Managementul finanelor publice n instituiile de nvmnt precolar

Managementul finanțelor publice în instituțiile de învățământ preșcolar

Sesiunea 1. Bugetarea și managementul finanțelor publice

Perspectivele finanțării cheltuielilor pentru Educație conform documentelor de politici CBTM UM mil. lei CBTM (2017 în % din -2019) PIB mil. lei CBTM (2018 în % din -2020) PIB executat 2016 aprobat 2017 2016 2017 estimat 2018 2017 2018 2019 2020 - - 9306, 3 - - 9422, 8 9404, 9 9688, 2 - - - 8556, 6 - - 9613, 1 - - 9803, 4 9697, 0 9469, 1 6, 3 - - 7, 0 6, 7 6, 6 6, 1 5, 7 5, 5 4, 9 } SND ”Moldova 2020” evaluează ca fiind exagerată mărimea relativă a cheltuielilor pentru educație în Republica Moldova care, atingând ”recordul de 9, 2% din PIB (2014, media europeană fiind de 5, 5% din PIB), nu produce un impact economic şi social semnificativ”. În consecință, SND promovează, în scopul realizării viziunii strategice, orientarea politicii în domeniul educației spre asigurarea calității studiilor. } Prioretizarea reușită și maximizarea eficienței cheltuielilor bugetare afectate Învățământului devine provocarea majoră cu care se vor confrunta autoritățile specializate în promovarea politicii educaționale, dar și managementul instituțiilor educaționale din Republica Moldova.

Locul cheltuielilor totale aferente grupei 09 Învățământ în BPN și PIB BPN Grupa 09 Învățământ Ponderea cheltuielilor totale aferente grupei 09 Învățământ în BPN, % 135, 370 6. 44 6. 42 120, 000 mil. lei 6. 44 6. 40 100, 000 6. 38 80, 000 6. 36 60, 000 6. 34 40, 000 20, 000 8, 558 6. 26 0 2016 2017 a) în PIB 17. 78 54, 524 17. 76 48, 463 10, 000 17. 76 17. 74 17. 72 17. 70 17. 66 17. 68 20, 000 6. 30 9, 682 50, 000 30, 000 6. 32 60, 000 40, 000 în % 140, 000 6. 46 150, 369 mil. lei 160, 000 17. 66 9, 682 8, 558 17. 64 17. 62 0 17. 60 2016 2017 a) în BPN în % Grupa 09 Învățământ

Obiectivul fundamental al MFP Managementul instituției: măsuri pentru a optimiza realizarea obiectivelor organizaţionale în raport cu resursele utilizate Optimizarea: între resursele utilizate şi beneficiile obţinute Pot fi două situaţii: § fiind dat volumul limitat de resurse: să fie obţinute beneficii maxime (în cazul în care resursele reprezintă factorul limitativ) § fiind dat volumul fix de beneficii necesare: să fie utilizate cât mai puţine resurse (când consumul de resurse sau beneficiul de câştigat reprezintă factorul limitativ)

Obiectivul fundamental al MFPL și instituțiilor subordonate Când factorul limitativ sunt banii (cazul APL, instituțiile subordonate), managementul financiar trebuie să se preocupe de crearea valorii pentru bani (value for money). Mai simplu: să maximizeze rezultatele din investiţii / cheltuieli. Prin: asigurarea faptului că resursele financiare şi cele de altă natură, care au implicaţii financiare, sunt utilizate în mod economic, eficient şi eficace pentru a atinge obiectivele APL.

MFP: esenţă, conţinut, importanţa pentru APL și instituțiile subordonate Managementul Finanţelor Publice Locale (MFPL) și a instituțiilor subordonate este un sistem de reguli, proceduri şi practici aplicate de APL / instituțiile subordonate în procesul de gestiune a finanţelor publice locale. MFPL (inclusiv, instituțiile subordonate) cuprinde: § bugetarea § contabilitatea § auditul § managementul veniturilor şi cheltuielilor § managementul lichidităţilor § gestionarea datoriei § raportarea publică privind operaţiunile financiare din sectorul public local.

Exerciţiu. Aranjaţi elementele componente ale MFP după importanţa pentru instituția Dvs. (argumentați opinia Dvs. ).

MFPL: esenţă, conţinut, importanţa pentru APL și instituțiile subordonate Defectele şi blocajele în sistemul de MFP trebuie imediat identificate şi înlăturate astfel încât să fie asigurată realizarea: (i) disciplinei fiscale (ii) alocării strategice a resurselor (iii) furnizarea eficientă a serviciilor. Criteriile pentru un MFPL performant Cum determinăm dacă sistemul de MFPL este funcţional sau nu? Cum măsurăm gradul în care reformele MFP sunt generatoare de îmbunătăţire a performanţei generale a UAT?

Exerciţiu. Identificați problemele cu care se confruntă instituția Dvs. și care ar putea fi soluționate prin implementarea metodelor și tehnicilor de MFP.

MFPL și al instituțiilor subordonate: Bugetarea Buget: totalitate a veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanţare, destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale şi locale (inclusiv, instituțiile bugetare). Buget: un plan logic și clar în vederea alocării resurselor comunității (APL, instituției bugetare, etc. ) pentru servicii publice esențiale.

Managementul Bugetului Bugetul poate fi privit ca: � document legal; � document de politică publică; � plan financiar; � plan de management; � instrument de comunicare.

Managementul Bugetului Tipuri de bugete: � Buget clasic liniar - după 1920; � Buget pe bază de programe - după 1960; � Buget pe bază de performanță - după 1970; � Buget pe bază zero - după 1980; � Buget pe bază plafon/ținte - după 1990.

Managementul Bugetului � Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul bugetar

Managementul Bugetului Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul bugetar (EB) � abordare asupra elaborării și planificării politicilor economice care pun egalitatea în centrul deciziilor privind cheltuielile și veniturile publice.

Managementul Bugetului Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul bugetar (EB) Beneficiile EB sunt: 1. Creșterea nivelului de informare. Colectarea datelor dezagregate și evaluările de impact oferă informații care oferă o imagine mai clară a efectelor politicilor economice asupra anumitor segmente ale societății. 2. Niveluri crescute de egalitate. Această imagine mai clară ne permite să vedem cine este afectat în mod disproporționat și cine se confruntă cu inegalități ca urmare a măsurilor specifice. În consecință, inegalitatea poate fi redresată, deoarece măsurile politice urmează să fie revizuite și modificate pentru a asigura rezultate mai bune privind egalitatea pentru oameni. 3. Creșterea nivelului de transparență. Prin publicarea evaluărilor de impact și a auditurilor privind egalitatea, comunitatea are acces la informațiile care o afectează în mod critic.

