JUDEUL BRAOV Destinaie de excelen Localizare i accesibilitate

JUDEŢUL BRAŞOV Destinaţie de excelenţă

Localizare şi accesibilitate n n Judeţul Braşov este aşezat în centrul României, ocupând 5. 363 km 2 sau 2, 2% din suprafaţa ţării. În topul judeţelor, ca suprafaţă, ocupă locul 25. El este intersectat de paralela 46º latitudine nordică ce trece prin localităţile Jibert şi Ormeniş. Meridianul de 25º longitudine estică străbate judeţul prin municipiul Făgăraş. Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie, este de 18º C. , iar a lunii celei mai reci, ianuarie, este de 5º C. Graniţele dinspre sud ale judeţului urmează curba celor mai înalţi munţi din Carpaţi: Bucegi, Ciucaş şi Făgăraş, unde sunt situate lacurile glaciare Urlea şi Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr o arie de dealuri alpine până la platoul Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a platoului transilvănean. O reţea hidrografică întinsă trece prin judeţul Braşov, râul Olt fiind cel mai mare dintre ele.

n Distanţa dintre Braşov şi Capitală este de 161 km. Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1. 449 km. Dintre aceştia, 398 km sunt drumuri naţionale. Şosele internaţionale n E 60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta Oradea - Cluj-Napoca - Braşov - Bucureşti - Constanţa, n E 68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov Drumuri naţionale n DN 1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu Făgăraş - Braşov - Bucureşti n DN 1 A Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti n DN 10 Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău n DN 11 Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti n DN 73 Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti n DN 73 A Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca - Şercaia n DN 1 J Şercaia - Comăna de Jos -Hoghiz

n n n n Reţeaua căilor feroviare o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţii: Tronsonul Braşov - Predeal - Bucureşti Tronsonul Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni Tronsonul Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş Tronsonul Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos Tronsonul Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului Tronsonul Braşov - Zărneşti În prezent, judeţul Braşov nu dispune de un aeroport. Cel mai apropiat obiectiv de acest gen este la Sibiu (142 km). Urmează cel de la Otopeni, aflat la 161 km distanţă.

n Populaţia totală a judeţului la 01. 07. 2008 era de 596. 642 locuitori, Braşovul fiind al 12 judeţ ca număr de populaţie din ţară. Populaţia este diversă din punct de vedere etnic si cultural, diversitate deteminată istoric.

Structura după apartenenţa religioasă a populaţiei din judeţ (date recensământul 2002) religie ortodoxă 85, 4% religie romanocatolică 3, 90% religie grecocatolică 0, 8% religie reformată 2, 5% religie evanghelică 2, 6% religie unitariană 1, 1% alte religii 3, 7%

Organizare administrativ-teritorială n În judeţ sunt patru municipii, şase oraşe şi 48 de Populaţia oraşelor şi municipiilor din judeţul Braşov (date 2008) comune cu 149 sate. MUNICIPII Braşov 278. 712 Făgăraş 38. 125 Săcele 32. 185 Codlea 24. 570 ORAŞE Ghimbav 5. 398 Predeal 5. 270 Râşnov 16. 193 Rupea 5. 554 Victoria 8. 788 Zărneşti 25. 796

n Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată dintr unul sau mai multe sate şi este condusă de un Consiliu Local şi un primar ales. n Oraşul sau municipiul este unitatea administrativă condusă de un Consiliu Local şi un primar ales. n Judeţul este unitatea administrativă condusă de prefect, reprezentantul Guvernului în teritoriu, şi un Consiliu Judeţean, ales, care la rândul său un preşedinte, desemnat prin vot uninominal. Consiliul Judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ pentru a fi reprezentantul său local.

Istoric n n n Urme ale vieţii omului pe aceste meleaguri datează încă din paleolitic şi, în continuare, până în epoca fierului care este bogat reprezentată. Aşezările dacice şi ale populaţiei daco romane, a căror existenţă este atestată prin descoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Zărneşti, Feldioara, Teliu şi Rupea, dovedesc că şi după retragerea stăpânirii romane (271 e. n. ) a existat o continuitate a populaţiei autohtone, care s a menţinut şi în perioada de trecere la feudalism şi, în continuare, până astăzi. Filozofia dacilor se regăseşte în modelul matematic al sanctuarului de la Racoş şi al marele complex ritualic al dacilor de la Şinca Veche, adăpostit într o peşteră. Multe din localităţile judeţului datează din cele mai vechi timpuri: Râşnovul datează din epoca romană existând vestigii ale trecutului la hotarul dintre oraşul Râşnov şi comuna Vulcan concretizate în urmele unui castru roman al legiunii XIII a Gemina, iar Făgăraşul, ca ţinut, este cunoscut încă din anul 1222 sub denumirea de Ţara Făgăraşului identică cu Ţara Romanilor (Terra Blachorum).

