Inventarul Reuven BarOn al inteligenei emoionale EQi Emotional

Inventarul Reuven Bar-On al inteligenței emoționale (EQ-i) Emotional Quotient Inventory - descrierea instrumentului - Copyright © Test. Central, 2011 1

Cuprins: 8 8 8 1. Rezumatul instrumentului 2. Scopul instrumentului 3. Forma și materialele testului 4. Condițiile de utilizare 5. Istoricul, suportul teoretic și principiile de construcție 6. Autorul testului 7. Adaptarea culturală în România 8. Indicii psihometrici 9. Scalele 10. Interpretarea 11. Etică 12. Bibliografie Copyright © Test. Central, 2011 2

1. Rezumat 8 EQ-i 8 8 8 Populația investigată 8 8 este rezultatul a 17 ani de cercetare a inteligenței emoționale reflectă concepția lui Reuven Bar-On cu privire la inteligența emoțională (social-emoțională) Formată din adolescenți și adulți (peste 16 ani) Numărul itemilor 8 8 8 Conține 133 de itemi, scorați pe o scală Likert cu 5 trepte Se administrează creion-hârtie sau online Durata medie de administrare este de 30 minute Copyright © Test. Central, 2011 3

2. Scopul (I) 8 Justificarea apariției: 8 A. Interesul general şi nevoia unor modele conceptuale şi a unor proceduri de evaluare mai bune 8 B. Lipsa generală de concepte definite operaţional 8 C. Insuficiența conceptualizare bazată pe studii empirice 8 D. Raritatea generală a cercetărilor şi deficitul metodologic în domeniul construcţiei teoriei şi a testelor Copyright © Test. Central, 2011 4

Scopul (II) 8 Scop 1. să satisfacă nevoia unui test de inteligenţă emoţională dezvoltat empiric, multifactorial şi eclectic din punct de vedere teoretic 8 Scop 2. să descrie operaţional şi să evalueze cantitativ conceptele complex inter-relaţionate de inteligență emoțională (*) şi de bunăstare psihologică (**) 8 inteligență emoțională = competenţe non-cognitive şi deprinderi care influenţează aptitudinea unei persoane de a reuşi să facă faţă cerinţelor mediului 8 bunăstare psihologică = starea de sănătate emoţională a unei persoane Copyright © Test. Central, 2011 5

3. Forma și materialele testului (I) 8 EQ-i 8 utilizează următoarele materiale: Manualul tehnic și interpretativ EQ-i 8 8 Caietul de testare 8 8 Conține itemii testului și este reutilizabil. Foi de răspuns pentru colectarea răspunsurilor 8 8 Cuprinde detalii cu privire la caracteristicile de unicitate, justificarea și aplicabilitatea testului; Conține informații despre cadrul conceptual, administrare și scorare, interpretarea rezultatelor testului; Include informații cu privire la elaborarea EQ-i, etalonarea și proprietățile psihometrice ale testului. Foi specifice, de unică folosință, destinate înregistrării răspunsurilor. Raportul electronic 8 Generat în urma administrării și scorării testului, constituie practic un suport de interpretare al profilului persoanei evaluate. Copyright © Test. Central, 2011 6

Forma și materialele testului (II) 8 Forma: 8 8 Ca formă de administrare, EQ-i poate fi administrat atât individual, cât și în grup, creion-hârtie sau electronic Caietul de testare EQ-i constă în 133 de itemi scurţi şi utilizează o scalare a răspunsurilor în cinci puncte (de la„neadevărat pentru mine” la „adevărat pentru mine”) În România, EQ-i există în prezent doar în forma standard de 133 de itemi În SUA, EQ-i este disponibil în mai multe forme: 8 8 8 Interviul EQ (pune întrebări în concordanţă cu cele cinci scale şi 15 subscale care măsoară inteligenţa emoţională) Versiunea scurtă a EQ-i (de 52 de itemi, ideală pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii mentale care se ocupă de un număr mare de cazuri) EQ-i: 125 (versiunea de 125 de itemi a EQ-i standard, exclude itemii scalei Impresie negativă şi ultimul item ) Versiunea pentru tineri a EQ-i (EQ-i: YV a fost proiectată pentru a fi administrată copiilor şi adolescenţilor cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani) EQ-360 evaluează inteligenţa emoţională dintr-o perspectivă multievaluator Copyright © Test. Central, 2011 7