Managementul Bugetului Integrarea dimensiunii de egalitate în procesul bugetar (EB) Principiul egalității accentuează cele mai vulnerabile categorii de copii: � cei din cele mai sărace familii; � fete; � copii cu dezabilități; � copii migranți și refugiați; � cei care locuiesc în zone îndepărtate; � copiii din grupurile etnice sau religioase care se confruntă cu discriminare.

Componentele BPN În conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar fiscale (art. 26) bugetul public naţional cuprinde următoarele componente: � bugetul de stat; � bugetul asigurărilor sociale de stat; � fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi � bugetele locale.

Managementul Bugetului Pași în structurarea bugetului: � decizii asupra dimensiunii și identificării surselor de date; � structura bugetului.

Elaborarea proiectului de buget local pornește de la următoarele acte legislative și normative: 1. Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014; 2. Legea nr. 397 -XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale. Elaborarea și prezentarea propunerilor la proiectul de buget de către APL se efectuează în cadrul noului sistem informațional de management financiar (SIMF) în baza: � Clasificației bugetare, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 208 din decembrie 2015 (cu modificările și completările ulterioare); � Setului metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 209 din 24 decembrie 2015. Documentele pot fi accesate pe pagina web a Ministerului Finanțelor la adresa http: //mf. gov. md/about/instrmfp/legislnorm

Clasificația bugetară Clasificaţie bugetară: sistem unificat de coduri ce grupează şi sistematizează indicatorii bugetari conform anumitor criterii, pentru asigurarea comparabilităţii, precum şi normele metodologice de aplicare a acestora. Clasificaţia bugetară cuprinde următoarele componente: � clasificaţia organizaţională; � clasificaţia funcţională; � clasificaţia programelor; � clasificaţia economică; � clasificaţia surselor.

Clasificaţia organizaţională: sistemul de codificare a beneficiarilor alocaţiilor din buget - autorităţile publice centrale și locale subordonate, care gestionează resurse bugetare.

Clasificaţia funcţională: gruparea cheltuielilor bugetare după funcţii şi obiective socio-economice, care se exercită în cadrul sectorului bugetar. Clasificaţia funcţională este în conformitate cu Clasificaţia Funcţiilor Guvernului elaborată de OCDE.

Conform clasificației funcționale, cheltuielile pentru Învățământ (grupa principală - 09), se clasifică pe următoarele categorii de servicii și nivele: 09 Învățământ: 0911 Educație timpurie: 091 Educație timpurie și învățământ primar Acordarea serviciilor de educaţie 0911 Educație timpurie preşcolară (Standardele 0912 Învățământ primar Internaţionale de Clasificare a 092 Învățământ secundar Educaţiei (SICE) nivelul 0) 0921 Învățământ gimnazial 0922 Învățământ liceal 093 Învățământ profesional tehnic 0931 Învățământ profesional-tehnic secundar 0932 Învățământ profesional-tehnic post-secundar 094 Învățământ superior profesional 0941 Învățământ superior 0942 Învățământ superior postuniversitar 095 Învățământ nedefinit după nivel 0950 Învățământ nedefinit după nivel 096 Servicii afiliate învățământului 0960 Servicii afiliate învățământului 097 Cercetări științifice aplicate în domeniul învățământului 0970 Cercetări științifice aplicate în domeniul învățământului 098 Alte servicii în domeniul învățământului neatribuite la alte grupe 0989 Alte servicii în domeniul învățământului.

Structura Bugetului Parametrii de bază care caracterizează dimensiunea și structura finanțelor publice și care sunt puse la baza elaborării BPN și a componentelor acestuia (clasificația economică) sunt: Denumirea Venituri Cheltuieli propriu-zise Active nefinanciare Active financiare Datorii Modificarea soldului de mijloace bănești Cod Eco 100000 200000 300000 400000 500000 900000 Suma, mii lei

Veniturile: majorarea valorii nete a activelor, ca rezultat al operaţiunilor de încasare a impozitelor, taxelor şi altor încasări în bugetele componente ale bugetului public naţional. Veniturile sunt clasificate în următoarele categorii: - Impozite şi taxe - Contribuţii şi prime de asigurări obligatorii - Granturi primite - Alte venituri - Transferuri primite în cadrul BPN.

Cheltuielile: micşorarea valorii nete a activelor în rezultatul operaţiunilor aferente plăţilor de dobânzi la datorii, plăţii în forma retribuirii muncii angajaţilor, prestării serviciilor publice, plăţi în formă de subsidii, transferuri între bugete, etc. Cheltuielile propriu-zise sunt clasificate în următoarele categorii: - Cheltuieli de personal - Bunuri şi servicii - Dobânzi - Subsidii - Granturi acordate - Prestaţii sociale - Alte cheltuieli - Transferuri acordate în cadrul BPN.

Activele nefinanciare: activele, care nu pot servi creanţă faţă de alţi agenţi economici, şi respectiv nu fac parte a activelor financiare. Activele nefinanciare sunt clasificate în următoarele categorii: - Mijloace fixe - Rezerve de stat - Stocuri de materiale circulante - Producţie în curs de execuţie, produse şi producţia finită, animale tinere la îngrăşat - Mărfuri - Valori - Active neproductive.

În baza acestor categorii bugetare pot fi calculați următorii indicatori de bază: Cheltuielile totale = cheltuielile propriu-zise + activele financiare. Soldul bugetar = veniturile – (cheltuielile + activele nefinanciare). Soldul bugetar poate fi pozitiv (>0) sau negativ (<0). Soldul pozitiv reflectă excedent bugetar, iar cel negativ - deficit bugetar.

Activele financiare: creanţă financiară care dă dreptul unei instituţii bugetare - proprietar al activului (creditor), să primească una sau mai multe plăţi de la altă instituţie bugetară sau agent economic (debitor) conform condiţiilor şi prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părţi. Creditorul poate să primească beneficii adiţionale sub formă de dobândă sau alte plăţi de venituri din proprietate. Activele financiare sunt clasificate în următoarele categorii: - Creanţe interne - Creanţe externe - Mijloace băneşti.

Datoriile: angajamente ale bugetelor de toate nivelurile sau a unor instituţiilor bugetare faţă de alte instituţii. Datoriile sunt clasificate în următoarele categorii: - Datorii interne - Datorii externe.

