Libertatea de exprimare i de informare a utilizatorilor
Libertatea de exprimare și de informare a utilizatorilor de internet Mihaela Mazilu-Babel
Paul Chambers ¡îndrăgostit fiind ¡aeroportul Robin Hood s-a închis din cauza vremii adverse “Crap! Robin Hood airport is closed, you’ve got one week and a bit to sort your shit together otherwise I’m blowing the airport sky high”[sic!]
Condamnare ¡Paul Chambers a fost condamnat pentru amenințare, condamnare anulată abia la “a treia strigare”: “Users are free to speak not what they ought to say, but what they feel” [Paul Chambers v. DPP, 27 iulie 2012, EWHC 2157 apud Benedek, Kettermann, Freedom of Expression and the Internet, p. 118 ]
Concluzii în C-427/11 ¡ 71. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat marea importanță a acestei libertăți, confirmând că aceasta constituie „unul dintre fundamentele esențiale unei societăți democratice, una dintre condițiile primordiale progresului acesteia și ale dezvoltării fiecărei persoane”. Astfel, protecția pe care aceasta o oferă nu se extinde doar la „informațiile sau ideile primite favorabil ori considerate ca fiind inofensive sau indiferente, dar și [la] acelea care frapează, șochează sau neliniștesc statul ori un segment oarecare din populație”.
Concluzii în C-131/12 121. Dreptul utilizatorilor de internet de a căuta și de a primi informații publicate pe internet este protejat de articolul 11 din cartă. Acesta include atât informațiile de pe pagina web sursă, cât și informațiile furnizate de motoarele de căutare pe internet. Astfel cum am menționat deja, internetul a revoluționat accesul și difuzarea tuturor tipurilor de informații și a permis instituirea unor noi forme de comunicare și de interacțiune socială între persoanele fizice[. ]
Concluzii C-163/10 35. Libertatea de exprimare este specială în sensul că este în același timp un drept prin natura sa, dar și o matrice indispensabilă pentru aproape toate celelalte libertăți. În contextul dezbaterii publice, libertatea de exprimare constituie unul dintre pilonii societății democratice, ale cărui elemente constitutive sunt, potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, pluralismul, toleranța și spiritul de deschidere. Astfel, libertatea de exprimare este inseparabilă de ambiția democratică.
Art. 10 CEDO/art. 11 CDFUE/art. 30 CR/art. 19 PIDCP/art. 19 DUDO Articolul 10 CEDO se aplică în mod direct în România via art. 20 alin. (2) din Constituție, dar doar în situația în care: ¡Nu ne aflăm în domeniul de aplicare al dreptului UE sau ¡Deși ne aflăm în domeniul de drept UE, ne încadrăm în rândul excepțiilor de la prezumția de protecție echivalentă instituită prin jurisprudența Bosphorus/Michaud Altfel, aplicare doar la nivel indirect, via articolul 11 din Carta DFUE – precum este interpretat autentic de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Art. 10 CEDO/art. 11 CDFUE/art. 30 CR/art. 19 PIDCP/art. 29 DUDO Articolul 11 din Carta DFUE se aplică, cu efect direct și indirect (C— 419/14, Web. Mind. Licenses, paragr. 66) Sau doar cu efect indirect via art. 10 CEDO interpretat evolutiv, în situațiile pur interne.
Art. 10 CEDO/art. 11 CDFUE/art. 30 CR/art. 19 PIDCP/art. 29 DUDO Ce drepturi protejează aceste articole? ¡Pe partea activă: dreptul de a te exprima, sub toate formele, inclusiv prin simple fapte (libertatea de exprimare stricto sensu) ¡Pe partea pasivă: dreptul de a primi informații fără ca statul să se interpună, sau să permită cenzura privată (libertatea de informare) Inclusiv pe/de pe Internet
Ce nu este protejat de libertatea de exprimare? ¡Activitatea de a fi informator al Securității (decizia nr. 272/2012 CCR) ¡Activitatea de a realiza o apropiere fizică - când ești în închisoare - cu scopul de a-ți exprima sentimentele de iubire față de partenerul tău (X. împotriva Marii Britanii, cererea nr. 7215/75, 12 octombrie 1975)
Care este impactul specific al internetului? ¡ Times News Papers (no. 1 and no. 2 – 10 martie 2009, CEDO) 27. [A]vând în vedere accesibilitatea și capacitatea sa de a stoca și comunica cantități mari de informații, Internetul joacă un rol important în sporirea accesului publicului la știri și facilitarea diseminării informațiilor în general. Menținerea arhivelor de Internet este un aspect critic al acestui rol și, prin urmare, Curtea consideră că aceste arhive intră în domeniul de aplicare a protecției conferite de articolul 10.
