Limba si literatura romana de la origini pana
Limba si literatura romana de la origini pana in prezent
Originea limbii romane este legata de procesul de formare a poporului roman. Exista mai multe puncte de vedere cu privire la etnogeneza romaneasca: • originea pur latina a limbii si poporului roman • teoria continuitatii daco-getice • teoria migrationista a romanilor din sudul Dunarii • teoria rezistentei si a asimilarii elementului latin • teza expansiunii spiritualitatii daco-getice-tracice
Istoria veche a romanilor este expresia unui proces major, de sinteza daco-romana, si a unui proces adiacent , de integrare si de asimilare a elementului migrator. (Maria Cvasnii Catanescu) Limba romana isi are sorgintea in latina vulgara De-a lungul vremurilor au fost asimilate diverse imprumuturi, in special slave, dar si grecesti, turcesti, sarbe, bulgare, ucrainene, maghiare. Mai tarziu se constata deschiderea catre lumea franceza, italiana si spaniola, intr-un proces de relatinizare, nerefuzandu-se imprumuturile din limbi nelatine, precum germana, rusa, engleza.
ELEMENTE CU PROVENIENTA: • Traco-dacice: balta, brad, mazare, pupaza, vatra, mal • Slave : baba, nevasta, deal, mucenic, Bogdan, Ialomita Imprumuturi in limba romana: • Bulgara: argat, blana, borcan, bujor • Engleza: lider, barman, aisberg, bisnita • Franceza: caiet, abajur, buton, cabina • Germana: bilant, cartof, surub, abtibild • Greaca: buzunar, castan, catarg, ieftin, anapoda • Italiana: agentie, armata, balsam, drapel • Maghiara: aldamas, catana, banui, arpacas • Neogreaca: agheazma, agonisi, istericale • Turca: acadea, acaret, alai, cafea, geam • Ucraineana: bors, burlac, holtei, cusca, horn
Primul text scris in Limba romana, cunoscut si pastrat pana astazi, este Scrisoarea lui Neacsu din Campulung, adresata lui Johannes Benker, judele Brasovului Scrisoarea lui Neacsu din Campulung (1521)
Ideea de latinitate incepe sa fie afirmata de generatia cronicarilor (secolele al XVI-lea- al XVII-lea) Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, urmata apoi de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir, atingand apogeul prin reprezentantii Scolii Ardelene : Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Sincai.
Promoveaza idei valoroase: • unitatea si continuitatea romanilor • combaterea teoriei imigrationiste • combaterea originii sud-dunarene • necesitatea adoptarii alfabetului latin Si Evidente exagerari: • Originea pur romana a poporului si a limbii • Inlaturarea din limba a tuturor elementelor nelatine
Dar cand navali-n Moldova au gasit si el pe dracu! Cine i se puse-n cale? . . . Stefan Voda, el saracu’ Si cand lumea biruinta aputut s-o inteleaga Clopotele de la Roma au sunat o zi intreaga, De-au cutremirat vazduhul si zidirile Cetatii Si dintai i-a zis lui Stefan, Papa: <Scut crestinatatii>.