Modificarea soldului de mijloace băneşti se utilizează la echilibrarea bugetului şi presupune următoarele categorii: - Sold de mijloace băneşti la începutul perioadei - Corectarea soldului de mijloace băneşti - Sold de mijloace băneşti la sfârșitul perioadei.

În baza acestor categorii bugetare pot fi calculați următorii indicatori de bază: Veniturile împreună cu activele financiare și datoriile formează resursele bugetului: Resursele BUAT = veniturile + activele financiare + datoriile Activele financiare însumate cu datoriile și modificarea soldului de mijloace bănești reprezintă sursele de finanțare a soldului bugetar. Sursele de finanțare a soldului bugetar = activele financiare + datoriile + modificarea soldului de mijloace bănești

Exerciţiu. Atribuiți elementele primare ale clasificației economice (boxa din dreapta) categoriei la care se referă (celulele din stânga). } } } } } Transferuri primite de la BS Soldul de mijloace bănești la începutul perioadei Rambursarea împrumutului instituției financiare Impozitul pe bunurile imobiliare Taxa pentru amenajarea teritoriului Taxa pentru parcare Soldul de mijloace bănești la sfârșitul perioadei Realizarea terenurilor Încasări de la prestarea serviciilor cu plată Remunerarea muncii angajaților conform statelor Procurarea cotei părți in capital social Procurarea mașinilor și utilajelor Procurarea medicamentelor si materialelor sanitare Energie electrica Reparaţii capitale clădirilor Procurarea produselor alimentare Dobânzi pe împrumuturi acordate de instituţiile financiare Venituri Cheltuieli propriuzise Active nefinanciare Active financiare Datorii Modificarea soldului de mijloace bănești

10 principii pentru procedurile bugetare 1. Autoritatea Principii clasice 2. Anualitatea 3. Universalitatea 4. Unitatea 5. Specialitatea 6. Echilibrul Principii moderne 7. Responsabilitatea 8. Transparenţa 9. Stabilitatea 10. Performanţa

Exerciţiu. 1. Aranjaţi principiile bugetare după importanţă (opinia Dvs. ). 2. Cum sunt respectate principiile bugetare la nivelul APL / instituției din localitatea Dvs. ? 3. În cazul nerespectării unor principii bugetare, care sunt, în opinia Dvs. , cauzele nerespectării? 4. Formulaţi soluţii care, în opinia Dvs. ar conduce la respectarea principiilor bugetare.

Exerciţiul 2 (din Anexă). Prezentați o descriere generală a bugetului municipiului Hâncești și a bugetului orașului Sângerei. Calculați indicatorii bugetari principali. Identificați și formulați cele mai pronunțate deosebiri. Indicatori bugetari: - Cheltuielile totale - Soldul operațional - Soldul bugetar - Resursele bugetare - Sursele de finanțare a soldului bugetar

Analiză comparată: Bugetul orașului (municipiului) - centrului raional ”X” în comparație cu Bugetul mun. Hâncești Bugetul municipiului Hâncești: cheltuieli și active nefinanciare, 2017 Cod ORG 2 lei % din total Realizarea terenurilor 03321 -2 775 601, 76 -9, 22 Grădinița nr. 1 Hâncești 06444 2 077 430, 76 6, 90 Grădinița nr. 6 Hâncești 06445 1 849 004, 14 6, 14 Grădinița nr. 3 Hâncești 06446 833 726, 27 2, 77 Grădinița nr. 4 Hâncești 06447 4 326 309, 08 14, 37 Grădinița nr. 7 06448 3 090 139, 31 10, 27 Școala sportiva pentru copii 09475 862 674, 57 2, 87 Casa de creație 09478 652 746, 75 2, 17 Tabăra pentru copii ”Codreanca” 09776 167 462, 96 0, 56 Stadionul sportiv 09777 879 092, 76 2, 92 Aparatul primarului 10867 16 947 766, 13 56, 31 Centrul de plasament temporar pentru copii "Brândușa" 11204 1 138 292, 31 3, 78 Serviciul mediator comunitar 13142 49 116, 16 0, 16 30 098 159, 44 100 Total bugetul municipiului Hâncești

Exercițiul 3 (Anexă). Determinați principalii indicatori ai bugetului Grădiniței ”Viorel și Viorica” pentru anul 2017. Formulați concluzii. Indicatori bugetari: Cheltuielile totale Soldul operațional Soldul bugetar Resursele bugetare Sursele de finanțare a soldului bugetar

Studiu de caz: bugetarea cheltuielilor (cheltuieli propriu-zise și active nefinanciare) instituției preșcolare La baza calculelor pot fi puse date agregate și orientative.

Ordin al MECC nr. 42 din 30. 01. 2017 cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile din învățământ Zilnic, pentru alimentaţia unui copilul la grădiniţă se cheltuie 17, 55 lei. Această sumă este formată din două surse: o parte este achitată de stat, iar cealaltă de părintele copilului. Astfel, din bugetul de stat se alocă 11, 70 de lei, iar părinţii plătesc 5, 85 lei pe zi. Respectiv, numărul de zile pe care le-a frecventat copilul se înmulţeşte la 5, 85 lei şi se stabileşte suma totală din bonul de plată pentru alimentaţie. De exemplu, să presupunem că copilul într-o lună a frecventat 20 de zile grădiniţa. Deci, 20 se înmulţeşte cu 5, 85 şi se face totalul. În acest caz — 117 lei. Dar, de fapt, costul de alimentaţie a unui copil pentru aceste 20 de zile este de 351 de lei — restul sumei este retribuită din bugetul de stat. Din această sumă, copiii sunt hrăniţi la grădiniţă de patru ori.

Personalul instituției preșcolare Șeful grădiniței (Director) Metodist Șef de gospodărie Educator Conducător muzical …. Bucătar Alte categorii (indicați)

Codul Educației, prin Titlul XI ”Finanțarea și baza materială a învățământului” reglementează finanțarea sistemului de învățământ din Republica Moldova. Sursa prioritară de finanţare a sistemului de învățământ public o constituie: a) transferurile cu destinaţie specială de la bugetul de stat la bugetele locale, pentru instituţiile de educaţie antepreşcolară şi preşcolară, de învăţămînt primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar; b) alocaţiile de la bugetul de stat, pentru instituţiile de învăţămînt profesional tehnic, superior şi alte instituţii de învăţămînt subordonate MECC; c) alte alocaţii de la stat şi de la UAT destinate educaţiei.

