Jackson Vocational Interest Survey JVIS Chestionarul de Interese

Jackson Vocational Interest Survey (JVIS) Chestionarul de Interese Vocaționale Jackson - descrierea instrumentului - Copyright © Test. Central, 2011 1

Cuprins: 8 8 8 1. Rezumatul instrumentului 2. Scopul instrumentului 3. Forma și materialele testului 4. Condițiile de utilizare 5. Istoricul, suportul teoretic și principiile de construcție 6. Autorul testului 7. Adaptarea culturală în România 8. Indicii psihometrici 9. Scalele 10. Interpretarea 11. Etică 12. Bibliografie Copyright © Test. Central, 2011 2

1. Rezumat 8 JVIS 8 8 Populația investigată 8 8 Este un instrument destinat evaluării intereselor vocaţionale, creat de Douglas N. Jackson, unul dintre marii psihometricieni ai psihologiei contemporane. Este rezultatul aplicării unui număr de abordări noi şi unice în conceperea scalelor de interese vocaţionale, în scorarea acestora şi în raportarea scorurilor rezultate. Noile abordări au implicat în primul rând o reconceptualizare a preferinţelor ocupaţionale în termeni de roluri şi stiluri vocaţionale şi utilizarea unor strategii combinatorice computerizate în dezvoltarea scalelor de interese vocaţionale. Persoane cu vârsta peste 14 ani (copii, adolescenți și adulți) Numărul și conținutul itemilor 8 8 8 constă în 289 de perechi de afirmaţii sau itemi, grupaţi în 34 de scale, (Scalele Intereselor Bazale) fiecare fiind formată din câte 17 itemi Itemii pot fi administrați creion-hârtie sau electronic Durata medie de administrare a chestionarului este de 45 -55 minute Copyright © Test. Central, 2011 3

2. Scopul (I) 8 8 Scop 1. A fost construit pentru măsurarea intereselor vocaţionale. Scop 2. Găsirea unui set de caracteristici care să poată fi folosite singure sau în combinaţii şi care să fie utile în descrierea unei varietăţi cât mai largi de ocupaţii. 8 Se poate utiliza în: 8 Consilierea vocaţională şi educaţională a elevilor şi studenţilor în licee şi universităţi 8 Planificarea carierei adulţilor, în vederea reprofilării sau continuării educaţiei, în centre de consiliere specializate 8 Cercetarea intereselor vocaţionale, în psihologia muncii şi educaţională 8 Recrutarea şi selecţia angajaţilor, în cadrul departamentelor specializate ale companiilor sau în agenţiile de plasare a forţei de muncă 8 Dezvoltarea organizaţională, atât ca formare (coaching) cât şi ca planificare coerentă a potenţialităţilor. Copyright © Test. Central, 2011 4

3. Forma și materialele testului (I) 8 JVIS utilizează următoarele materiale: 8 Manualul profesional JVIS 8 8 8 Caietul de testare 8 8 Conține itemii testului și este reutilizabil. Foi de răspuns pentru colectarea răspunsurilor 8 8 Cuprinde detalii cu privire la natura și scopul JVIS, utilizarea, administrarea și scorarea testului; Sunt prezentate scalele de interese ale JVIS, construcția JVIS, proprietățile psihometrice ale JVIS și cercetări realizate cu testul; Conține informații despre interpretarea scalelor de bază, interpretarea profilului, a raportului JVIS; Sunt incluse aplicații și studii de caz pentru interpretarea profilurilor, cât și sfaturi pentru identificarea profilurilor false și distorsionate. Foi specifice, de unică folosință, destinate înregistrării răspunsurilor. Raportul electronic 8 Generat în urma administrării și scorării testului, constituie practic un suport de interpretare al profilului persoanei evaluate Copyright © Test. Central, 2011 5

