Intentarea procesului de insolvabilitate i aplicarea procedurii de

Intentarea procesului de insolvabilitate și aplicarea procedurii de insolvabilitate propriu zise Autor Grosu Alexandru

Hotărârea de declarare a persoanei insolvabile. Termenul de examinare a Cererii introductive de intentare a procesului de insolvabilitate pe baza existenței temeiurilor de insolvabilitate nu poate fi mare de 60 de zile lucrătoare. Din motive întemeiate termenul poate fi prelungit cu 15 zile, art. 30 alin(3) al Legii nr. 149 din 2012. După judecarea Cererii, instanța de insolvabilitate va adopta una din soluțiile stabilite la alin(4) și (5) art. 30 din Legea nr. 149 din 2012, și anume: Ø Se constată insolvabilitatea debitorului și i se intentează proces de insolvabilitate. Ø Se constată insolvabilitatea debitorului și i se intentează procedura simplificată a falimentului. Ø Se intentează procedura accelerată de restructurare a debitorului. Ø Se respinge Cererea introductivă și se refuză intentare unui proces față de debitor. Instanța de insolvabilitate poate dispune prin Încheiere, încetarea procesului în cazul încheierii unei tranzacții sau al retragerii Cererii introductive. În aceiași ordine de idei, Hotărârea nominalizată nu determină tipul de procedură aplicabilă (faliment sau restructurare), pentru acesta fiind necesar un act de dispoziție suplimentar. Prin Hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate, instanța de judecată va da apreciere concluziilor administratorului provizoriu, va prevedea mărimea revindecărilor asupra cărora obiecțiile debitorului sau creditorului au fost respinse sau considerate neîntemeiate, va desemna administratorul insolvabilității și va institui comitetul creditorilor.

În conținutul Hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate urmează a fi indicat: Ø Denumirea/numele și prenumele, sediul/adresa, codul fiscal, domeniul de activitate a debitorului Ø Numele, prenumele, adresa administratorului insolvabilității. Ø Locul, data, ora ședinței de validare a mărimii creanțelor (ședința de validare), și după caz, locul, data, ora adunării creditorilor de audiere a raportului administratorului insolvabilității (adunarea de raportare) Ø Ora intentării procesului de insolvabilitate. De asemenea, dispozitivul Hotărârii trebuie să conțină notificarea creditorilor despre intentarea procesului de insolvabilitate, care va cuprinde: Ø Termenul limită de înregistrare a Cererii de admitere a creanței, în vederea întocmirii Tabelului Definitiv al Creanțelor- în cel mult 45 de zile de la data intentării procesului. Ø Termenul de întocmire a Tabelului Definitiv- în cel mult 15 zile de la expirarea termenului pentru înaintarea creanțelor. Ø Convocarea ședinței de validare a creanțelor- în cel mult 30 de zile de la data expirării termenului pentru întocmirea Tabelului Definitiv al Creanțelor. La aceiași dată poate fi convocată și adunarea de raportare. Conform art. 35 din Legea nr. 149 din 2012, Hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate urmează a fi publicată în termen de 2 zile de la data adoptării de către administrator. Hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate poate fi contestată doar cu Recurs și doar de către debitor.

Efectele intentării procesului de insolvabilitate. În privința efectelor Hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate vom reține următoarele: Ø Dreptul debitorului de a administra și de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare est transmis administratorului insolvabilității. De asemenea debitorul nu va putea dispune de mijloacele din conturile sale fără Ordinul administratorului insolvabilității. Ø Se suspendă activitatea organelor de conducere a debitorului, totodată fiind legiferată activitatea organelor ne jurisdicționale (adunarea creditorilor, comitetul creditorilor). Ø Sechestrarea patrimoniului debitorului, alte măsuri de asigurare sau de limitare a debitorului, administratorului insolvabilității în dreptul de administrare și valorificare a masei debitoare aplicate de instanța de judecată sau de alte organe abilitate, se anulează de drept și se aplică în exclusivitate numai de către instanța de insolvabilitate care a intentat procesul. Ø Este interzisă răscumpărarea sau procurarea de către debitor a acțiunilor plasate. Ø Asociații debitorului nu au dreptul la separarea cotei de participație din masa debitoare în legătură cu ieșirea sau excluderea debitorului din lista asociaților. Ø Se suspendă calcularea tuturor dobânzilor, penalităților sau a altor plăți aferente datoriilor debitorului față de creditori. În termen de 100 zile de la data intentării procesului de insolvabilitate se convoacă adunarea creditorilor care poartă denumirea de adunarea de raportare. Administratorul insolvabilității urmează să prezinte un raport privind starea economică a debitorului și cauzele care au provocat insolvabilitatea.

În dependență de situația economică a debitorului și părerile creditorilor, la această adunare urmează a fi adoptată una din Hotărârile: Ø De intentare a procedurii de restructurare a debitorului. Ø De intentare a procedurii falimentului. Dacă adunarea creditorilor de raportare hotărăște restructurarea debitorului, hotărârea trebuie confirmată de instanța de insolvabilitate. Într-un termen de cel mult 5 zile, instanța va emite Încheierea privind intentarea procedurii de restructurare a debitorului și va stabili un termen de 30 de zile pentru prezentarea planului procedurii de restructurare. Încheierea instanței de aprobare a hotărârii adunării creditorii privind aplicarea procedurii de restructurare sau privind neadmiterea restructurării debitorului poate fi atacată cu recurs de persoana care a depus planul, administratorul insolvabilității, debitor sau creditor. Dacă părțile nu au depus planul în termenul stabilit, ele decad din dreptul de a-l depune și instanța va dispune printr-o încheiere trecerea la procedura falimentului. Dacă se aprobă propunerea administratorului insolvabilității de încetare a activității întreprinderii insolvabile, instanța va pronunța o încheiere de continuare a procedurii de insolvabilității și intrarea în faliment a debitorului.