isi face simtita prezenta odata cu interesul romanticilor pentru etnogeneza si mitologia din spatiul traco-dac. Reprezentanti: Georege Cosuc, Octavian Goga, Vasile Voiculescu Nicolae Labis, Lucian Blaga
“E trista luna azi in Dacia Cand trece peste plai si stana Subt cate-o piatra de altar Supt capiste pagana Se spune ca mai galgaie pe-alocuri apa, Mai murmura la obarsii prin munti Dar nu in vale, la fantana. ” (Lucian Blaga “Gradiste”)
ØUtilizeza pentru prima data mijloacele artistice: enumeratia, metafora, antiteza ØOralitatea stilului: proverbe si zicatori “Cand petreace omul in fum, atunci-i lacramadza ochii si de iutimea fumului doru-l ochii si orbasc: iar deaca iase la vazduh curat si la vremea cu senin de se prambla pre langa izvoara de ape curatatoare, atunce samtu mai vesel ochii si mai curati, si sanatate dobandesc di in vazduh curat. ” (Fragment din Cazania lui Varlaam)
Unul dintre cei dintai poeti ai literaturii romane, care a creat versuri cu parfum popular si arhaic. Doamne, mi-asculta de ruga Ce ma rog din vriame lunga Si strigarea mea sa marga Spre tine sa se-nteleaga; Nu-ti intoarce sfanta fata De catra mine cu greata Si le dzi ce sunt cu jiale Si cu tanga de gresiale Pleaca-ti auzul spre mine Si sa-mi hii, Doamne, cu bine. Si la ce zi te-oi striga-te, Sa-mi auz de greutate, Ca-mi trec zilele ca fumul, Oasele mi-s saci ca scrumul. Ca neste iarba taiata M-este inema sacata, Ca sta iutata de mine, Ce-am gatat sa manac paine. (Psalmul 101)
Textul capata o constructie riguroasa: • Intoducere • Exordiu (enuntarea sumara a continutului) • Tratare (plina de talcuri alegorice) • Incheiere “Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce se praznuieste astazi in toata lumea, ce alt asteapta de la adunarea iubitorilor de praznuire, fara numai laude si cantari? Insa eu, cunoscandu-ma nevrednic si slab intru stiinta, nu indraznesc sa-i impletesc cununi de laude, nici sa-i vestesc precum se cuvine, maririle minunilor lui, caci alta invatatura cearca mucenicestile lui luptari, si alt praznuitor trebuie pentru luminatele lui nevointe. ” (Predica din Didahii)
Supranumit : Cronicarul angajat A scris Letopisetul Tarii Romane, care cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 si pana la a doua domnie a lui Aron-Voda(1594) Realizeaza primul portret cu ajutorul hiperbolei Acesta fiind portretul lui Stefan cel Mare Este caracterizat de replica: ” Fostau acest Stefan…” (1590 -1647)
Supranumit: Cronicarul savant Scrie Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace evenimente petrecute dupa 1595, anul in care se oprise cronica lui Ureche. In scrierea sa adopta o maniera argumentata, stabileste notiuni de versificatie si pune bazele literaturii in raport cu Dumnezeu. Replica caracteristica: “Ceea ce povestiti repede nu se petrece tot atat de repede. ” (1 63 3 - 16 91 )
u n a pr : t i m r a r e t li r a nic o r C Su Cea mai importanta opera a fost Letopisetul. Tarii Moldovei care cuprinde evenimentele petrecute intre anii 1661 -1743, o etapa dramatica a istoriei moldovenesti, marcata de razboaie, intrigi, decadere si de inceputurile domniilor fanariote. (1672 -1745) Este o scriere memorialistica, o culegere de folclor. Replica reprezentativa: “Toate au fost scrisa in inima sa. ”
Reprezentantii Scolii Ardelene considera ca : ”sunt lipsiti de Natio, de drepturi, straini la ei acasa si tolerati de unguri, sasi, secui” (Iorgu Iordan) Aveau drept scop lupta pentru afirmarea latinitatii poporului roman si mai ales lupta pentru indepandenta.
PRINCIPALELE LUCRARI: SAMUIL MICU: ”Istoria lucrurilor si intamplarilor romanilor” GHEORGHE SINCAI: ”Hronica romanilor si a mai multor neamuri” PETRU MAIOR: ”Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia. ” Lexiconul de la Buda 1825 (I dictionar etimologic al limbii romane) PETRU MAIOR: ”Disertatie pentru inceputul limbii romane” PETRU MAIOR: ”Dialog intre nepot si unchi pentru inceputul limbii romane”
I: Directia politica II: Directia literara
TIGANIADA SAU TABARA TIGANILOR de ION BUDAI-DELEANU
Ion Budai-Deleanu (1760 -1820) scriitor, filolog, istoric Opera sa capitala este epopeea eroi-comica “Tiganiada”. Pe plan filologic este autorul unei gramatici si al catorva dictionare. Prin intreaga sa activitate culturala este unul dintre carturarii de frunte al Scolii Ardelene.