Municipiul Braşov n n Cele mai vechi date documentare atestă existenţa oraşului Braşov în anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi în 1252 sub numele de “BARASU” şi în 1288 sub cel de “BRASO”, oraşul dezvoltându se în condiţiile colonizării Ţării Bârsei cu populaţie germană. Din îndepărtate vremuri şi mai ales de la începutul secolului al XIV lea, datorită poziţiei sale, Braşovul ajunsese un important centru meşteşugăresc şi comercial ce avea intense relaţii economice cu Ţara Românească şi Moldova.

n În Scheii Braşovului, cu aproape cinci secole în urmă (1495) a luat fiinţă prima şcoală românească şi tot aici îşi tipăreşte în secolul al XVI lea, diaconul Coresi primele cărţi în limba română. În imediata apropiere a acestora se înalţă impunătoarea Biserică Neagră recunoscută pentru valoarea colecţiei de covoare orientale din sec. XVII şi cea mai mare orgă, cu 4000 tuburi, din sud estul Europei. n În Braşov întâlnim azi toate stilurile importante din arhitectura europeană, de la Renaştere şi Baroc la Art Nouveaux, într o frumoasă simbioză nealterată de construcţiile moderne din partea de est a oraşului.

n În judeţ Bisericile fortificate sunt o caracteristică a spaţiului transilvanean, care a cunoscut în secolele XII – XVI o colonizare a târgurilor şi satelor de către saşi (saxones, populaţie germană), veniţi din Saxonia în această parte a Transilvaniei, pe atunci zonă de graniţă. Bisericile sunt unicat în spaţiul european, fapt pentru care unele edificii se regasesc pe lisa UNESCO: Prejmer şi Viscri. n Depozitele minerale includ cărbune şi lignit în Vulcan, marmură în Şinca Veche şi calcar în Braşov şi Cristian. Ape minerale pot fi găsite în Zizin, ape termale în Codlea, iar ape iodo sodice în Perşani, Rotbav şi Homorod.

Economia n n Judeţul Braşov a fost în perioada regimului comunist unul dintre cele mai mari centre industriale ţării. După Revoluţia din 1989, ritmul de scădere a producţiei industriale a fost mai mare în judeţul Braşov decât la nivel naţional. Numărul salariaţilor din industrie a scăzut constant, astfel în anul 2007 mai lucrau în industrie doar 34, 6% din salariaţii anului 1990, fenomen corelat cu scăderea producţiei industriale. Salariaţii disponibilizaţi din industrie s au reorientat spre alte domenii economice (mai ales comerţ şi turism). În prezent, numărul total al societăţilor din judeţul Braşov este de 34. 696 dintre care 16 regii autonome, 608 societăţi pe acţiuni, 33. 913 societăţi cu răspundere limitată, 75 societăţi în nume colectiv, 7 societăţi în comandită simplă, 77 organizaţii cooperatiste.

mii euro 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (ianoct) Export (FOB) 497. 044 577. 551 644. 245 976. 295 1. 174. 721 1. 064. 229 Import (CIF) 613. 926 755. 078 923. 151 1. 269. 717 1. 605. 329 1. 407. 165 Sold 116. 882 177. 527 278. 906 293. 422 430. 608 324. 936 În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul exportului judeţului Braşov a crescut cu 136, 3 %. În anul 2007 faţă de anul 2003 volumul importului judeţului Braşov a crescut cu 161, 5 %.

n Până în anul 1997 soldul balanţei de comerţ exterior a judeţului Braşov a fost în general pozitiv, după care a fost constant negativ ajungând în anul 2008 la o valoare de – 324. 936 mii euro cu 178% mai mult faţă de 2003. Această situaţie a avut loc pe fondul creşterii într un ritm mai accelerat a importurilor faţă de exporturi, respectiv a creşterii consumului atât la agentul economic cât şi la populaţie. mil ron preţuri 2008 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total volum investitii realizat 441, 7 6 e 469, 0 3 419, 7 7 539, 4 4 862, 5 9 1210, 0 3 1159, 5 4 2007 2008 1. 314, 9 1 1. 108, 4 7

n Activitatea de investiţii din judeţul Braşov în anul 2008 s a concretizat într un volum de 1. 108, 47 milioane lei, fiind cu 15, 7% mai mică decât în 2007.

