Liceul de Arte Blaa Doamna Trgovite SCHIMBRI CLIMATICE

Liceul de Arte ”Bălașa Doamna” Târgoviște SCHIMBĂRI CLIMATICE ÎN BAZINUL SUPERIOR ȘI MIJLOCIU AL R ULUI D MBOVIȚA Prof. Dr. NICOLETA PĂUNAȘ

Scopul principal al acestui studiu constă în evidenţierea variabilităţii spaţio-temporale a elementelor și proceselor climatice, a frecvenței și intensității lor, a tendinţelor de modificare, precum și caracterizarea principalilor parametrii ce le definesc. Bazinul superior și mijlociu al râului Dâmbovița se desfășoară pe două trepte majore de relief: în zona montană, unde cuprinde 589 Km 2 și în zona dealurilor subcarpatice și a piemontului Cândești, unde ocupă 412 km 2 Altitudinile sunt cuprinse între 2469 m (Vf. Roșu din Masivul Iezer-Păpușa), cota maximă a bazinului și 200 m la contactul cu Câmpia Română.

Temperatura aerului Repartiția temperaturilor medii anuale Temperatura medie multianuală Stația meteo Târgoviste Voinesti Câmpulung Fundata Vf. Omu Altitudinea (m) 260 411 681 1381 2509 Temperatura (0 C) 10, 0 9, 5 8, 0 4, 4 -2, 6 ♦ Oscilaţiile temperaturilor medii anuale de la an la fiecare staţie prezentă abateri de ± 10 C – 20 C faţă de medie. ♦ Se constată o fază de încălzire care începe la toate staţiile din 1989 şi persistă până în 2000. ♦ Din 1989, doar în 5 ani (1991, 1993, 1995, 1996, 1997) valorile medii anuale au scăzut sub media multianuală, dar nu cu mai mult de 0, 60 C. În ceilalţi ani se observă creşteri faţă de media multianuală. ♦ Anul 1994 s-a evidenţiat prin abaterea cea mai mare faţă de medie, cu 1, 5 0 C la Târgovişte şi cu câte 1 0 C la Fundata şi Vf. Omu.

TEMPERATURA MEDIE PE SEMESTRE Sem. cald Sem. rece În semestrul cald, temperaturile sunt: Târgoviște 16, 9 0 C, Voineşti 15, 70 C, Câmpulung 13, 0 0 C, Fundata 5, 0 0 C și Vf. Omu 2, 80 C. În semestrul rece, temperaturile sunt: Târgoviște 2, 9 0 C, Voinești 30 C, Câmpulung 1, 40 C, Fundata – 1, 70 C, iar la Vf. Omu – 60 C.

Maximele termice de vară se prezintă la nivelul aceloraşi ani indiferent de zonă şi altitudine, respectiv în 1999 și 2000 Iarna maxima termică poate fi pozitivă (1988, 1994) în zona deluroasă și de contact cu câmpia, iar în zona montana valorile sunt negative. Vara cea mai răcoroasă a fost la toate staţiile în anul 1976. Temperaturile maxime absolute lunare s-au înregistrat în iulie şi sunt cuprinse între, 35, 8 0 C la Câmpulung, 37, 3 0 C la Voineşti şi 39, 1 0 C la Târgovişte, toate în 2000, cauza fiind persistenţa unui regim anticiclonic care a cuprins nordul Africii, estul Europei şi sud-vestul Asiei La Fundata maxima s-a înregistrat în august și a fost de 28, 2 0 C, iar la Vf. Omu 22, 1 0 C în 1984. Valorile extreme minime se încadrează între - 35, 5 0 C la Vf. Omu (în februarie 1985), -22, 6 0 C la Voineşti (ianuarie 1979), – 25, 9 0 C la Fundata, 23, 7 0 C la Câmpulung, şi - 25, 5 0 C la Târgovişte (la toate trei în ianuarie 1963) ca urmare a persistenţei deasupra Europei de Nord şi peninsulei Balcanice a unui câmp anticiclonic

Tendinţa temperaturilor Se remarcă o tendinţă de creştere a temperaturii medii anuale pentru toate stațiile analizate. Temperatura în cei 40 de ani de analiză a crescut cu 0, 016°C/an la Târgovişte şi 0, 011°C/an la Câmpulung. Se înregistrează o tendinţă de creştere a temperaturii pentru anotimpurile de primăvară, vară şi iarnă şi o tendinţă de scădere pentru cel de toamnă. Fluctuaţiile şi tendinţa temperaturilor medii anuale

Precipitațiile atmosferice Repartiţia spaţială a precipitațiilor anuale Variațiile precipitațiilor medii anuale Abaterea negativă a evidenţiat cel mai pronunţat deficit de precipitaţii în anii 1992 și 2000. • Cele mai mari abateri negative se produc în zona de contact cu câmpia. • Pentru intervalul 1970 -2000 mai mult din jumătate din anii acestei perioade au fost caracterizaţi de deficit de precipitaţii. • Cele mai mari abateri pozitive se produc în zona de nord a regiunii. • Cel mai mare excedent de precipitaţii a fost semnalat în 1979 la Târgovişte (352, 3 mm) şi Mănești (760, 6 mm); în 1972 la Voineşti (347, 3 mm), Cândești (353, 4 mm), Malu cu Flori (578 mm); în 1980 la Râul Alb (510, 2 mm); în 1981 la Câmpulung (244, 9 mm). • În intervalul 1971 -2000 au fost semnalaţi de la 12 ani până la 16 ani în care abaterile precipitaţiilor au fost pozitive.