Instituţiile de învățământ pot beneficia şi de alte surse de finanţare, şi anume: } venituri provenite din prestarea contra plată a unor servicii educa ţionale, activitatea de cercetare şi de transfer tehnologic, în condiţiile legii; } venituri provenite din comercializarea articolelor confecţionate în procesul de studii (în gospodării didactice, ateliere experimentale etc. ), precum şi din darea în locaţiune/arendă a spaţiilor, echipamentelor, terenurilor şi a altor bunuri proprietate publică sau privată; } granturi, sponsorizări şi donaţii; } alte surse legale.

În structura sistemului de învățământ: � Nivelul 0: Educație timpurie - educația antepreșcolară - învățământul preșcolar. Tipurile instituțiilor de învățământ: instituții de educație antepreșcolară (creșă, centru comunitar de educație timpurie) instituții de învățământ preșcolar (grădiniță de copii, centru comunitar de educație timpurie) Sursa: Codul nr. 152 din 17. 07. 2014 Educației al Republicii Moldova (art. 12 și 15).

Cheltuielile publice pentru educație pe nivelele de învățământ, în % din PIB 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0. 7 0. 6 1. 3 0. 7 1. 3 4. 1 3. 9 1 1. 2 1. 4 1. 5 2006 2007 2008 0. 6 0. 5 1. 4 0. 7 3. 5 1. 5 Educația preșcolară 1. 4 0. 6 1. 4 0. 9 4. 5 0. 8 0. 5 1. 2 0. 8 4. 4 4 4 1. 8 1. 7 2009 2010 2011 0. 8 Educația generală Educația vocațională 0. 5 1. 3 Învățământul superior 0. 5 0. 7 0. 8 0. 4 0. 6 0. 7 0. 5 0. 6 0. 7 3. 4 3. 3 1. 9 1. 7 1. 8 1. 9 2012 2013 2014 2015 Instruirea și dezvoltarea personalului Sursa: Moldova: Education Sector Public Expenditure Review Selected Issues, World Bank Group. 2018.

Domeniile proprii de activitate ale APL Pentru autorităţile publice locale de nivelul întâi: …… c) distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a apelor utilizate şi pluviale; …. h) construcţia, gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare (creşe, grădiniţe de copii, şcoli de artă, de muzică); …. Sursa: Legea nr. 435 din 28. 12. 2006 privind descentralizarea administrativă. Capitolul II , art. 4 ”Domeniile proprii de activitate ale APL”

Articolul 142. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi în domeniul educaţiei a) contribuie la respectarea legislaţiei în domeniul educaţiei în teritoriul administrat; b) realizează conducerea, monitorizarea şi contribuie la evaluarea instituţiilor de învățământ ai căror fondatori sunt; c) asigură colaborarea dintre instituţiile de învățământ ai căror fondatori sunt; d) pot contribui la finanţarea şi dezvoltarea bazei materiale a instituţiilor de învățământ din teritoriul administrat; e) asigură condiţii adecvate de activitate pentru personalul instituţiilor de învățământ ai căror fondatori sunt şi condiţii de întreţinere pentru copii; f) susţin şi încurajează activitatea de formare profesională continuă a cadrelor didactice; g) asigură, împreună cu părinţii, înscrierea în instituţiile de educaţie antepreşcolară şi de învățământ preşcolar a copiilor de vârstă preşcolară; h) adoptă decizii privind optimizarea şi dezvoltarea reţelei de instituţii de învățământ ai căror fondatori sunt; i) delimitează, după caz, districtele instituţiilor de învățământ preşcolar ai căror fondatori sunt; j) angajează şi eliberează personalul de conducere al instituţiilor de învățământ ai căror fondatori sunt. Sursa: Codul nr. 152 din 17. 07. 2014 Educației al Republicii Moldova.

Articolul 144. Principiile de finanţare a instituţiilor publice de învățământ general (1) Instituţiile de învățământ general sunt finanţate prin transferuri cu destinaţie specială de la BS. (2) Autorităţile APL asigură finanţarea instituţiilor publice de învățământ general în baza costului standard per copil sau elev, în volum ce asigură respectarea standardelor educaţionale de stat, în modul stabilit Guvern. (3) Autorităţile APL au dreptul să suplimenteze fondurile alocate de la BS din mijloace proprii. (4) Bugetul instituţiei de învățământ şi raportul de executare a acestuia se publică pe pagina web oficială a instituţiei şi/sau a organului local de specialitate în domeniul învățământului. Sursa: Codul nr. 152 din 17. 07. 2014 Educației al Republicii Moldova.

Organele de conducere ale instituției de învățământ general (art. 49): - - Consiliul de administrație (cu rol de decizie în domeniul administrativ) director adjunct reprezentant delegat de administrația publică din UAT 1 în care se află instituția reprezentanți ai părinților reprezentanți ai cadrelor didactice Consiliul profesoral (cu rol de decizie în domeniul educație) Personalul de conducere (art. 50) - Directori adjuncți Sursa: Codul nr. 152 din 17. 07. 2014 Educației al Republicii Moldova (art. 12 și 15).

Articolul 49 (5) Consiliul de administraţie al instituţiei de învățământ general are următoarele competenţe: Articolul 50 (2) Directorul instituţiei de învățământ general are următoarele atribuţii: a) participă în comisia de concurs pentru desemnarea directorului instituţiei de învățământ; b) participă la evaluarea directorului instituţiei de învățământ; c) avizează bugetul instituţiei; d) aprobă planul de dezvoltare al instituţiei; e) gestionează resursele financiare provenite din alte surse decât cele bugetare; f) aprobă componenta şcolară a planului -cadru la nivelul instituţiei; g) avizează normele de completare a claselor, numărul de clase şi schema de încadrare a personalului instituţiei. a) reprezintă instituţia; b) emite ordine, semnează în numele instituţiei actele juridice emise de instituţie; c) angajează, evaluează, promovează şi eliberează din funcţie personalul instituţiei; d) este responsabil de executarea bugetului instituţiei; e) elaborează schema de încadrare a personalului instituţiei; f) elaborează şi propune spre aprobare consiliului de administraţie componenta şcolară a curriculumului; g) elaborează normele de completare a claselor şi numărul de clase. Sursa: Codul nr. 152 din 17. 07. 2014 Educației al Republicii Moldova.