Agricultură n n n La 31. 12. 2007 suprafaţa agricolă a judeţului Braşov era de 282. 897 ha reprezentând 52, 8% din totalul terenurilor din judeţul Braşov, restul fiind ocupat de păduri, ape, drumuri şi alte categorii de folosinţă. Terenul arabil ocupă 123. 749 ha (43, 7%), păşunile 97. 086 ha (34, 3%), iar fâneţele, viile şi livezile 62. 062 ha (21, 9%) din suprafaţa agricolă. Principalele culturi practicate în judeţ, în funcţie de producţia realizată în 2007, sunt: cele de cartofi, cereale boabe şi sfeclă de zahăr. Efectivele de animale din unităţile erau la sfârşitul anului 2007 de: 58. 156 bovine, 143. 386 porcine, 313. 651 ovine şi 14. 027 caprine. În judeţul Braşov, lucrau în agricultură, vânătoare şi silvicultură în 2007 31. 600 persoane. În Registrul fermelor de la nivelul Braşovului figurează 14. 000 de exploataţii agricole. Dimensiunea medie a unei exploataţii agricole este de aproximativ 5 ha.

Turism n Puţine judeţe ale României au o îmbinare atât de armonioasă a potenţialului natural turistic cu valorile culturale şi istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s a făcut diferenţiat, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. În municipiul Braşov cea mai mare parte a turiştilor vin pentru week end sau pentru afaceri. În celelalte zone ale judetului, turiştii vin pentru a şi petrece vacanţele sau sărbătorile de iarnă şi cele pascale.

Resurse turistice: n Turismul montan şi sporturile de iarnă - Poiana Braşov, situată la poalele versantului de nord al Postăvarului, deţine ce a mai densă şi modernă dotare turistică montană din ţara noastră: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri, cu piscină, săli de spectacole şi conferinţe, debarcader, centru de echitaţie, baze sportive şi stână turistică. Două linii de telecabină şi una de telegondolă asigură accesul turiştilor şi iarna, al schiorilor spre culmile Postăvarului la care se adaugă sezonier mai multe linii de teleski. Masivul învecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Şapte Scări, Tamina şi cu Peştera de Ghiaţă, dispune numai de cabane periferice: Dâmbul Morii, Susai şi campingul Dârste. Versantul nordic al Bucegilor prezintă cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judeţului Braşov: văile glaciare Gaura, Mălăieşti, Ţigăneşti, Clincea, turnurile vârfului Scara şi Brâna Caprelor. Singura cabană care stă la dispoziţia turiştilor este Dihamul, la care se adaugă refugiile Scara, Mălăieşti şi câteva case de vânătoare.

n În munţii Bucegi şi Postăvarul se află platforma Predealului, cu oraşul staţiune turistică situat la cea mai mare altitudine din ţară (1. 038 m) şi numeroase hoteluri şi pensiuni turistice, pârtii de ski de la Clăbucet şi cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clăbucet şi Gârbova – în munţii din apropiere. n Munţii Piatra Craiului sunt unici în Carpaţii româneşti prin relieful impunător al crestei calcaroase, crenelate şi abrupte, dar şi prin speciile rare de vegetaţie şi faună. Turiştii se pot adăposti la cabanele Plaiul Foii, Curmătura, Gura Râului sau refugiile din Vârful Ascuţit şi Grind. Aici se află cea mai recentă rezervaţie naturală cu un puternic potenţial investiţional.

n n n Culoarul Branului, cu satele risipite şi peisajele pitoreşti beneficiază de o ofertă turistică diversificată a turismului rural din România, atât în Bran cât şi la Moeciu, Şimon, Peştera, Măgura sau Şirnea, Fundata. Munţii Ciucaş, cu spectaculosul lor relief ruiniform (“Tigăile”, “Babele la sfat”, “Sfinxul din Ciucaş”) sunt mai puţin frecventaţi de turişti şi au în judeţul nostru doar baza turistică de la Baba Runca. Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racoş unde sunt coloanele de bazalt. Ei păstrează un vechi edificiu vulcanic, dar şi Pădurea Bogăţii.

n Atracţii cultural-istorice Principalele obiective cultural istorice se leagă de municipiul Braşov, pentru care Biserica Neagră constituie o emblemă (cel mai estic monument gotic al Europei). Lor li se adaugă Biserica Sf. Bartolomeu (cel mai vechi monument istoric al Braşovului datând din 1223 şi construit în stil arhitectonic roman), zidurile de incintă ale cetăţii cu bastioanele Ţesătorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poarta Schei şi Poarta Ecaterinei. Muzeul Judeţean de Istorie, Muzeul Primei Şcoli Româneşti, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Casa Mureşenilor sunt doar câteva din posibilităţile oferite turiştilor de a cunoaşte trecutul Braşovului.

n Castelul Bran este un monument istoric şi arhitectonic, situat în Pasul Bran Rucăr, la 30 de kilometri de Braşov. Deşi a intrat în circuitul şi folclorul turistic drept castelul lui Dracula, se pare că Vlad Ţepeş nu a locuit niciodată la castel. El adăposteşte în acest moment muzeul Bran, muzeu ce se întinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colecţii de ceramica, mobilier, arme şi armuri, iar în curtea castelului se află un mic muzeu al satului, cu case tradiţionale din regiunea culoarului Rucăr Bran. n Multe dintre oraşele şi comunele din şesul Ţării Bârsei au cetăţi şi biserici fortificate: Codlea, Hărman, Sânpetru, Feldioara, Crizbav, Rotbav, Măieruş, însă cea mai cunoscută este Prejmer unde sunt cele mai puternice fortificaţii ale unei cetăti ţărăneşti.