4. Condițiile de utilizare (I) 8 8 American Psychological Association (APA) și International Test Comission (ITC), organizațiile care impun standardele în domeniul psihologiei, clasifică instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C Testul EQ-i este un instrument de clasă B - destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistență socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială) Copyright © Test. Central, 2011 8

Condițiile de utilizare (II) EQ-i = chiar dacă este un test de clasă B este necesară întrunirea condițiilor: 8 studierea materialelor formative (cel puțin manualul EQ-i) 8 familiarizarea cu materialele testării 8 o premisă cheie în aplicarea dar mai ales în interpretarea corectă a EQ-i este familiaritatea persoanei care administrează chestionarul cu modul de conceptualizare a dimensiunilor implicate, denumite componente ale IE (inteligența emoțională) și cu principiile testării, psihometriei, comportamentului uman normal şi psihopatologiei 8 oricine administrează EQ-i, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat, de evitare a distorsiunilor şi de intervievare ulterioară a respondenţilor. Copyright © Test. Central, 2011 9

Condițiile de utilizare (III) 8 Toţi utilizatorii EQ-i trebuie să revadă periodic secţiunile despre administrarea şi interpretarea testului, pentru a se asigura că utilizează corect şi întocmai principiile şi procedurile acceptate 8 Este recomandabil ca EQ-i să fie utilizat, atunci când acest lucru este posibil, ca parte a unui proces mai extins de evaluare, împreună cu alte metode de evaluare şi coroborat cu informaţii colaterale, cum ar fi interviuri, alte teste şi observaţii comportamentale. 8 Este ideal ca, în acest context, persoana care realizează scorarea să treacă printr-un training formal, care este oferit de editorul testului. Copyright © Test. Central, 2011 10

5. Istoricul, suportul teoretic și principiile (I) 8 Inteligenţa cognitivă a fost definită drept capacitatea de a înţelege, învăţa, de a rememora, de a gândi raţional, de a rezolva probleme şi de a aplica ceea ce o persoană a învăţat (Kaplan & Sadock, 1991) => măsurată în mod tradiţional prin IQ 8 Definiţia dată de David Wechsler inteligenţei generale este permite luarea în considerare şi a altor forme de inteligenţă, pe lângă inteligenţa cognitivă: 8 „capacitatea totală sau globală a indivizilor de a acţiona cu 8 un scop, de a gândi raţional şi de a face faţă eficient mediului lor” (Wechsler, 1958)â Wechsler a discutat aceşti „factori non-intelectuali ai inteligenţei emoţionale” încă din 1940 Copyright © Test. Central, 2011 11

Istoricul, suportul teoretic și principiile (II) 8 8 8 Inteligenţa emoţională = Bar-On „un grup de capacități, competențe și deprinderi non-cognitive care influențează aptitudinea persoanei de a se adapta la cerințele și presiunile mediului” => IE = un factor important în determinarea aptitudinii unei persoane de a reuşi în viaţă şi influenţează direct bunăstarea psihologică generală, adică starea mentală prezentă sau nivelul general de sănătate emoţională. Modelul lui Bar-On 8 8 8 este multifactorial şi se referă la potențialul de performanță, mai degrabă decât la performanţa în sine (adică mai degrabă potenţialul de a reuşi decât reuşita în sine) este mai degrabă orientat spre proces, decât orientat spre rezultat Conform acestui cadru conceptual, IE a unui individ nu înseamnă doar că acesta este conştient de sentimente şi utilizează aceste informaţii pentru a se descurca în viaţă, ci include şi componente adiţionale nu mai puţin importante pentru determinarea capacităţii unei persoane de a se adapta la cerinţele mediului Copyright © Test. Central, 2011 12