USCĂCIUNEA ȘI SECETA Media intervalelor maxime de zile consecutive fără precipitaţii Stația meteo Primăvara Vara Toamna Iarna Anual Vf. Omu 10, 8 8, 5 16, 7 13, 8 12, 5 Fundata 12, 7 9, 4 18, 3 15, 0 13, 9 Câmpulung 15, 8 10, 8 20, 5 16, 9 Voinești 16, 5 12, 1 21, 2 21, 3 17, 8 Târgovişte 18, 1 13, 5 23, 1 22, 2 19, 2 La Târgovişte intervalul maxim de zile consecutive fără precipitații a fost de 46 zile şi s-a înregistrat în octombrie –noiembrie 1969. S-au mai depăşit 30 zile în octombrie – noiembrie 1977și 1978, ianuarie - februarie 1989 (37 zile), martie – aprilie 1990, septembrie - octombrie 2000 şi ianuarie februarie 2002 (36 zile). La Voinești, intervalul maxim a fost mai mic (37 zile) şi s-a înregistrat în ianuarie-februarie 1989. În martie – aprilie 1990 perioada fără precipitaţii a însumat 35 zile iar în în septembrie - octombrie 2000, 33 zile. De asemenea intervalul de iarnă, ianuarie – februarie 2002 a inclus un număr de 37 zile fără precipitaţii.

Clasificarea anilor deficitari pluviometric Tipuri de timp Târgoviște Voinești Câmpulung Secetos 1963, 1976, 1987, 1993 1989 1963, 1965, 1974, 1977, 1982, 1983, 1989 Foarte secetos 1962, 1968, 1994 1986, 1990 1994 Excesiv de secetos 1965, 1977, 1985, 1986, 1989, 1990, 1992, 2000 1983, 1985, 1992, 1994, 2000 1985, 1986, 1990, 1992, 2000 Studiul fenomenelor de uscăciune și secetă pe baza evidențiază ca la toate staţiile meteorologice analizate fenomenele de uscăciune sunt prezente în peste 50% din timp. Fenomenele de uscăciune şi secetă pot fi prezente în orice anotimp. Ele s e evidențiază cel mai bine primăvara, în martie-aprilie, iar vara şi toamna în toate lunile. Totodată, fenomenele de uscăciune şi secetă sunt comune şi anilor cu exces de umiditate ca 1969, 1972, 1980, 1981, 1997, însă cu 9 precădere în partea a doua a acestor ani (august-noiembrie)

Din analiza fenomenelor de uscăciune și secetă în bazinul superior și mijlociu al Dâmboviței putem trage câteva concluzii: • Pentru stațiile a căror analiza s-a făcut pe 40 de ani ( Târgoviște și Câmpulung), seceta s-a manifestat în 37, 5% din acastia, iar pentru stația Voinești, analizată pe o perioadă de 25 de ani, seceta s-a manifestat în 30% dintre aceștia; • Anii secetoși și foarte secetoși s-au semnalat în ultimii 15 ani (1985 – 2000); • Lunile cele mai secetoase sunt martie și septembrie;

• Interpretarea climogramelor Walter-Lieth demonstrează că pe toată suprafața analizată uscăciunea este prezentă în mai mult de 50% din timp, iar seceta se manifestă în 55% din ani la Târgoviște, și 37% la Câmpulung. • Uscăciunea și seceta în Bazinul superior și mijlociu al Dâmboviței este posibil să se manifeste începând cu lunile martie-aprilie și se continuă vara și toamna în toate lunile; • Pot apărea fenomene de uscăciune și secetă și în anii cu exces de umiditate; • Fenomenele de uscăcine și secetă cresc ca durată și frecvență în aria studiată, dinspre nord spre sud, proporțional cu creșterea gradului de continentalism. Există o vulnerabilitate neperiodică a fenomenului, ca frecvență, durată și intensitate.

Concluzii • Rolul important în geneza şi evolutia fenomenelor și proceselor climatice a suprafaţei active, reprezentate prin caracteristicile morfografice şimorfometrice. • Suprapunerea regiunii peste o treaptă montană, una deluroasă şi una de contact cu câmpia a impus prezenţa influenţelor climatice comune acestora. • Orientarea pe direcția nord -sud a determinat ponderea ridicată a fenomenelor legate de termoconvectiviate (ploi torenţiale, grindina), precum și ponderea ridicată a fenomenelor de secetă; • Stabilirea unor amplitudini termice ridicate datorită încălzirii excesive din sezonul cald şi a răcirilor impuse de inversiunile termice din timpul iernii • Prezenţa în nordul regiunii a treptei montane înalte (peste 2000 m) a determinat o diminuare a precipitaţiilor generate de activitatea frontală şi o intensificare a celor generate de activitatea ciclonilor mediteraneeni cu caracter retrograd. 12