Instituțiile preșcolare II. Principiile de activitate a instituţiilor preşcolare …. 2. Instituţia preşcolară activează în baza finanţării bugetare cu elemente de autogestiune şi autofinanţare. …. III. Competenţele instituţiei preşcolare 1. Instituţia preşcolară are următoarele competenţe generale: … - prevede mijloace din sursele interne pentru micşorarea cotei de plată pentru hrană, care o achită părinţii, pentru asigurarea cu materiale didactice gratuite pentru copii de vârsta 5 -7 ani, de comun acord cu administraţia publică locală; …. - utilizează raţional resursele materiale, financiare şi de muncă; … Sursa: Regulamentul instituției de învățământ preșcolar

X. Activitatea financiară a instituţiei preşcolare Sursa: Regulamentul instituției de învățământ preșcolar

Învățământul preșcolar: aspecte ale inegalităților

Rata de cuprindere în învățământul preșcolar Brut Net 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 70, 7 77, 1 79, 6 82, 1 83, 8 83, 9 85, 1 68, 6 75, 8 78, 3 80, 6 81, 6 82, 3 83, 6 Rata de cuprindere în învățământul preșcolar: urban Brut Net 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 89, 2 94, 5 98 100, 5 104 103, 9 105, 5 86, 7 93, 4 96, 7 99, 2 101, 5 102, 3 104, 1 Rata de cuprindere în învățământul preșcolar: rural Brut Net 2005 2010 2011 2012 2013 2014 2015 61 67, 1 69 71, 4 72 72, 2 73 59, 1 65, 5 67, 6 69, 8 70, 1 70, 6 71, 5

� Majoritatea copiilor cu dezabilități din țară nu frecventează grădinițele, deoarece instituțiile preşcolare nu au infrastructuri accesibile şi nici specialişti calificați. ***** � Majoritatea instituțiilor de învățământ din mediul rural din Republica Moldova nu dispun de spații sanitare care să corespundă standardelor sanitare. Cea mai răspândită opțiune este toaleta cu hazna, de regulă amplasată în exteriorul clădirii. � Conform studiului Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP) cu suportul UNICEF în 2009, 95% din instituțiile de învățământ din mediul rural foloseau anume acest tip de toalete. Studiul CNSP din 2014 denotă o situație îmbunătățită‚ dar încă departe de condițiile optime de sanitație şi igienă: 75% din școlile rurale foloseau toaletele externe. � Astfel de toalete de cele mai multe ori sunt într-o stare proastă, fără cabine sau pereți de separare pentru a asigura intimitatea, fără iluminare sau încălzire în timpul iernii, fără lavoare şi apă pentru spălarea mâinilor, întreținute prost şi foarte rar curățate. În plus, aceste toalete poluează mediul. � Opțiuni pentru a îmbunătăți situația sanitară în școli şi grădinițe: toaletele cu hazna pot fi îmbunătățite şi întreținute mai bine, pot fi construite toalete cu spălare cu apa (WC) acolo unde sunt disponibile sistemele de canalizare sau unde apa uzată este tratată la nivel local. O alternativă din ce în ce mai populară este toaleta ecosan.

Exerciţiu. 1. Care sunt cele mai pronunțate inegalități manifestate la nivelul localității Dvs. în domeniul educației preșcolare? 2. Formulaţi soluţii care, în opinia Dvs. ar conduce la atenuarea acestor inegalități.

Descrierea problemei: arborele problemei Inegalități privind nivelul de educație și pregătire pentru școală Părinții au posibilități limitate pe piața muncii Efecte Decreșterea numărului de copii în grădiniță Copiii trebuie să fie transportați în alt sat Lipsa accesului la Învățământul primar pentru copii sub 6 ani din localitate Condiții precare privind infrastructura Servicii de calitate redusă Problema de bază Capacitate insuficientă a clădirilor existente Cauze Investiții insuficiente în anii precedenți Extinderea zonelor de locuit fără dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii educaționale Decizii strategice: Opțiunea 1: Reconstrucția grădiniței existente Opțiunea 2: Construcția noii grădinițe Scopul proiectului: Grădinița acoperă cererea pentru serviciile de educație preșcolară Obiectivul general: 1. Creșterea oportunităților educaționale pentru copii 2. Creșterea oportunităților de angajare a părinților

Descrierea problemei: arborele problemei Inegalități privind nivelul de educație și pregătire pentru școală Părinții au posibilități limitate pe piața muncii Decreșterea numărului de copii în grădiniță Copiii trebuie să fie transportați în alt sat Lipsa accesului la Învățământul primar pentru copii sub 6 ani din localitate Condiții precare privind infrastructura Servicii de calitate redusă Capacitate insuficientă a clădirilor existente Investiții insuficiente în anii precedenți Extinderea zonelor de locuit fără dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii educaționale Decizii strategice: Opțiunea 1: Reconstrucția grădiniței existente Opțiunea 2: Construcția noii grădinițe Scopul proiectului: Grădinița acoperă cererea pentru serviciile de educație preșcolară Obiectivul general: 1. Creșterea oportunităților educaționale pentru copii 2. Creșterea oportunităților de angajare a părinților Copiii sunt pregătiți mai bine pentru școală Părinții sunt mai activi pe piața muncii Creșterea numărului de copii la grădiniță Copiii au acces la grădiniță în satul de baștină Creșterea accesului la învățământul primar pentru copii sub 6 ani din localitate Îmbunătățirea infrastructurii existente Nivel înalt de servicii Capacitate corespunzătoare a Grădiniței (reconstrucția, construcția unor noi) Creșterea investițiilor în sectorul educațional Dezvoltarea infrastructurii educaționale în corespundere cu necesitățile zonelor de locuit

Compararea proiectelor: exemple de criterii și modalități de evaluare și stabilire a priorităților Nr. 1. 2. 3. Criterii Eficiența în rezolvarea problemei Avantajele implementării proiectului Conformitatea cu obiectivele strategice Pondere * Puncte și reguli de evaluare 30% Proiectul rezolvă pe deplin problema - 3 puncte Proiectul rezolvă parțial problema - 2 puncte Proiectul rezolvă temporar problema - 1 punct 35% Beneficiile preconizate sunt de tip social sau economic și abordează problema la nivel regional (câteva raioane) - 3 puncte Beneficiile preconizate sunt de tip social sau economic și abordează problema la nivel de raion - 2 puncte Beneficiile preconizate sunt de tip social sau economic și abordează problema la nivel de localitate (oraș, comună, sat) - 1 punct 15% Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice relevante la nivel regional- 3 puncte Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice relevante la nivel de raion - 2 puncte Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice relevante la nivel de localitate (oraș, comună, sat) - 1 punct 4. Accesibilitatea financiară 20% Proiectul poate fi finanțat din granturi în proporție de 50% și mai mult - 3 puncte Proiectul poate fi finanțat din granturi în proporții mai mici de 50%, dar mai mult de 20% - 2 puncte Proiectul poate fi finanțat din granturi în proporții mai mici de 20% - 1 punct - - 100% -