Impactul specific? Nu încă… ¡Ashby Donald c. Franței (10 ianuarie 2013, CEDO): 34. Curtea reamintește că articolul 10 din Convenție se aplică comunicării prin intermediul internetului, indiferent de tipul mesajului astfel transmis, și chiar și în cazul în care scopul urmărit este unul lucrativ.
continuare Ashby “ii. Adjectivul "necesar", în sensul articolului 10 § 2, implică o "nevoie socială imperioasă". Statele contractante beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru a stabili existența unei astfel de necesități, dar marja este dublată de o supraveghere europeană realizată asupra legislației și asupra deciziilor care o aplică, și chiar și asupra celor emanând de la o instanță independentă. Prin urmare, Curtea este abilitată să dea decizia finală cu privire la necesitatea de a ști dacă o "restricție” se poate concilia cu libertatea de exprimare, astfel cum este protejată de articolul 10”.
Ce a urmat? Curtea a arătat că: - Scopul publicării pe internet a fotografiilor a fost unul pur comercial - Că deși există un interes al publicului pentru modă, totuși nu e o dezbatere de interes public - Că ingerința adusă libertății de exprimare a reclamanților urmărea să garanteze un alt drept protejat la nivelul CEDO - Că, prin urmare, marja de apreciere conferită statelor membre este foarte largă, și nu existe motive pentru a se considera că judecătorul național a depășit respectiva marjă
Cauza Cicad c. Elveției/iunie 2016 55. Este adevărat că asociația reclamantă și W. O. (profesor universitar) s-au angajat într-o dezbatere cu privire la un subiect legat de o chestiune de interes general, având în vedere în special situația politică complicată din Orientul Mijlociu. Or, în conformitate cu jurisprudența Curții, discursul cu privire la chestiuni de interes public nu trebuie să fie restrâns fără existența unor motive imperative (Feldek c. Slovaciei, § 83, 2001). Cu toate acestea, din următoarele motive, Curtea consideră că interesul public prezent în subiectul în cauză nu ar putea constitui un motiv suficient pentru a justifica afirmația defăimătoare realizată de asociația reclamantă împotriva lui W. O. și, prin urmare, prejudiciul pe care l-a produs drept rezultat (A. c. Norvegiei, nr. 28070/06, § 71, 2009).
Unul dintre motive pentru încălcare? Internetul - impact major 59. În ceea ce privește mijloacele tehnice utilizate în acest caz, Curtea observă că articolul controversat al asociației reclamante a fost publicat pe site-ul web al acesteia din urmă. Curtea a afirmat deja că, datorită accesibilității lor și capacități de a menține și de a disemina cantități mari de date, site-uri web contribuie foarte mult în a facilita accesul publicului la știri și, în general, pentru a facilita comunicarea informațiilor. În același timp, comunicările online și conținutul acestora riscă - cu siguranță mult mai probabil decât presa - să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale, și în special dreptului la respectarea vieții private.
Cicad - continuare 60. Astfel, în speță, Curtea constată că impactul potențial al alegației antisemitismului a fost destul de mare și nu se limita numai la cititorii de regulă ai Newsletter-ului. Întradevăr, calificarea facută apropo de W. O. ca promovând idei antisemite a fost vizibilă pentru mulți oameni, deoarece printr-o singură intrare a numelui respectivei persoane într-un motor de căutare se oferea posibilitatea să se ajungă la citirea articolului ofensator. Reputația și drepturile lui W. O. au fost prin urmare larg afectate de această publicație pe site-ul asociației reclamante.
Cicad – motive relevante și suficiente 63. În sfârșit, Curtea a observat că, analizând cu atenție interesele concurente în prezenta cauză, instanțele naționale au ajuns la concluzia că W. O nu trebuie să tolereze încălcarea drepturilor sale personale cauzată de afirmația gravă făcută de către asociația reclamantă. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că motivele invocate de instanțele elvețiene pentru a justifica interferența cu dreptul asociației reclamante la libertatea de exprimare au fost "relevante și suficiente" în sensul articolului 10 alineatul § 2 din Convenție.