Forma și materialele testului (II) 8 Forma: 8 8 Ca formă de administrare, JVIS poate fi administrat atât individual, cât și în grup, creion-hârtie sau electronic Caietul de testare JVIS constă în 289 de perechi de afirmaţii, care descriu activităţi ocupaţionale. 8 8 Prima pagină a broşurii instruieşte respondenţii să selecteze între alternativa A şi alternativa B din pereche, în funcţie de cea pe care o preferă sau le este mai caracteristică. Au fost întreprinse eforturi deosebite la construcţia testului în vederea utilizării unor itemi care să descrie activităţi obişnuite în cuvinte relativ simple, ca şi în vederea utilizării unor nume de scale uşor de înţeles de către elevii de liceu de nivel mediu. Copyright © Test. Central, 2011 6

4. Condițiile de utilizare (I) 8 8 American Psychological Association (APA) și International Test Comission (ITC), organizațiile care impun standardele în domeniul psihologiei, clasifică instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C Testul JVIS este un instrument de clasă B - destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistență socială, psihosociologie, psihopedagogie specială) Copyright © Test. Central, 2011 7

Condițiile de utilizare (II) JVIS = chiar dacă este un test de clasă B este necesară întrunirea condițiilor: 8 studierea materialelor formative (cel puțin manualul JVIS) 8 familiarizarea cu materialele testării 8 o premisă cheie în aplicarea dar mai ales în interpretarea corectă a JVIS este familiaritatea persoanei care administrează chestionarul cu modul de conceptualizare a dimensiunilor intereselor vocaționale, numite Scalele intereselor de bază sau Scalele structurale 8 oricine administrează JVIS, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat, de evitare a distorsiunilor şi de intervievare ulterioară a respondenţilor. Copyright © Test. Central, 2011 8

5. Istoricul, suportul teoretic și principiile (I) Pentru a măsura interesele vocaţionale, autorul reconceptualizează preferinţele ocupaţionale în termeni de roluri şi stiluri de muncă, pe care le denumeşte Scalele Intereselor Bazale sau Scale Structurale. 8 8 Scalele sunt relativ necorelate între ele şi se împart în: Roluri de muncă. Sunt asociate cu ocupaţie sau cu o clasă de ocupaţii exacte şi omogene. Stiluri de muncă. Implică mai degrabă o preferinţă pentru lucrul într-un anumit tip de mediu sau pentru un serviciu în care un anumit tip de comportament reprezintă norma, decât un interes pentru o activitate legată de o meserie anume. 8 JVIS măsoară preferinţe pentru un anumit domeniu, şi nu abilităţi. Preferinţa pentru un anumit domeniu nu însemnă neapărat că persoana este competentă în respectivul domeniu. 8 Stilurile de muncă reprezintă preferinţa persoanei de a lucra într-un mediu sau altul, fără ca acest lucru să însemne că aceasta nu ar fi capabilă să obţină rezultate bune în mediile pe care nu le preferă. Copyright © Test. Central, 2011 9

Istoricul, suportul teoretic și principiile (II) 8 „Scalele structurale” 8 8 Traversează anumite grupuri ocupaţionale. Sunt un set de caracteristici utile în descrierea unei varietăţi cât mai largi de ocupaţii. 8 Au rolul de a discrimina cât mai eficient între subclasificările din interiorul ocupaţiilor specifice. 8 De exemplu: 8 8 rolul intereselor ocupaţionale care ţin de furnizarea Serviciilor Medicale nu va cuprinde doar activităţile desfăşurate de medici şi de specialişti, ci şi interesele caracteristice activităţilor tehnicienilor medicali, dentiştilor şi ale unei varietăţi de profesii înrudite. Utilizarea ca unitate de bază în analiză a intereselor vocaţionale, mai degrabă decât direct a ocupaţiilor, furnizează un cadru pentru a descrie în mod eficient şi economic patternurile intereselor unei arii largi de grupuri ocupaţionale. Copyright © Test. Central, 2011 10

