi malformaţiile congenitale ) cu rezultatele studiilor efectuate ?

“Indiferent cît de multă grijă acordăm evitării problemelor de sănătate, nu putem fi niciodată siguri că vom avea succes” S. Ross