Cengiz și alții c. Turciei, 2015 ¡Blocare Youtube pe motiv că zece postări aduceau atingere memoriei lui Ataturk. ¡S-a susținut că s-a adus atingere dreptului utilizatorilor activi de Youtube din Turcia de a primi informații (politice), drept protejat de art. 10 CEDO (libertatea de informare) ¡Curtea a recunoscut calitatea de victimă a utilizatorilor activi de Youtube
Distingere față de o altă cauză (Akdeniz)/Cengiz și alții Or You. Tube nu difuzează numai lucrări artistice și muzicale, ci este, de asemenea, o platformă foarte populară pentru discursul politic și activitățile politice și sociale. Fișierele lansate pe You. Tube includ printre altele, informații care ar putea fi de un interes deosebit pentru toată lumea. Într-adevăr, actul atacat face inaccesibil un site cu informații specifice pentru reclamanți și aceste informații nu sunt ușor accesibile prin alte mijloace. Acest site este, de asemenea, o sursă importantă de comunicare pentru reclamanți.
Youtube- unic sub soare/Cengiz și alții 52. Capacitatea persoanelor fizice de a se exprima pe internet este un instrument de exercițiu fără precedent al libertății de exprimare (Delfi § 110). În această privință, Curtea observă că You. Tube este un site ce găzduiește filme unde utilizatorii le pot încărca, viziona și partaja fișiere video și constituie, fără îndoială, o modalitate importantă de a exercitat libertatea de a primi și de a răspândi informații și idei. În special, după cum reclamanții au observat în mod corect, informațiile politice ignorate de mass-media mainstream au fost adesea dezvăluite prin intermediul You. Tube, ceea ce a permis apariția jurnalismului cetățenesc. În această privință, Curtea admite că această platformă este unică datorită caracteristicilor sale, nivelului său de accesibilitate și în special impactul său potențial, și că nu a existat, pentru reclamante, niciun echivalent.
Cengiz și alții - continuare ¡ 54. În concluzie, Curtea observă că reclamanții s-au plâns, în esență, de efectul colateral al măsurii luate împotriva You. Tube prin aplicarea Legii internetului. Părțile interesate susțin că, din cauza caracteristicilor You. Tube, măsura de blocare i-a lipsit de un mijloc important de exercitare a dreptului lor la libertatea de a primi și de a comunica informații și idei. ¡ 55. [C]urtea admite că, în circumstanțele specifice ale acestei cauze, reclamanții, deși nu erau direct vizați de decizia de blocare a accesului la You. Tube, pot în mod legitim să pretindă că măsura în cauză le-a afectat dreptul lor de a primi și de a distribui informații sau idei.
Cengiz și alții final (I) 56. În plus, Curtea reamintește că articolul 10 din Convenție (. . ) nu face nicio distincție în funcție de natura scopului și nici de rolul pe care persoanele - fizice sau juridice – l-au jucat în exercitarea acestei libertăți. Articolul 10 se referă nu numai la conținutul informațiilor, ci și la mijloacele de difuzare a acestor informații și pentru că orice restricție adusă asupra acestora din urmă atinge dreptul de a primi și de a comunica informații. În mod similar, Curtea reiterează că articolul 10 garantează nu numai dreptul a comunica informații, ci și pentru public de a le primi (Ahmet Yıldırım, citată anterior, § 50).
Criteriul legalității nu a fost satisfăcut 63. Trebuie menționat, în acest caz, că, atunci când instanța penală din Ankara a decis să blocheze complet accesul la You. Tube, nu exista o legislație care să confere o astfel de competență instanței de judecată. 64. Rezultă din observațiile guvernului și practica autorităților turcești că tehnologia de filtrare URL-ul pentru site-urile străine nu este disponibilă în Turcia. Prin urmare, în practică, un organism administrativ, și anume ITP, a decis să blocheze orice acces la întregul site-ul în cauză, pentru a se conforma deciziilor judiciare cu privire la un anumit conținut. Or- Curtea a declarat în hotărârea Ahmet Yıldırım (citată mai sus, § 66) - autoritățile ar fi trebui să țină seama în special de faptul că o astfel de măsură, care a făcut inaccesibilă o cantitate mare de informații, nu putea decât să afecteze în mod semnificativ, drepturile utilizatorilor de internet și au un efect colateral important.
Dar pentru CJUE? 45 În această privință, trebuie să se constate că internetul are efectiv o importanță aparte pentru libertatea de exprimare și de informare, garantată prin articolul 11 din cartă, și că hiperlinkurile contribuie la buna sa funcționare, precum și la schimbul de opinii și de informații în această rețea caracterizată prin disponibilitatea unor cantități imense de informații. (C-160/15, GS MEDIA, SEPTEMBRIE 2016)
Sună cunoscut? ¡Curtea preia astfel, la insistența avocaților GS Media - în 2016 - raționamentul CEDO arătat mai sus și dezvoltat în 2009 în Times News Papers, paragr. 27.