Epopeea reprezinta o specie a genului epic in versuri reprezentand o actiune complexa desfasurata intr-un timp si spatiu de dimensiuni mari urmarindu-se aventurile unui personaj. -
Tiganiada a fost pastrata in doua versiuni: prima, din jurul anului 1800, cealalta, din jurul anului 1812. Din pacate a ramas nepublicata vreme de sapte decenii si nu a putut influenta evolutia literaturii romane.
Tiganiada este o scriere alegorica care drept tel istoria romanilor vazuta sub forma unor tigani. Logodnica lui Parpangel, Romica este rapita de catre Satana, motiv pentru care in opera este prezentata o imagine comica a Raiului si Iadului.
Raiul tiganilor-caracteristici: v. Gradina desfatata v. Atmosfera placuta, generata de cerul senin si vantul usor v. Fara zile zadufoase si ierni geroase fara toamna rece doar primavara v. Multe campuri cu flori si roade bogate v. Fara pietre doar margele si pietre scumpe v. Rauri de lapte, taramuri de mamaliga moale, paraie de unt, paine si malai
Raiul e gradina desfatata, Intre ceriu si-intre pamant sadita, Da trup pamantesc neapropiata Da minte-omeneasca negacita, Care, dupa vrednicii, sa-mparte Sufletelor drepte dupa moarte. Acolo vezi tot zile sarine Si ceriu limpede, fara nuori, Vantucele dragalase, line Dulce sufland printre frunze si flori, Tot feliu da pasarele ciudate Cu viersuri cantand pre minunate. Acolo Dumnezeu asa face, Sa nu fie vara zadufoasa, Nici iarna cu ger, nici toamna rece, Ci tot primavara mangaioasa; Soarele-incalzeste si desfata, Iara nu pripeste niciodata.
Iadul tiganilor-caracteristici: v. Loc de arde si coace v. Fara iarba doar jar si spuza fierbinte v. Tinutul dracilor v. Loc pentru ispasirea pacatelor
Rauri da foc incolo s-incoace Merg bobotind ca neste parjoale, Focul nestins toate arde si coace; Iar pe zios, in loc de iarba moale Jar si spuza fierbinte rasare, Nespusa din senin dand putoare. Vazui pe toti dracii in pielea goala Cu coarne in frunte, cu nas da cane, Pasta tot mangiti cu neagra smoala, Branci da urs avand si coade spane, Ochi da buha, da capra picioare Toate pacatele mari da moarte S-aripi da liliac in spinare. Au si pedepse dupe masura; Caci prin aha si da-ahaia parte Is ia fiescare cercatura Prin care au gresit si da pre care Tras fiind s-abatu dan carare.
Curentul literar reprezinta o grupare larga de scriitori si de opere care, in afara unor inerente deosebiri, se inrudesc substantial prin numeroase trasaturi comune de ordin ideologic si artistic, prin preferinta pentru o anumita tematica si prin modalitati stilistice.
Aparut in secolul al XIV-lea Dezvoltarea umanismului a fost determinata de influenta ideilor europene. Purtatorii ideilor umaniste sunt principii, boierii sau carturarii care au invatat in scolile din strainatate. Limba de cultura a fost limba slavona, in care s-au tradus carti religioase si nu laice.
La inceput s-a manifestat in Transilvania prin intemediul lui Nicolaus Olahus. In Moldova este reprezentant domnitorul ce a calatorit prin Italia, Franta, Germania, Iacob Eraclid Despotul, care intemeiaza o Schola latina la Cotnari. In Tara Romaneasca reprezentant a fost Petru Cercel
Personalitati ale curentului umanist: Grigore Ureche Constantin Cantacuzino Dimitrie Cantemir Udriste Nasturel Miron Costin Nicolae Milescu
Apare in secolul al XVIII-lea in Franta. La baza dezvoltarii iluminismului a stat nemultumirea romanilor transilvaneni fata de lipsa drepturilor sociale si politice acestia fiind sub stapanirea Imperiului Austriac. Iluminismul promoveaza latinitatea din punct de vedere Al cultivarii limbii discutand elementele de natura Fonetica si gramaticala.
Reprezentanti: Ion Budai Deleanu Ioan Inocentiu Micu-Klein Gheorghe Sincai Petru Maior Samuil Micu
Prezentare realizata de Croitoru Diana Clasa a XI-a F
- Slides: 40