Compararea proiectelor: exemplu de evaluare (1) Eficiența în rezolvarea problemei Avantajele implementării proiectului Conformitatea cu obiectivele strategice Accesibilitatea financiară TOTAL Pondere 30% 35% 15% 20% 100% Din granturi - Proiectul 1: Reconstrucția grădiniței existente Număr de puncte Numărul de puncte inclusiv ponderea Proiectul 2: Construcția unei grădinițe noi Număr de puncte Numărul de puncte inclusiv ponderea Conformitatea cu Proiectul rezolvă Beneficii de tip obiectivele pe parțial social și economic strategice la nivel problema la nivel de sat local 2 1 1 3 - 30%*2=0, 6 35%*1=0, 35 15%*1=0, 15 20%*3=0, 6 1, 7 Posibila cofinanțare de la bugetul raional - 1 - 20%*1=0, 2 2, 1 Beneficii de tip Conformitatea cu Proiectul rezolvă social și economic obiectivele pe deplin la nivel de strategice la nivel problema satului comună (câteva raional (câteva sate) 3 2 2 30%*3=0, 9 35%*2=0, 70 15%*2=0, 30

Compararea proiectelor: exemplu de evaluare (2) Eficiența în rezolvarea problemei Avantajele implementării proiectului Conformitatea cu obiectivele strategice Accesibilitatea financiară TOTAL Pondere 30% 20% 15% 35% 100% Din granturi - Proiectul 1: Reconstrucția grădiniței existente Număr de puncte Numărul de puncte inclusiv ponderea Proiectul 2: Construcția unei grădinițe noi Număr de puncte Numărul de puncte inclusiv ponderea Conformitatea cu Proiectul rezolvă Beneficii de tip obiectivele pe parțial social și economic strategice la nivel problema la nivel de sat local 2 1 1 3 - 30%*2=0, 6 20%*1=0, 2 15%*1=0, 15 35%*3=1, 05 2, 0 Posibila cofinanțare de la bugetul raional - 1 - 35%*1=0, 35 1, 95 Beneficii de tip Conformitatea cu Proiectul rezolvă social și economic obiectivele pe deplin la nivel de strategice la nivel problema satului comună (câteva raional (câteva sate) 3 2 2 30%*3=0, 9 20%*2=0, 4 15%*2=0, 30

Studiu de caz (Anexă): Elaborați un Plan orientativ de dezvoltare a instituției de educație preșcolară (prin prisma necesităților) în scopul soluționării inegalităților.

Sesiunea 2. Planificarea strategică și elaborarea bugetului

Auditul și evaluarea Evaluarea politicilor Planificarea strategică Contabilizarea și monitorizarea Executarea bugetului Elaborarea și aprobarea bugetului Ciclul bugetar

Elaborarea CBTM: prima fază - faza strategică în procesul de planificare a bugetului } Prognozele CBTM se actualizează anual, menținând perspectiva de trei ani în planificarea bugetului. } Primul an din CBTM reprezintă anul bugetar viitor, pentru care se elaborează proiectul de buget. } Priorităţile de politici şi limitele de cheltuieli cuprinse în CBTM servesc drept bază autorităţilor publice pentru elaborarea propunerilor/proiectelor de buget pe anul bugetar viitor.

Legătura dintre politici şi procesul bugetar Cadrul de politici Strategiile şi priorităţile de program CBTM Strategiile sectoriale de cheltuieli Analiza executării bugetelor şi a performanţei Bugetele anuale Cadrul de resurse şi cheltuieli a bugetului Limitele de cheltuieli pe sectoare şi APC şi priorităţile de cheltuieli

8. Adoptarea legilor/deciziilor bugetare anuale de către Parlament /autoritățile reprezentative și deliberative locale 7. Aprobarea proiectelor legilor bugetare anuale de către Guvern 6. Întocmirea proiectelor legilor/deciziil or bugetare anuale 1. Aprobarea CBTM Elaborare a bugetului anual 5. Organizarea consultărilor privind propunerile / proiectele de bugete 2. Emiterea circularelor anuale privind elaborarea bugetelor 3. Elaborarea şi prezentarea propunerilor /proiectelor de bugete 4. Aprobarea limitelor macrobugetare pe termen mediu şi a modificărilor la legislaţie ce rezultă din politica bugetar-fiscală Sursa: Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului. Anexă la ordinul Ministrului Finanţelor nr. 209 din 24. 12. 2015.

Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL) pe anul următor (1) Acţiunea 1. Emiterea dispoziției cu privire la calendarul de activități pentru elaborarea proiectului BL și formarea, după caz, a grupului de lucru responsabil de proiectul bugetului 2. Evaluarea rezultatelor implementării politicilor la nivelul UAT, inclusiv analiza performanței programelor/ subprogramelor existente 3. Analiza tendinţelor veniturilor şi cheltuielilor BL reieşind din executarea bugetului pe anii precedenţi și elaborarea prognozei preliminare de resurse și cheltuieli a BL 4. Elaborarea / actualizarea Programului strategic de dezvoltare a UAT pe termen mediu (după caz) Autoritate responsabilă Termenul de realizare Autoritatea beneficiară Autoritatea executivă 1 martie Autoritățile/ instituțiile bugetare Subdiviziunile structurale APL* 20 aprilie Autoritatea executivă Subdiviziunea / unitatea financiară a APL 20 aprilie Autoritatea executivă 1 mai Autoritatea reprezentativ ă și deliberativă Autoritatea executivă de comun cu subdiviziunile structurale APL Subdiviziuni structurale APL reprezintă direcțiile/secțiile sau, după caz, specialiștii responsabili de anumite domenii (de ex. educația, asistența socială, gospodăria comunală, etc. )

Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL) pe anul următor (2) Acţiunea 5. Emiterea circularei privind elaborarea BL anuale 6. Emiterea circularei privind elaborarea bugetelor locale anuale şi prezentarea propunerilor/proiectelor bugetelor locale 7. Estimarea cadrului general de resurse a bugetului local și determinarea limitelor de cheltuieli Autoritate responsabilă Termenul de realizare Ministerul Finanţelor 1 iunie Direcţia finanţe * 5 iunie Autoritatea executivă Subdiviziunea / unitatea financiară a APL 15 iunie 8. Revizuirea, după caz, și determinarea Autoritatea structurii programelor/ subprogramelor executivă în comun bugetare, desemnarea responsabililor, precum și cu subdiviziunile formularea scopului, obiectivelor și indicatorilor structurale APL de performanță a programelor /subprogramelor 15 iunie Autoritatea beneficiară Direcţia finanţe Autorităţile executive de nivelul I și II Subdiviziuni le structurale APL; Autoritățile/ instituțiile bugetare *Direcția finanțe reprezintă subdiviziunea structurală a APL de nivelul II responsabilă atât de elaborarea BL de nivelul II, cât și de elaborarea sintezei consolidate a BL de nivelul I și II din cadrului raionului/municipiului/ UTA autonomă cu statut juridic special.

Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL) pe anul următor (2) Acţiunea 9. Elaborarea şi prezentarea propunerilor de buget, inclusiv fundamentate pe programe și performanță 10. Consultarea propunerilor de buget și prioritizarea cheltuielilor 11. Întocmirea proiectului bugetului local și prezentarea acestuia spre consultare 12. Examinarea proiectelor bugetelor locale de nivelul I și II şi întocmirea sintezei consolidate a proiectului bugetului local Autoritate responsabilă Subdiviziunile structurale APL Autoritățile / Instituţiile bugetare Subdiviziunea/unitat ea financiară a APL Grupul de lucru (după caz) Autoritatea executivă de comun cu subdiviziunea/unitat ea financiară Direcția finanțe Termenul de realizare Autoritatea beneficiară 30 iunie Autoritatea executivă Subdiviziunea / unitatea financiară a APL 5 iulie Autoritatea executivă 10 iulie Direcția finanțe 25 iulie Ministerul Finanţelor

Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL) pe anul următor (3) Acţiunea Autoritate responsabilă 13. Organizarea consultărilor pe marginea Ministerul proiectelor BL şi asupra relaţiilor Finanţelor interbugetare între BS şi BL 14. Ajustarea, în caz de necesitate, a Ministerul relaţiilor între BS şi BL ca urmare a Finanţelor consultărilor cu APL 15. Comunicarea eventualelor modificări Ministerul în relaţiile interbugetare ca urmare a Finanţelor / examinării şi aprobării proiectului legii BS Direcţia de către Guvern finanţe 16. Ajustarea, în caz de necesitate, a Autoritatea relaţiilor interbugetare, ținând cont de executivă de modificările intervenite ca urmare a comun cu examinării şi aprobării proiectului BS la subdiviziunea Guvern / unitatea financiară Termenul de realizare 1 -15 august 25 august Autoritatea beneficiară Direcţia finanțe Autoritatea executivă (după caz) Autoritatea executivă În termen de 5 zile de la Autoritatea executivă aprobarea proiectului BS În termen de 5 zile de la data comunicării modificărilor x

Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL) pe anul următor (4) Acţiunea Autoritate responsabilă 17. Actualizarea politicilor sectoriale UAT şi reprioritizarea programelor în corespundere cu politicile sectoriale naţionale şi reieșind din cadrul de resurse disponibil Autoritatea executivă în comun cu subdiviziunile structurale APL 18. Definitivarea proiectului BL şi prezentarea spre examinare şi aprobare 19. Examinarea şi aprobarea BL 20. Prezentarea copiei deciziei privind aprobarea BL ( inclusiv anexele și nota informativă) Autoritatea executivă de comun cu subdiviziunea/unitat ea financiară Autoritatea reprezentativă şi deliberativă Termenul de realizare Autoritatea beneficiară 1 noiembrie Autoritatea reprezentativă şi deliberativă 20 noiembrie Autoritatea reprezentativă şi deliberativă 10 decembrie x în termen de 5 Autoritatea executivă zile după aprobarea bugetelor locale Direcția finanțe

Calendarul acțiunilor pentru elaborarea şi aprobarea bugetelor locale (BL) pe anul următor (5) Acţiunea 21. Repartizarea BL aprobat 22. Efectuarea ajustărilor de rigoare în BL pentru a le aduce în conformitate cu prevederile legii anuale a bugetului de stat, inclusiv ajustarea limitelor de cheltuieli, după caz 23. Prezentarea sintezei consolidate a BL aprobate Autoritate responsabilă Autoritățile/ instituțiile bugetare Subdiviziunea/ unitatea financiară a APL Termenul de realizare în termen de 15 zile de la data publicării deciziei bugetare anuale Autoritatea beneficiară Autoritatea executivă în termen de 30 zile de la data publicării Legii bugetului de stat Autoritatea reprezentativă şi deliberativă Direcția finanțe în termenul stabilit de MF Ministerul Finanțelor În baza calendarului în cauză, autorităţile executive ale UAT elaborează şi aprobă propriul calendar de activităţi, cu stabilirea termenelor de realizare şi a persoanelor responsabile.

Bugetul de performanţă este un plan financiar care asigură: } stabilirea misiunii APL, a scopurilor şi obiectivelor, } evaluarea periodică a performanţei lor ca parte a procesului bugetar, } formând legătura dintre intrările necesare pentru punerea în aplicare a planului strategic de dezvoltare a APL şi rezultatele anticipate.

Exercițiu: § Are APL din localitatea Dvs. elaborată strategia de dezvoltare a localităţii? § Dacă da, când a fost SD actualizată ultima dată? Aţi participat la actualizarea acesteia? § Care este rolul SD în activitatea APL / instituțiilor subordonate? Caracterizaţi succint conţinutul SD a localităţii.

Exercițiu. § Identificaţi 2 teme strategice care au influenţă asupra calităţii vieţii locuitorilor oraşului Dvs. / instituției Dvs. § Pentru o temă strategică încercaţi să formulaţi obiective la nivel strategic, specific şi operaţional. § Formulaţi principalele sarcini / activităţi la nivelul realizărilor (outputs) şi rezultatelor (outcomes) Water, Sanitation and Hygiene

Fluxul de activităţi pentru elaborarea și aprobarea bugetului pe programe

Bugetarea pe programe reprezintă o metodă de prezentare şi fundamentare a bugetelor, având la bază programe cu scopuri, obiective şi indicatori de evaluare a performanţei acestora la toate etapele procesului bugetar. Caracteristicele principale bugetului pe programe sunt: } legătura cu cadrul de politici; } focusat pe performanţă; } responsabilitate sporită în procesul bugetar; } perspectiva multianuală.