Suport teoretic și principii de construcție (III) 8 JVIS nu aduce doar inovaţii, ci construieşte de asemenea pe acele convenţii care s-au dovedit a fi utile în psihodiagnostic şi în consilierea vocaţională. 8 8 JVIS a apelat la conceptul de profil ocupaţional, pentru a face interpretarea şi utilizarea sa în consiliere mai simplă. Cea mai remarcabilă trăsătură a JVIS este metoda de construcţie a scalelor. 8 8 8 a fost acordată o atenţie deosebită dezvoltării unui set de itemi care să reflecte în mod cât mai perfect acele dimensiuni ale intereselor vocaţionale şi deci şi ale scalelor structurale efortul de dezvoltare a itemilor a fost cuplat cu utilizarea unei serii de proceduri psihometrice, create special pentru a dezvolta nivele optime în capacitatea de discriminare a scalelor. => fiecare scală a fost construită pentru a măsura cât mai bine conceptul desemnat de numele scalei şi pentru a fi relativ necorelată cu alte scale. Copyright © Test. Central, 2011 11

6. Autorul testului (I) 8 Douglas N. Jackson, Ph. D. Unul dintre cei mai prestigioşi psihometricieni şi autori de teste din istoria modernă a psihologiei. 8 Autorul a numeroase teste psihologice şi chestionare de personalitate, psihopatologie, abilităţi intelectuale şi interese în carieră, dintre care cele mai importante: 8 8 8 8 8 PRF (Personality Research Form), JVIS (Jackson Vocational Interest Survey), SWS (Survey of Work Styles), JPI (Jackson Personality Inventory), CDI (Career Directions Inventory, dezvoltat împreună cu Connie Marshall), AIA (Ashland Interest Assessment), BPI (Basic Personality Inventory), MAB (Multidimensional Aptitude Battery), NPQ şi FF-NPQ (în colaborare). Copyright © Test. Central, 2011 12

Autorul testului (II) 8 A publicat lucrări în domeniile analizei multivariate, psihometriei, administrarea şi interpretarea testelor pe calculator, erorile de răspuns şi distorsiunile în evaluarea personalităţii, natura inteligenţei, conformismul social, personalitatea şi performanţa muncii, măsurarea interesului pentru carieră, evaluarea performanţei la slujbă, stilurile cognitive şi de personalitate. 8 A fost preşedintele Comitetului pentru Testare şi Evaluare Psihologică a APA şi preşedinte al Diviziei de Măsurare, Evaluare şi Statistică a APA şi a Societăţii pentru cercetare comportamentală multivariată. Copyright © Test. Central, 2011 13

7. Adaptarea culturală în România (I) 8 În România eşantionul normativ are un volum de 3000 de subiecţi, dintre care 1500 de femei şi 1500 de bărbaţi. 8 Dintre aceştia, jumătate sunt elevi de liceu, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, iar jumătate sunt adulţi, care au exprimat deja în viaţă o opţiune clară pentru o anumită profesie. 8 O mică parte din ei sunt studenţi aflaţi la diverse specializări, în an terminal (N=300, dintre care n=150 bărbaţi şi n=150 femei), însă restul sunt persoane care profesează ocupaţiile pentru care au optat. 8 Pentru subeşantionul de elevi de liceu, vârsta medie este de 16. 72 ani. 8 Pentru subeşantionul de adulţi vârsta medie este de 41. 65 ani, ceea ce face ca vârsta medie pentru întregul eşantion normativ românesc să fie de 29. 185 ani. Copyright © Test. Central, 2011 14

7. Adaptarea culturală în România (II) 8 Culegerea de date pentru JVIS în România s-a făcut însă şi independent de trasarea unui eşantion normativ. 8 Obiectivul: de a realiza profiluri ocupaţionale cât mai valide, care să poată fi folosite cu maximă pertinenţă în orientarea şi reorientarea profesională. 8 În cadrul unui proiect finanţat de Banca Mondială, cu sprijin din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în perioada 2006 -2007 au fost culese în România un număr de 82754 de profiluri JVIS de la adulţi care practicau anumite profesii. 8 Aceste ocupaţii au fost alese cu grijă dintr-un mare număr de ocupaţii, ţinându-se cont nu doar de tendinţele naturale pieţei muncii, ci şi de necesarul de locuri de muncă şi specializări descris de comitetele sectoriale în industria românească. 8 Setul total de ocupaţii este de 350, astfel încât pentru fiecare ocupaţie s-au aplicat în medie ~236 de chestionare JVIS. Copyright © Test. Central, 2011 15