Art. 17 alin. (2) CDFUE (proprietate intelectuală) versus art. 11 CDFUE (libertatea de exprimare și de informare) via INTERNET În cauza C-160/15, Curtea a fost chemată să interpreteze noțiunea de “comunicare publică” conținută într-o directivă de așa manieră încât să nu se aducă atingere libertății de exprimare și de informare a utilizatorilor de internet atunci când aceștia postează hiperlinkuri spre pagini de internet pe care se află publicate în mod nelegal opere protejate de dreptul de autor.
La ce concluzie a ajuns Curtea datorită internetului? ¡PRIMO publicarea/postarea de hiperlinkuri către poze Playboy postate în mod nelegal reprezintă o exercitare a libertății de exprimare și de informare a utilizatorilor de internet
La ce concluzie a ajuns Curtea datorită efectelor internetului? ¡ SECUNDO "ar putea fi dificil, în special în cazul particularilor care doresc să posteze astfel de linkuri, să verifice dacă site‑ul internet către care se presupune că conduc aceste linkuri conferă acces la opere protejate și, eventual, dacă titularii drepturilor de autor ai acestor opere au autorizat publicarea lor pe internet". De altfel, "conținutul unui site internet la care permite accesul un hiperlink poate fi modificat după crearea acestui link, incluzând opere protejate, fără ca persoana care a creat respectivul link să aibă neapărat cunoștință de aceasta” (paragr. 47)
La ce concluzie a ajuns Curtea datorită efectelor internetului? ¡TERTIO "pentru aprecierea individualizată a existenței unei „comunicări publice”, (. . . ) trebuie (. . . ) să se țină cont de împrejurarea că această persoană nu știe și nu poate în mod rezonabil să știe că această operă a fost publicată pe internet fără autorizarea titularului drepturilor de autor" (s. n. -M. M. -B. ). Conform Curții, într-o atare situație nu ne aflăm în fața unei comunicări publice dacă nu se dovedește că "o astfel de persoană știa sau trebuia să știe că hiperlinkul pe care l‑a postat conferă accesul la o operă publicată nelegal pe internet, de exemplu, din cauză că a fost avertizată de titularii dreptului de autor” (para. 48)
Efectul utilizării internetului Curtea stabilește prin intermediul hotărârii GS Media o prezumție legală relativă în favoarea utilizatorilor de internet ce acționează fără scop lucrativ, atunci când aceștia postează un hiperlink către o operă disponibilă în mod liber pe un alt site internet.
Efectul utilizări internetului ¡Dar pentru cei care acționează în scop lucrativ? Obligația ca utilizatorul de internet ce acționează în scop lucrativ să ia toate măsurile "pentru a se asigura că opera vizată nu este publicată nelegal pe site‑ul la care conduc respectivele hiperlinkuri".
Efectul internetului Alte cauze pertinente: - Hotărârea din 15 septembrie 2016, C-484/14, EU: C: 2016: 689 - Hotărârea din 27 martie 2014, UPC Telekabel Wien, C‑ 314/12, EU: C: 2014: 192 - Concluziile prezentate în data de 25 iunie 2013, C-131/12, EU: C: 2013: 424 - Concluziile prezentate în data de 24 noiembrie 2011, C-70/10, EU: C: 2011: 255 (la hotărâre trimite și CEDO în Yildirim c. Turciei)
Posibile probleme viitoare ¡Reducerea vitezei de navigare pe internet după ce se atinge un anumit număr de GB consumați (cf. Benedek, Kettermann (ed. ), Freedom of Expression and the Internet, Council of Europe) ¡Negarantarea dreptului de a posta anonim, sub un pseudonim ¡Autocompletare oferită de Google atunci când cauți după un nume
Concluzii general ¡Internetul poate acționa atât ca o sabie (Cicad), cât și ca un scut (Cengiz și alții) ¡Prin apariția internetului, CEDO începe să își modifice analiza proporționalității ingerinței ¡CJUE începe să modifice definițiile anumitor noțiuni autonome de drept UE ¡Ceea ce ar rămâne nepedepsit offline, e posibil să trebuiască să fie pedepsit dacă se propagă și on-line, și viceversa
ÎNTREBĂRI? Întrebări?
- Slides: 36