Istoricul, suportul teoretic și principiile (III) 8 Inteligenţa generală este compusă din 8 8 inteligenţă cognitivă, care este măsurată cu ajutorul coeficientului de inteligenţă (IQ) şi inteligenţa emoţională, care este măsurată de coeficientul de inteligenţă emoţională (EQ). La fel ca şi coeficienţii IQ, coeficienţii de inteligenţă emoţională (EQ) rezultă din scoruri brute obţinute din subscale bazate pe componentele factoriale inteligenţei emoţionale. Ca şi coeficienţii IQ, scorurile brute EQ sunt convertite în scoruri standard cu media 100 şi cu abaterea standard de 15. Copyright © Test. Central, 2011 13

Istoricul, suportul teoretic și principiile (IV) 8 Individul care funcţionează bine, care succes şi este sănătos emoţional este cel care posedă un grad suficient de inteligenţă emoţională şi un coeficient EQ mediu sau peste medie. 8 Cu cât este mai mare coeficientul EQ, cu atât este mai pozitivă predicţia succesului general la întâlnirea cu solicitările şi presiunile mediului. 8 Pe de altă parte, lipsa succesului şi existenţa problemelor emoţionale sunt o funcţie a proporţiei şi gradului de deficienţă în aceşti factori (deprinderi), lipsă care devine evidentă în timp. 8 În continuare sunt prezentate cele 15 componente conceptuale inteligenţei emoţionale care sunt măsurate de subscalele EQ-i. 8 Inteligenţa emoţională şi deprinderile emoţionale se dezvoltă în timp, se schimbă în decursul vieţii şi pot fi îmbunătăţite prin training şi programe corective, precum şi prin tehnici terapeutice. Copyright © Test. Central, 2011 14

Istoricul, suportul teoretic și principiile (V) 8 8 Modelul Bar-On Partea I este formată din teoria sau conceptualizarea inteligenței emoționale. Partea a II-a reprezintă aspectul psihometric al modelului: de fapt măsurarea inteligenței emoționale în conformitate cu teoria inteligenței emoționale. Conform acestui model, inteligenta emotionala (social-emotionala) este formata din cinci meta factori: 8 1. metafactorul intrapersonal se refera la conștiința de sine și la expresia de sine, guvernând aptitudinea unei persoane de a fi conștientă de propriile emoții și de propria persoană în general, de a-și înțelege propriile puncte tari și puncte slabe și de a-și exprima sentimentele și pe sine într-o manieră non distructivă. Copyright © Test. Central, 2011 15

Istoricul, suportul teoretic și principiile (VI) 8 2. metafactorul interpersonal se refera la conștiința, deprinderile și interacțiunea sociale, adică aptitudinea unei persoane de a fi conștientă de sentimentele, grijile și nevoile celorlalți și de a fi capabilă să inițieze și întreține relații de cooperare, constructive și reciproc satisfăcătoare. 8 3. metafactorul managementului stresului se referă la gestionarea și controlul emoționale, la aptitudinea unei persoane de a gestiona emoțiile astfel încât acestea să lucreze în avantajul, și nu contra sa. 8 4. metafactorul adaptabilitate se referă la managementul schimbării, adică la adaptarea atât la schimbările personale și interpersonale, cât și la schimbările mediului imediat. 8 5. metafactorul stare generală se referă la automotivare și la aptitudinea unei persoane de a se bucura de propria persoană, de ceilalți și de viață în general, dar și la modul în care își influențează viziunea generală asupra vieții și sentimentul general de mulțumire. Copyright © Test. Central, 2011 16

6. Autorul testului (I) 8 Reuven Bar-On, Ph. D. 8 este psiholog clinician din 1972, când a obținut diploma de master în psihologie la Pepperdine University în Statele Unite. A obținut titlul de Doctor în psihologie la Rhodes University în Africa de Sud, iar în prezent este profesor la University of Texas Medical Branch, unde coordonează cercetări în domeniul inteligenței emoționale. 8 asociat cu CASEL (Collaborative for Academic, Social and Emotional Learning) la University of Illinois. 8 a fost invitat ca și senior consultant în domeniul evaluării inteligenței emoționale la CSEE (Center for Social and Emotional Education) din New York. De asemenea, în 1998 a fost acceptat în Consortium for Research on Emotional Intelligence in Organizations (CREIO, Rutgers University), drept primul membru nefondator. Copyright © Test. Central, 2011 17