Adaptarea culturală în România (III) 8 realizată de Dragoș Iliescu, Ph. D. , Raluca Livinți , M. A. 8 Dragoș Iliescu este membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair of Research & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferențiar universitar în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizaționale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei 8 Raluca Livinți are un master în cercetare sociologică de la Universitatea București și este cercetător în cadrul grupului de cercetare din Testcentral încă din 2003. Interesele sale gravitează în jurul cercetării fundamentale în domeniul măsurării psihologice, a testelor și testării. Copyright © Test. Central, 2011 16

8. Indicii psihometrici (I) 8 Fidelitate 8 indicii de fidelitate calculaţi pentru cele 34 de scale JVIS, în România sunt comparabili cu cei obţinuţi în SUA. 8 coeficienţii de consistenţă internă pentru varianta românească a JVIS sunt cuprinşi între un minim de. 52 pentru scala Independenţă şi un maxim de. 91 pentru scala Servicii Medicale, cu o mediană de. 69. 8 indicii de consistenţă internă pentru bărbaţi şi pentru femei sunt comparabili între ei, cu unele fluctuaţii ceva mai mari în cazul femeilor. 8 8 indicii de fidelitate calculaţi pentru eşantionul normativ de bărbaţi sunt cuprinşi între un minim de. 54 şi un maxim de. 88, iar cei calculaţi pentru eşantionul normativ de femei sunt cuprinşi între un minim de. 49 şi un maxim de. 93. în ambele cazuri, mediana indicilor de consistenţă internă este de. 70. Indicii de stabilitate pentru un retest realizat la patru săptămâni sunt cuprinşi între un minim de. 66 pentru scala Activităţi Familiale şi un maxim de. 93 pentru scala Ştiinţe Fizice, cu o mediană de. 79. Fenomenul semnalează o fidelitate bună a scalelor de interese ale JVIS, precum şi un accent pe constanţa răspunsurilor date de aceeaşi persoană cu ocazia unor evaluări succesive. Copyright © Test. Central, 2011 17

Indicii psihometrici (II) 8 Fidelitatea temelor generale ocupaţionale din JVIS 8 în cazul indicilor Alpha de consistenţă internă fidelităţile pentru cele 10 teme ocupaţionale generale sunt cuprinse între un minim de. 749 pentru tema Expresiv şi un maxim de. 913 pentru tema Întreprinzător, cu o mediană de. 85. (rezultate comparabile cu SUA) 8 Fidelitatea profilurilor individuale JVIS 8 problema fidelităţii răspunsurilor unui singur individ este la fel de importantă precum problema fidelităţii testului în ansamblu. 8 Prin urmare, Jackson (1976) a propus o metodă ingenioasă pentru evaluarea fidelităţii individual, iar această metodă a fost introdusă în scorarea computerizată a JVIS. 8 8 un indice de fidelitate calculat pe baza răspunsurilor unui singur individ la itemii pari şi cei impari ai multor scale. seamănă într-o oarecare măsură cu un coeficient de fidelitate split-half, cu specificaţia că acesta din urmă este calculat între itemii pari şi cei impari ai unei singure scale, pe baza datelor obţinute de la mai mulţi indivizi. investigării comparative a distribuţiilor de frecvenţă a coeficienţilor de fidelitate individuali obţinuţi pe baza unor chestionare JVIS aplicate în mod real şi a distribuţiei acestor coeficienţi extraşi din aplicări aleatoare, se poate presupune că indivizii pentru care acest coeficient individual R se plasează la o valoare mai mică de. 20 pot fi categorizaţi ca fiind neatenţi, lipsiţi în testare de o centrare pe scop şi/sau ca dând răspunsuri nearticulate sau având interese nearticulate. cu cât este mai crescut coeficientul individual R, cu atât se poate avea mai multă încredere în fidelitatea profilului individual JVIS. Copyright © Test. Central, 2011 18