Structura programului Bugetul pe programe are la bază clasificaţia bugetară a programelor, care determină structura programelor şi cuprinde următoarele nivele ierarhice: programul (P 1) subprograme (P 2) activităţi (P 3).

Exemple de programe, subprograme şi activităţi Program } Managementul Finanţelor Publice Dezvoltarea transporturilor } } } Învăţămîntul public şi serviciile de educaţie } } } Protecţia socială } } Subprograme Administrarea veniturilor publice Inspecția financiară Administrarea achiziţiilor publice, etc. Dezvoltarea drumurilor Dezvoltarea transportului auto, etc. Educație timpurie Învățământ gimnazial Învățământ vocaționaltehnic secundar Perfecţionarea cadrelor, etc. Protecţie a persoanelor în etate Protecţie a familiei şi copilului Protecţie a şomerilor Protecție în domeniul asigurării cu locuințe, etc Activităţi } } } } } Executarea şi raportarea bugetului public național Raporturi interbugetare Gestiunea datoriei de stat Auditul extern, etc. Implementarea programelor de construcție, reparație și întreținere a drumurilor publice Susținerea de stat a transportului auto, etc Educație gimnazială Întreţinerea căminelor Activitate metodică Educaţie preşcolară, primară, gimnazială, liceală Asigurarea cu manuale Cursuri de perfecţionare, etc. Pensii pentru limita de vârstă Întreținerea azilurilor pentru invalizi și pensionari Servicii de deservire socială la domiciliu Indemnizaţii pentru creşterea copilului Întreținerea centrelor de asistenţă socială de zi sau de plasament pentru copii Măsuri de protecție socială a șomerilor, etc. Sursa: Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului. Anexă la ordinul Ministrului Finanţelor nr. 209 din 24. 12. 2015.

Exemplu de descriere narativă a programului / subprogramului Programul “Dezvoltarea transporturilor”, Subprogramul „Dezvoltarea drumurilor”. Subprogramul cuprinde activităţile de întreţinere, reparaţie şi reabilitare a drumurilor publice naţionale şi locale, de monitorizare a stării drumurilor, cât şi acţiuni menite să crească siguranţa rutieră. Obiectivele sub-programului sunt implementate de către Administraţia de Stat a Drumurilor din subordinea Ministerului Transportului şi a Infrastructurii Drumurilor. Lungimea totală a drumurilor naţionale este de 3336 km, iar a drumurilor locale – 5475 km.

Fiecare program/subprogram cuprinde următoarele elemente: (1) scop, (2) obiective, (3) indicatori de performanţă. Elementele se stabilesc la nivelul subprogramelor.

Scopul este un deziderat cu caracter general şi reflectă efectele pozitive aşteptate sau rezultatele finale scontate de la realizarea programului. Scopul indică starea îmbunătăţită de lucruri sau efectele cu impact general asupra societăţii, schimbările de ordin economic şi social, care se aşteaptă de la implementarea unei politici publice şi răspunde la întrebarea: “ce se doreşte de realizat? ”.

Obiectivele reprezintă o formă mai concretă de exprimare a scopurilor definite şi determină rezultatele finale sau intermediare care se propun a fi realizate într-o anumită perioadă de timp. � Obiectivele trebuie corelate cu strategiile sectoriale de cheltuieli şi planurile de dezvoltare pe termen mediu şi răspund la întrebarea: „cum se va atinge scopul propus? ”.

Cerinţele pentru stabilirea obiectivelor Cerinţe Racordat la scop } } Specific în timp Măsurabil/verificabil Concis (clar) Gestionabil } } } Realizabil } Explicaţii Trebuie să fie legat de scopul definit şi să contribuie la atingerea scopului / soluţionarea problemei identificate Trebuie să fie indicat termenul concret sau perioada pe parcursul căreia rezultatul/ problema urmează a fi realizat/soluţionată. Pot fi stabilite pe termen mediu, cu stabilirea obiectivelor intermediare pe fiecare an Trebuie să ofere posibilitatea de monitorizare a progresului în realizarea obiectivului şi de verificare a informaţiei Trebuie formulat succint, clar şi concret, din care să fie clară esenţa obiectivului propus Să fie clar cine răspunde pentru rezultatul asumat. În cazul în care realizarea obiectivului depinde de mai multe autorităţi, trebuie să fie clar delimitate responsabilităţile. De analizat dacă există resurse disponibile şi capacităţi pentru realizarea obiectivului De identificat riscurile ce pot apărea în atingerea obiectivului şi masurile de atenuare

Indicatorii de performanţă: o valoare concretă sau o trăsătură specifică utilizată pentru a măsura activităţile, produsele şi rezultatele obţinute în raport cu obiectivele. La formularea programelor/subprogramelor se utilizează trei categorii de indicatori: } indicatorii de produs } indicatorii de eficienţă } indicatorii de rezultat

Exemple de indicatori de performanţă Program/subprogram Programul „Dezvoltarea transporturilor” Subprogramul „Dezvoltarea drumurilor” Scop: Infrastructura drumurilor publice dezvoltată și menținută în condiții de maximă siguranță Obiectiv: - Reabilitarea drumurilor publice naționale la nivel de x% și a drumurilor locale – la nivel de y%, către anul X - Diminuarea numărului de accidente rutiere cu x% către anul X Programul „Învățământul public şi serviciile de educaţie” Subprogramul „Învățământ liceal” Scop: Învățământ liceal de calitate Obiectiv: - Majorarea ratei de promovare a examenului de bacalaureat cu x% către anul Y Indicatori de performanţă Indicatori de produs: � Kilometri de drum construit; Indicatori de eficienţă: � Costul mediu de întreţinere şi reparaţie pentru 1 km de drum; Indicatori de rezultat: � Ponderea drumurilor reabilitate în raport cu lungimea totală a drumurilor; � Gradul de satisfacție a populației privind calitatea drumurilor (%); Indicatori de produs: � Numărul de elevi încadrați; Indicatori de eficienţă: � Cheltuieli medii pentru pregătirea unui elev; Indicatori de rezultat: � Rata de promovare a examenului de bacalaureat,

Exercițiu. § Bugetați o soluție destinată înlăturării inegalităților manifestate în domeniul educației timpurii preluat din Planul elaborat anterior (buget pe programe).