Autorul testului (II) 8 1980 - Dr. Bar-On este expert recunoscut internațional și pionier în domeniul IE si a fost implicat în definirea, măsurarea și aplicarea diverselor aspecte ale acestui construct. 8 Modelul Bar-On este descris ca unul dintre cele mai importante abordări ale inteligenței emoționale în Encyclopedia of Applied Psychology a lui Spielberger (2004) 8 1985 - A inventat termenul E. Q. (coeficient de inteligență emoțională), în lucrarea sa de Doctorat, pentru a descrie abordarea sa asupra evaluării funcționării emoționale și funcționale. 8 1996 - Ideea unui coeficient de IE a fost dezvoltată mai formal într-o prezentare („The Era of the EQ: Defining and Assessing Emotional Intelligence”), la Convenția Anuală a American Psychological Association de la Toronto. Copyright © Test. Central, 2011 18

7. Adaptarea culturală în România (I) 8 Colectarea de date normative = parte importantă a dezvoltării unui test. Etaloanele stabilesc un nivel de bază cu care sunt comparate toate rezultatele ulterioare, ale tuturor subiecţilor şi permit autorului şi utilizatorilor testului să surprindă caracteristicile respondentului „mediu”. 8 Etaloanele indică performanţa medie la un test şi frecvenţa abaterii performanţelor deasupra şi dedesubtul acestei medii. Cu cât este mai extinsă şi mai reprezentativă baza de date normativă, cu atât sunt mai corecte şi mai elocvente rezultatele. Eşantionul normativ românesc al EQ-i este format din N=1600 de persoane, dintre care 798 (49. 88%) sunt de sex masculin şi 802 (50. 12%) de sex feminin. 8 8 Datele au selectate printr-o procedură statistică de eşantionare pe cote dintr-o bază de date disponibilă de peste 3000 de persoane, această abordare având scopul de a genera un eşantion cât mai echilibrat din punct de vedere statistic şi cât mai aproape, acolo unde a fost posibil, de o bună reprezentativitate statistică la nivel naţional. 8 Datele au fost culese între 1 august 2007 şi 1 februarie 2009. Copyright © Test. Central, 2011 19

Adaptarea culturală în România (II) 8 Vârsta persoanelor incluse în eşantionul normativ a fost cuprinsă între 16 şi 88 de ani, cu o medie de 36. 45 ani (SD=15. 29). 8 Au fost utilizate, la fel ca şi în cazul eşantioanelor normative ale EQ-i din alte ţări, patru categorii de vârstă: 16 -29 ani, 30 -39 ani, 40 -49 ani şi 50+ ani. 8 8 8 S-a încercat includerea în eşantion a cel puţin 100 de persoane din fiecare categorie de vârstă şi sex. Categoriile obţinute aproximează reprezentativitatea statistică naţională. Eșantionul este echilibrat și sub aspectul nivelului educaţional, al mediului de proveniență (rural, urban), al etniei și al zonei statistice (cele 8 zone economice) Copyright © Test. Central, 2011 20

Adaptarea culturală în România (III) 8 realizată de Dragoș Iliescu, Ph. D. , Raluca Livinți , M. A. 8 Dragoș Iliescu este membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair of Research & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferențiar universitar în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizaționale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei 8 Raluca Livinți are un master în cercetare sociologică de la Universitatea București și este cercetător în cadrul grupului de cercetare din Testcentral încă din 2003. Interesele sale gravitează în jurul cercetării fundamentale în domeniul măsurării psihologice, a testelor și testării. Copyright © Test. Central, 2011 21