Indicii psihometrici (III) 8 Validitatea 8 Validat în peste 100 de studii empirice, validat predictiv și inclus pe baza acestei validări în sistemul național de orientare vocațională din Canada 8 Câteva exemple de studii: 8 Blair (1977). 8 8 8 A investigat gradul în care indivizii pot să deducă precis tiparul intereselor vocaţionale JVIS când este dat doar numele grupului ocupaţional sau numele şi o scurtă descriere a profesiei. Eşantionul a fost de 100 de subiecţi care au evaluat şase meserii ţintă: sudor, profesor pentru şcoala elementară, stenograf, agent de bunuri imobiliare, pilot de lupte şi preot protestant. Subiecţii au putut sugera cu precizie profilurile care se potrivesc meseriilor respective. Validare prin compararea unor profiluri medii derivate empiric cu întregul set de profiluri pentru clusterii ocupaţionali. 8 8 Profilurile unor grupuri de chimişti, consilieri de orientare, profesori pentru şcoala elementară, preoţi, agenţi de bunuri imobiliare şi directori de personal au fost corelate cu fiecare dintre cele 32 de măsuri ale clusterilor ocupaţionali. Rezultatele arată o tendinţă accentuată a subiecţilor de a acorda scoruri înalte clusterilor ocupaţionali compatibili cu meseriile studiate. Copyright © Test. Central, 2011 19

9. Scalele (I) 8 Rolurile de muncă 8 Respondenţii cu scoruri mari pe scale prezintă următoarele caracteristici: 8 Arte Creative. Sunt interesaţi de aranjarea materialelor într-o manieră estetică plăcută. Le place să fie creative şi originale în artele frumoase şi aplicate. 8 Artele interpretării. Le place să dea spectacole pentru public. 8 Matematică. Le place să lucreze cu formule matematice şi cu concepte cantitative; interesaţi de realizarea calculelor şi de planificarea şi aplicarea metodelor matematice în soluţionarea problemelor. 8 Ştiinţe ale naturii. Interesaţi de investigarea sistematică a aspectelor variate ale naturii fără viaţă, de exemplu de chimie, fizică, geologie sau astronomie. 8 Inginerie. Interesaţi de proiectarea, construcţia sau testarea unei game largi de produse; aplică principii ştiinţifice în soluţionarea problemelor practice. 8 Ştiinţele vieţii. Interesaţi de investigarea aspectelor variate ale organismelor vii. Copyright © Test. Central, 2011 20

Scalele (II) 8 Rolurile de muncă 8 Ştiinţe sociale. Interesaţi de investigarea şi învăţarea aspectelor multiple ale organizării societăţii, comportamentului uman şi interacţiunii sociale. 8 Aventură. Le plac situaţiile inedite, caută neobişnuitul şi ceea ce este periculos. 8 Natură- Agricultură. Le place să lucreze în aer liber cu animale sau plante. 8 Munci calificate. Preferă să lucreze manual sau cu maşini, de obicei în producerea sau repararea unui produs. 8 Servicii personale. Le place să furnizeze servicii directe indivizilor, de exemplu ghid turistic sau cosmetician. 8 Activităţi familiale. Le plac activităţile domestice, le place să aibă un rol activ în viaţa de familie şi în îngrijirea copiilor, în decorarea şi îngrijirea casei şi grădinii, în a crearea unui mediu plăcut pentru oaspeţi. Copyright © Test. Central, 2011 21

Scalele (III) 8 Rolurile de muncă 8 Servicii medicale. Interesaţi de munca pentru promovarea sănătăţii şi pentru vindecarea bolilor indivizilor. 8 Predare. Interesaţi de predarea unei anumite materii. 8 Servicii sociale. Interesaţi de ajutorarea oamenilor în a face faţă problemelor. 8 Educaţie elementară. Le place să înveţe sau să aibă grijă de copiii mici. 8 Finanţe. Interesaţi de cunoaşterea nevoilor financiare ale publicului, de rezolvarea problemelor finaciare, de investiţii şi de comerţ. 8 Afaceri. Interesaţi de funcţionarea de zi cu zi a afacerilor şi de organizarea comercială. 8 Muncă de birou. Interesaţi de munca de birou şi de activităţi ce implică detalii, de obicei în contextul afacerilor. Copyright © Test. Central, 2011 22