n Municipiul Făgăraş are cunoscuta Cetate din sec. al XIV lea, unde se află Muzeul Ţării Făgăraşului şi bustul Doamnei Stanca. În Depresiunea Făgăraşului se înşiră sate pitoreşti cum sunt: Breaza, Şercaia, Sâmbăta (cu renumita herghelie), unde a început să se dezvolte turismul rural. n Zona Rupea, din nordul judeţului cuprinde Cetatea Rupea (situată pe o stâncă de bazalt şi care a primit recent o finanţare de peste 8 milioane de euro din fonduri europene şi va fi reabilitată, devenind un centru de atracţie pentru turişti şi implicit un motor de dezvoltare al zonei), Cetatea Homorod, Cetatea de la Viscri şi cele de la Buneşti, Criţ şi Jimbor.

n Turismul de afaceri - În ultimii ani, în Braşov a luat un avânt puternic şi turismul de afaceri. Firmele din ţară sau din străinătate aleg Braşovul pentru a şi organiza congresele şi conferinţele, la care pot participa chiar sute de persoane. În Braşov există numeroase săli de conferinţe complet echipate, iar personalul care organizează astfel de evenimente este bine pregătit. n Renumit prin posibilităţile sale de turism în toate anotimpurile, judeţul Braşov dispunea la finele anului 2008 de 451 unităţi de cazare turistică (ocupând din acest punct de vedere locul doi pe ţară, după judeţul Constanţa), printre care se numără 56 hoteluri, 3 hoteluri pentru tineret, 5 moteluri, 35 vile, 12 cabane, 149 pensiuni turistice urbane şi 182 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistică era de 12. 916 locuri. Numărul de turişti cazaţi în anul 2008 în judeţ a fost de 581. 983 persoane ( din care: 335. 397 persoane în hoteluri, 24. 650 persoane în moteluri, 34. 470 persoane în vile, 13. 894 persoane în cabane, 97. 474 persoane în pensiuni turistice urbane şi 52. 257 persoane în pensiuni turistice rurale). În anul 2008 durata medie a sejurului a fost de 2, 19 zile, iar indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost de 26, 5%. n

Resurse umane n n n Forţa de muncă reprezintă una din cele mai importante bogăţii ale zonei. Datorită concentrării industriale din perioada comunistă, dar şi a reliefului, judeţul este puternic urbanizat, populaţia urbană reprezentând 73, 9% din totalul populaţiei. Densitatea acesteia este de 111, 1 locuitori/km 2. Dar nu numai atât, judeţul Braşov este printre judeţele ţării cu populaţie mai tânără, lucru atestat de faptul că numărul de pensionari de asigurări sociale de stat (132. 136 persoane în 2008) este mai mic decât numărul de salariaţi (170. 925 persoane la 31. 12. 2008). Tendinţa este, însă, de îmbătrânire accentuată a populaţiei până în 2025 2030. Rata şomajului în judeţul Braşov era la sfârşitul lunii decembrie 2008 de 4, 3%.

n n n Structura forţei de muncă pe ramuri se prezintă după cum urmează: 42, 4% în industrie şi construcţii, 1, 53% în agricultură, vânătoare şi silvicultură şi 56, 05% în comerţ şi prestări de servicii. În judeţul Braşov, câştigul salarial mediu net a fost în 2008 de 1. 221 lei, iar pensia medie de asigurări sociale de stat de 678 lei. Tinerii braşoveni sunt foarte bine pregătiţi, în judeţ existând 6 universităţi cu un număr total de 49. 869 studenţi şi 1. 100 cadre didactice. Şcoala braşoveană este, de altfel, bine cotată, ea încercând să se adapteze cerinţei insuficiente de forţă de muncă.

Proiecte de investiţii Autostrada Braşov-Bucureşti n Autostrada Transilvania n Centura ocolitoare a municipiului Braşov n Reabilitarea Stadionului Municipal n ISPA 2 - 185 milioane de euro, pentru reabilitarea reţelelor de apă din judeţ n Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav n Halda ecologică de la Beclean n Reabilitarea Gradinii Zoologice din Braşov la standarde UE n Centrala pe biomasă n Patinoar Olimpic în Parcul Tractorul - va găzdui şi Jocurile Olimpice de Iarnă ale Tineretului, din 2013 n

n Astfel, cu potenţialul său uman, economic, turistic Braşovul poate fi una dintre cele mai importante zone de interes pentru investiţiile străine.