8. Indicii psihometrici (I) 8 Fidelitatea 8 8 indică gradul în care diferenţele individuale în scorurile testelor sunt datorate unor diferenţe reale caracteristicilor luate în considerare; au fost efectuate în principal două tipuri de studii de fidelitate: consistenţa internă şi fidelitatea test-retest. Consistenţa internă 8 valorile indicilor Alpha Cronbach au fost calculate pentru scalele compozite ale EQ-i şi pentru coeficientul de inteligenţă emoţională total, atât pe subeşantioanele masculin şi feminin, cât şi pe eşantionul combinat. 8 8 8 Pentru eşantionul masculin, indicii de consistenţă internă se încadrează între un minim de. 66, pentru scala Impresie pozitivă şi un maxim de. 95 pentru coeficientul de inteligenţă emoţională total (EQ), cu o mediană de. 77. Pentru eşantionul feminin indicii de consistenţă internă se situează între un minim de. 67 pentru subscalele Empatie (EM) şi Impresie pozitivă (PI) şi un maxim de. 95, pentru coeficientul de inteligenţă emoţională total (EQ), cu o mediană de. 77. În ceea ce priveşte eşantionul total combinat, coeficientul Alpha are o valoare cuprinsă între. 66 (subscala Impresie pozitivă) şi. 95 (coeficientul de inteligenţă emoţională total). Copyright © Test. Central, 2011 22

Indicii psihometrici (II) 8 8 8 indicii de fidelitate calculaţi pentru EQ-i în România sunt comparabili cu cei obţinuţi în SUA. În România 16 dintre cele 17 subscale, precum şi scalele compozite şi coeficientul de inteligenţă emoţională total îndeplinesc condiţia de utilizare în decizii cu impact major, şi doar una dintre subscale prezintă un coeficient de consistenţă internă Alpha <. 70, şi anume subscala Impresie pozitivă (. 66) Fidelitatea test-retest 8 8 8 se referă la stabilitatea în timp a scorurilor instrumentului. Acest tip de fidelitate este o funcţie a fidelităţii respondentului. în România, studiul stabilităţii test-retest a EQ-i a fost realizat pe un eşantion de N=107 persoane, dintre care 29 (27. 10%) au fost de sex masculin, iar 78 (72. 90%) de sex feminin. vârsta participanţilor a fost cuprinsă între 21 şi 35 ani, cu o medie m=23. 64 ani şi o abatere standard SD=3. 68. indicii de stabilitate se încadrează între un minim de. 68 (Impresie negativă) şi un maxim de. 89 (Impresie pozitivă), cu o mediană de. 82 cu o excepţie (Impresie negativă) toţi indicii de stabilitate sunt mai înalţi decât. 70, pragul ţintă minim pentru aceşti indici. Copyright © Test. Central, 2011 23

Indicii psihometrici (III) 8 Validitatea 8 1. Validitatea 8 8 dacă itemii par să capteze esenţa fiecărei scale şi subscale EQ-i are indicatori calitativi crescuți ai gradului de corectitudine cu care au fost gândiţi itemii testului, pentru a acoperi domeniul fiecăreia dintre scale 8 2. Validitatea 8 8 8 de conţinut de aspect dacă itemii se concentrează pe esența fiecărei scale şi subscale EQ-i a fost validat în principal pe baza modalităţii sistematice prin care au fost generaţi şi selectaţi itemii forma finală a inventarului a satisfăcut corespunzător cerinţele validităţii de conţinut şi ale validităţii de aspect Copyright © Test. Central, 2011 24

Indicii psihometrici (IV) 8 3. Validitatea factorială 8 8 8 Metoda utilizată pentru examinarea structurii factoriale a EQ-i a fost analiza factorială. În urma extragerii factoriale, datele au fost supuse unei rotaţii Varimax, iar rezultatele acesteia au părut a fi cele mai pline de semnificaţie din punct de vedere teoretic. Analiza factorială exploratorie, pentru eşantionul românesc: toate scalele prezintă intercorelaţii de mărime medie şi cu o bună semnificaţie statistică (p<. 01), ceea ce demonstrează că toate scalele acoperă acelaşi teritoriu conceptual bine delimitat, anume acela al inteligenţei emoţionale. Intercorelaţia medie între cele 15 scale (fără a lua în considerare şi scalele Impresie pozitivă şi Impresie negativă) este de. 31, mai redusă decât cea pentru eşantionul normativ american, care este de. 50. Similaritatea intercorelaţiilor între scale, între eşantionul normativ american şi cel românesc, se confirmă. Această similaritate, adăugată la valorile adecvate ale intercorelaţiilor, este un alt element care afirmă similaritatea celor două forme EQ-i şi care în consecinţă permite şi recomandă utilizarea EQ-i pe populaţia românească. Soluţia factorială pe eşantionul românesc diferă de cea a eşantionului american în ceea ce priveşte ordinea factorilor, adică a valorii varianţei explicate de aceştia. Copyright © Test. Central, 2011 25