Scalele (IV) 8 Rolurile de muncă 8 Vânzări. Interesaţi de vânzări; le place să lucreze cu alţi oameni şi să încerce să îi influenţeze. 8 Supervizare. Interesaţi de planificarea, organizarea şi coordonarea activităţilor celorlalţi. Le place să deţină o poziţie cu responsabiliate managerială. 8 8 Managementul relaţiilor umane. Le place să fie mediatorul dintre oamenii aflaţi în conflict; le place să rezolve situaţii interpersonale, incluzându-le pe acelea dificile şi încărcate emoţional. Drept. Interesaţi de problemele legale. 8 Consultanţă profesională. Le place să consilieze şi să dea sfaturi avizate. 8 Autor- jurnalism. Le place să fie creativi şi originali în scris; le place să scrie pentru un public general. 8 Scriere tehnică. Le place să scrie rapoarte detaliate, factuale, manuale sau eseuri despre chestiuni ştiinţifice, tehnice, legale sau istorice. Copyright © Test. Central, 2011 23

Scalele (V) 8 Stilurile de muncă 8 Conducere dominantă. Preferă un stil de conducere agresiv şi bazat pe forţă. Le place poziţia de autoritate, în care sunt implicate o supervizare directă şi activă şi criticarea muncii altora. 8 Siguranţa locului de muncă. Preferă un loc de muncă cu un viitor sigur şi uşor de prezis. Evită să îşi asume riscuri sociale sau economice în ceea ce priveşte locul de muncă. 8 Rezistenţă. Prezintă dorinţa de a lucra la o problema multe ore fără pauză. Perseverează în faţa dificultăţii şi sunt provocaţi de cerinţe dificile. 8 Responsabilitate. Preferă mediile de lucru ce presupun un grad înalt de integritate şi virtuţi tradiţionale. Copyright © Test. Central, 2011 24

Scalele (VI) 8 Stilurile de muncă 8 Realizare academică. Sunt interesaţi de activităţile academice, în special de natură verbală. Prezintă obişnuinţe de studiu sistematic. 8 Independenţă. Preferă lucrul într-un mediu liber de constrângeri şi supervizare atentă. Se simt limitaţi de reguli şi reglementări. Preferă să găsească singuri soluţii la probleme decât să ceară ajutorul celorlalţi. 8 Planificare. Sunt organizaţi în deprinderile de lucru şi preferă să lucreze întrun mediu în care activităţile se desfăşoară în ordinea aşteptată. 8 Încredere interpersonală. Preferă un mediu de lucru care cere un grad ridicat de siguranţă de sine în contactul cu ceilalţi. Nu le este teamă să cunoască străini şi să vorbească cu încredere despre subiecte variate. Copyright © Test. Central, 2011 25

10. Interpretarea (I) 8 Scorarea se face electronic. 8 Scorarea electronică produce două tipuri de rapoarte: 8 8 8 Raportul extins al JVIS Raportul de bază JVIS. Conţine profilurile scalelor intereselor de bază şi informaţie similară celei din Raportul Extins dar cu informaţie interpretativă pretipărită mai degrabă decât cu rezumate narative personalizate. Scorarea electronica rezultă inclusiv în coduri Holland. Copyright © Test. Central, 2011 26