Indicii psihometrici (V) 8 4. Validitatea de construct 8 8 8 8 scopul de a evalua cât de bine chestionarul evaluează ceea ce a fost proiectat să evalueze, adică inteligenţa emoţională şi componentele sale factoriale. a fost verificată prin corelarea scorurilor la subtestele inventarului cu scoruri la diferite scale altor chestionare, care sunt considerate a fi criterii externe: 16 PF (Sixteen Personality Factor Questionnaire, Cattell, Eber & Tatsouka, 1970); MMPI-2 (Minnesota Multiphasic Personality Inventory, Butcher, Dahlstrom, Graham, Tellegen & Kaemmer, 1989); EPQ (Eysenck Personality Questionnaire, Eysenck & Eysenck, 1975) etc. Corelaţiile globale sunt moderate, situându-se în cea mai mare parte într-un interval cuprins între nivelul. 30 şi nivelul. 70. Coeficienţii sunt suficient de ridicaţi pentru a susţine faptul că subscalele EQ-i măsoară constructele pe care au fost proiectate să le măsoare. Totuşi, aceşti coeficienţi nu suficient de înalţi pentru a sugera că EQ-i este un duplicat al inventarelor deja existente. Rezultatele sugerează faptul că subscalele EQ-i se suprapun rezonabil cu alte teste, subscalele testului demonstrând în acelaşi timp o distinctivitate clară. Aşadar, o concluzie globală este aceea că rezultatele demonstrează faptul că EQ-i posedă o validitate de construct bună, ceea ce înseamnă că măsoară ceea ce a fost proiectat să măsoare. Copyright © Test. Central, 2011 26

Indicii psihometrici (VI) 8 5. Validitatea convergentă 8 8 probată prin evaluarea gradului în care instrumentul în discuţie corelează cu diferite măsuri externe, considerate a se referi la aceleaşi constructe sau la constructe similare a fost examinată în câteva studii: care au utilizat autoevaluări şi heteroevaluări (evaluări făcute de observatori), precum şi măsuri ale aculturaţiei, ale stilului atribuţional, ale coping-ului cu stresul ocupaţional, ale performanţei şi ale satisfacţiei în muncă rezultatele cercetărilor indică faptul că EQ-i a demonstrat o validitate convergentă mai mult decât adecvată 6. Validitatea divergentă 8 8 8 Exemplu: Se credea că: Inteligența emoțională nu este în întregime diferită de inteligenţa cognitivă => scala EQ total a demonstrat o corelaţie foarte scăzută cu IQ (r=. 12) la un eşantion american de 40 de subiecţi care au completat EQ-i împreună cu WAIS (Wechsler Adult Intelligence Scale, Wechsler, 1958) Rezultatele la numeroase studii confirmă validitatea divergentă a EQ-i Copyright © Test. Central, 2011 27

Indicii psihometrici (VII) 8 7. Validitatea de criteriu 8 8 8 În mod specific, validitatea de criteriu a EQ-i este sprijinită de gradul în care EQ-i produce scoruri înalte în ariile de conţinut corespunzătoare grupurilor cunoscute a fi puternice în acele arii particulare. De exemplu, judecătorii ar trebui să obţină scoruri înalte la subscalele Responsabilitate socială şi Rezolvare de probleme. 8. Validitatea discriminantă 8 studii cu scopul de a examina capacitatea inventarului de a diferenţia indivizii mai inteligenţi emoţional de indivizii mai puţin inteligenţi emoţional 8 8 8 studii în cadrul academiei militare, studii pe succesul academic, aculturație, studii comparative între grupuri clinice sau pacienții cardiaci și eșantionul normativ, studii pe evoluția în cadrul grupurilor tratate pentru abuz de substanțe inventarul reuşeşte să facă diferenţieri semnificative şi adesea fine între niveluri de gestionare a cerinţelor şi presiunilor mediului şi între niveluri de funcţionare emoţională generală, pentru eşantioanele de populaţie studiate. toate subscalele EQ-i au reuşit să indice diferenţe între eşantioanele şi grupurilecriteriu comparate Copyright © Test. Central, 2011 28

Indicii psihometrici (VIII) 8 9. Validitatea predictivă 8 poate fi estimată prin examinarea nivelului său general de validitate concurentă, convergentă şi discriminantă demonstrează capacitatea EQ-I de a prezice succesul academic, abilitatea EQ-i de a prezice succesul ocupaţional, aptitudinea unei persoane de a se adapta la o nouă societate şi la o nouă cultură 8 CONCLUZII 8 Numărul enorm de rezultate pozitive ale cercetărilor prezentate demonstrează cu convingere faptul că EQ-i este cu siguranţă un instrument valid şi fidel, ceea ce înseamnă că este capabil să facă ceea ce a fost proiectat să facă, adică să măsoare inteligenţa emoţională şi componentele salefactoriale. În esenţă, cei care administrează acest inventar pot, cu încredere, să se bazeze pe acurateţea şi pe calitatea rezultatelor pe care le vor primi. 8 8 Copyright © Test. Central, 2011 29

9. Scalele (I) 8 Respectul de sine (SR, „Self-Regard”) aptitudinea de a se respecta pe sine și de a se accepta ca fi ind fundamental bun. 8 Conştiinţa de sine emoţională (ES, „Emotional Self-Awareness”) aptitudinea unei persoane de a-și recunoaște propriile sentimente. 8 Asertivitatea (AS, „Assertiveness”) aptitudinea de a-și exprima trăirile, credințele și gândurile și de a-și apăra drepturile într-o manieră non-distructivă. 8 Independenţă (IN, „Independence”) aptitudinea de a fi autodirecționat și autocontrolat în gândire și acțiune și de a fi liber de dependență emoțională. 8 Autoactualizarea (SA, „Self-Actualization”) se referă la aptitudinea persoanei de a-și pune în valoare capacitățile potențiale. 8 Empatia (EM, „Empathy”) este aptitudinea de a fi conștient de sentimentele celorlalți, de a le înțelege și aprecia. 8 Responsabilitatea socială (RE, „Social Responsability”) reprezintă aptitudinea de a se dovedi un membru cooperant, care contribuie constructiv la succesul grupului său social. 8 Relaţionare interpersonală (IR, „Interpersonal Relationship”) implică aptitudinea de a stabili și menține relații mutual satisfăcătoare, care sunt caracterizate prin intimitate și prin oferirea și primirea de afecțiune. Copyright © Test. Central, 2011 30

Scalele (II) 8 Testarea realităţii (RT, „Reality Testing”) aptitudinea de a evalua corespondența între ceea ce simte sau trăiește o persoană și ceea ce există cu adevărat, obiectiv, în realitate. 8 Flexibilitatea (FL, „Flexibility”) aptitudinea unei persoane de a-și adapta emoțiile, gândurile și comportamentul la situațiile și condițiile af ate în schimbare, în jurul său. 8 Rezolvarea de probleme (PS, „Problem Solving”) reprezintă aptitudinea de a identifica și defini probleme, precum și de a implementa soluții potențial eficiente. 8 Toleranţa la stres (ST, „Stress Tolerance”) aptitudinea de a ține piept evenimentelor nefavorabile fără a claca, printr-un coping activ și pozitiv la stres. 8 Controlul impulsurilor (IC, „Impulse Control”) reprezintă aptitudinea de a rezista la sau de a amâna un impuls, un imbold sau o tentație de a acționa. 8 Optimism (OP, „Optimism”) aptitudinea de a privi partea bună a vieții și de a menține o atitudine pozitivă, chiar și în fața necazurilor. 8 Fericirea (HA, „Happiness”) aptitudinea unei persoane de se simți mulțumită de propria viață, de a-i plăcea de sine și de ceilalți și de a se distra. Copyright © Test. Central, 2011 31