Interpretarea (II) 8 Scalele bazale de interese descrise anterior. 8 Temele generale ocupaţionale. Sunt mai degrabă tipuri mai largi de interes decât faţă de activităţi specifice. Una dintre următoarele 10 teme generale, rezultate prin analiză factorială: Expresiv, Logic, Curios, Practic, Asertiv, Socializat, De Ajutor, Convenţional, Întreprinzător, Comunicativ. 8 Satisfacţia academică. Prezice gradul de satisfacţie în cadrele educaţionale a respondenţilor prin compararea scorurilor pe cele 34 de scale cu scalele care diferenţiază grupurile universitare şi de liceu. 8 Similaritatea cu studenţii din diverse facultăți. Similaritatea cu studenţii de la 17 grupări rezultate din analiza a 131 de specializări academice a peste 10000 de studenţi (in SUA) 8 Similaritatea cu grupurile de profesii. Compararea profilului cu cele 32 grupuri de profesii luate în considerare. 8 Informaţii despre explorarea carierei. Conţine descrieri ale primelor trei grupuri de profesie ca şi scoruri obţinute şi o secţiune “Unde mergem de aici? ” Indici administrativi. Ne arată fidelitatea profilului. 8 Răspunsurile nescorabile. Reprezintă numărul itemilor care nu au putut fi scoraţi (nevizibilitate, răspunsuri duble, răspunsuri omise). 8 Indicele de Consistenţă a Răspunsurilor este fundamental un coeficient de corelaţie ce măsoară consistenţa cu care o persoană descrie interesele sale. Răspunsurile unei persoane sunt împărţite în două seturi egale ce constau din două coloane de numere obţinute din secţiunile Scalelor Intereselor de Bază. 8 Indicele de Infrecvenţă este un scor derivat din itemii cu frecvenţă de aprobare scăzută, după cum este arătat de răspunsurile unui eşantion normativ (asemeni scalei de Comunalitate din CPI). 8 Copyright © Test. Central, 2011 27

Interpretarea (III) 8 Interpretarea profilului JVIS poate avea loc la trei niveluri 8 prin luarea în considerare a scalelor individuale ridicate sau scăzute; 8 prin luarea în considerare a întregii configuraţii a scorurilor scalelor în relaţie cu profilurile pentru grupuri de lucru şi alte ocupaţii individuale; 8 prin integrarea interpretărilor de mai sus cu alte informaţii derivate din interviul de consiliere, înregistrări biografice şi educaţionale, şi date din teste standardizate de personalitate, aptitudini şi realizări. 8 Un scor ridicat indică interese similare persoanelor care aparţin unui anumit grup ocupaţional, şi nu interesul propriu zis pentru respectiva profesie. 8 Studiile arată însă că grupurile ocupaţionale tind să aibă cele mai ridicate scoruri pe scalele intereselor bazale care se înrudesc cu profesiile lor (de exemplu, avocaţii obţin scoruri mari pe scala Drept, etc. ). Copyright © Test. Central, 2011 28

11. Etică (I) 8 Extras din Codul Deontologic al Psihologului (COPSI) 8 Art. I. 6. Psihologii respectă drepturile celor care beneficiază de servicii psihologice, participanților la cercetare, angajaților, studenților. Art. IV. 3. Psihologii se vor angaja numai în acele activități profesionale pentru care au competențele și atestarea necesare. 8 8 Utilizarea JVIS este posibilă doar în condiţiile legii drepturilor de autori. Utilizarea chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional. Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-urile acestor editori: www. sigmaassessmentsystems. com pentru editorul internaţional şi www. testcentral. ro pentru editorul român. Copyright © Test. Central, 2011 29

Etică (II) 8 Conditii 8 8 de utilizare a instrumentelor Art. XIII. 2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite. Copyright © Test. Central, 2011 30

12. Bibliografie 8 1. Jackson, D. N. , adaptat în România de Iliescu, D. și Livinți, Raluca (2007). Jackson Vocational Interest Survey. Manual tehnic şi interpretativ. Cluj-Napoca, Editura Sinapsis. 8 2. Jackson, D. N. , & Paunonen, S. V. (1985). Construct validity and the predictability of behavior. Journal of Personality and Social Psychology, 49, 554 -570. 8 3. Loevinger, J. (1957). Objective tests as instruments of psychological theory. Psychological Reports, 3, 635 -694. 8 4. Jackson, D. N. , Holden, R. R. , Locklin, R. N. , & Marks, E. (1984). Taxonomy of vocational interests of academic major areas. Journal of Educational Measurement, 21, 261 -275. Copyright © Test. Central, 2011 31