10. Interpretarea (I) 8 se presupune că persoanele inteligente emoţional sunt în cea mai mare parte a timpului şi în cele mai multe situaţii: 8 conştiente de propriile trăiri, 8 îşi pot exprima aceste trăiri, 8 au o imagine de sine pozitivă, 8 se pot autoactualiza, 8 empatizează şi rezonează cu sentimentele celorlalţi, 8 pot stabili şi menţine relaţii reciproc satisfăcătoare, 8 sunt capabile să acţioneze într-o manieră responsabilă din punct de vedere social şi 8 sunt capabile de a fi independente. 8 se presupune că indivizii inteligenţi emoţional sunt capabili să rezolve probleme, să testeze adecvat realitatea, să fie flexibili, să facă faţă corespunzător stresului, să-şi menţină controlul, să fie cât se poate de fericiţi şi să menţină o viziune optimistă asupra vieţii. Copyright © Test. Central, 2011 32

Interpretarea (II) 8 Sunt recomandaţi următorii opt paşi în interpretarea rezultatelor EQ-i: 8 1. EVALUAREA VALIDITĂŢII REZULTATELOR EQ-I 8 Rata de omisiune 8 Indicele de inconsistenţă 8 Scalele Impresie pozitivă şi Impresie negativă 8 Factorii de corecţie 8 2. INTERPRETAREA SCORULUI SCALEI EQ TOTAL (A COEFICIENTULUI TOTAL DE INTELIGENŢĂ EMOŢIONALĂ) 8 3. INTERPRETAREA SCORURILOR LA SCALELE COMPOZITE EQ 8 4. INTERPRETAREA SCORURILOR LA SUBSCALELE EQ Copyright © Test. Central, 2011 33

Interpretarea (III) 8 5. EXAMINAREA STILULUI DE RĂSPUNS ŞI A ITEMILOR CRITICI 8 6. COMPARAŢI REZULTATELE EQ-i CU INFORMAŢIILE PROVENITE DIN ALTE SURSE ORIC ND ESTE POSIBIL 8 7. REZUMAŢI DESCOPERIRILE ŞI FACEŢI RECOMANDĂRI ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII DEPRINDERILOR EMOŢIONALE ORIC ND ESTE POSIBIL ACEST LUCRU 8 8. RETESTAŢI RESPONDENTUL ORIC ND ESTE POSIBIL, PENTRU A EVALUA PROGRESUL Copyright © Test. Central, 2011 34

11. Etică (I) 8 Extras din Codul Deontologic al Psihologului (COPSI) 8 Art. I. 6. Psihologii respectă drepturile celor care beneficiază de servicii psihologice, participanților la cercetare, angajaților, studenților. Art. IV. 3. Psihologii se vor angaja numai în acele activități profesionale pentru care au competențele și atestarea necesare. 8 8 Utilizarea EQ-i este posibilă doar în condiţiile legii drepturilor de autori. Utilizarea celor două chestionare, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional. Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe siteurile acestor editori: www. mhs. com pentru editorul internaţional şi www. testcentral. ro pentru editorul român. Copyright © Test. Central, 2011 35

Etică (II) 8 Conditii 8 8 de utilizare a instrumentelor Art. XIII. 2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite. Copyright © Test. Central, 2011 36

12. Bibliografie 8 1. Bar-On Reuven Ph. D. adaptat în România de Raluca Livinți, Iliescu, D. , (2009). Emotional Quotient inventory: EQ-i. Manual tehnic şi interpretativ. Cluj-Napoca, Editura Sinapsis. 8 2. Bar-On, R. (1988). The development of a concept of psychological well-being. Unpublished doctoral dissertation, Rhodes University, South Africa. 3. Bar-On, R. (1996 b). A cross-cultural study of emotional intelligence. Paper presented at the 83 rd Indian Science Congress, Patiala, India. 8 4. Gardner, H. (1983). Frames of mind. New York: Basic Books. 8 5. Goleman, D. (1995). Emotional intelligence. New York: Bantam Books. Copyright © Test. Central, 2011 37