Înaintarea creanțelor creditorilor. Clasele și categoriile de creditori. Creanțele tardive. Procedura de repunere în termenul de înaintare a creanțelor. Termenul limită de depunere de către creditori în instanța de insolvabilitate a Cererii de admitere a creanței este de 30 de zile de la data notificării, art. 29 alin(2) Legea nr. 149 din 2012. Cererea de admitere a creanței are același regim juridic ca și Cererea de chemare în judecată, creditorul nefiind obligat să probeze notificarea prealabilă art. 19 alin(3) din Legea nr. 149 din 2012. În Cererea de admitere a creanțelor se va indica: Ø Numele/prenumele/denumirea creditorului. Ø Adresa/sediul. Ø Suma datorată. Ø Temeiul creanțelor. Ø Mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții. Totodată la Cerere se vor anexa toate documentele justificative din care rezultă creanțele și garanțiile. Legea acordă administratorului provizoriu un termen de 15 zile pentru verificarea creanțelor și întocmirea tabelului preliminar. În rezultatul verificării creanțelor, administratorul provizoriu va întocmi Tabelul preliminar al creanțelor, ce va rezulta din: Ø Datele evidenței contabile a debitorului. Ø Cererile de admitere a creanței înaintate de creditori.

După intentarea procesului de insolvabilitate, instanța mai acordă conform art. 34 alin(4) din Legea nr. 149 din 2012, 45 de zile pentru înregistrarea Cererilor de înaintare a creanțelor, face apel către creditorii garantați, iar administratorul numit mai face o notificare creditorilor cunoscuți art. 35 alin(4) din Legea nr. 149 din 2012. După expirarea termenului de 45 zile, administratorul va verifica în termen de 15 zile creanțele și va întocmi Tabelul Definitiv art. 35 alin(5) lit. b) din Legea nr. 149 din 2012. Dacă creditorii au înaintat creanța în Tabelul preliminar, ei nu urmează să confirme repetat creanțele pentru Tabelul definitiv, iar creanțele care au fost incluse în Tabelul preliminar de administrator în baza datelor de evidență contabilă și nu au fost susținute de creditori în termen prin Cerere- nu se includ în Tabelul definitiv și se consideră nevalabile, art. 140 alin(4) din Legea nr. 149 din 2012. La expirarea termenului de verificare, administratorul insolvabilității va depune imediat Tabelul în instanța de insolvabilitate. Procedura de verificare și validare a creanțelor conform Tabelului Definitiv se produce după cum urmează: Ø Judecător validează cu mențiunea „validat” în rubrica respectivă a Tabelului, creanțele incluse în tabel de către administrator și care nu au fost contestate. Ø În privința creanțelor contestate, judecătorul va face o consemnare cu mențiunea „creanță cu titlu provizoriu”, în care se indică suma creanței, persoana care a depus contestația. O creanță se consideră admisă, dacă acesta nu a fost contestată în termen de 3 zile înainte de ședința de validare, de un creditor sau de debitor și a fost acceptată și inclusă în Tabelul definitiv al creanțelor.

În cadrul procesului de insolvabilitate, creditorii se împart în trei categorii, fiecare având trăsăturile sale distincte. Creditorii garantați art. 50 din Legea Insolvabilității sunt persoane ale căror creanțe sunt asigurate prin garanții (gaj convențional sau legal) și au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate. Gajul este un drept real constituit în favoarea creditorului asupra unui bun (drept) al altuia pentru garantarea unei creanțe, fapt ce îndreptățește creditorul la satisfacerea prioritară față de alți creditori din produsul bunului (dreptului) gajat. Dreptul de gaj conferă dreptul de a lua în posesie, de a urmări bunul, de a-l vinde sub controlul judecătoresc. Gajul legal poate lua naștere doar din creanțele statului pentru sumele datorate conform legislației fiscale și creanțele rezultate din Hotărârea judecătorească. La categoria creditorilor garantați se atribuie creditorii ce dispun de un drept de retenție asupra bunului și creanțele persoanelor fizice născute din contractele investiționale. Din textul Legii Insolvabilității nr. 149 a fost exclus ca creditor garantat statul în cazul încasării impozitelor de orice fel și a taxelor vamale asupra bunurilor care servesc drept garanție a plăților. În privința creanțelor persoanelor fizice născute din contractele investiționale se va avea în vedere că, persoanele fizice care sunt parte a unui contract investițional pot pretinde la calitatea de creditor garantat doar dacă demonstrează prin probe veridice achitarea unor sume la contul debitorului în bancă sau în casa acestuia a sumei integrale sau parțiale a contractului de investiții și ca bun garantat va constitui spațiul locativ concret construit sau parțial construit sau bunul imobil în totalitate, dacă în contractul de investiții nu este identificat concret spațiul locativ care constituie obiectul contractului de investiții.

Creditorii chirografari sunt persoanele care, deși au o creanță față de debitor acesta nu este garantată, deci sunt acei creditori care nu au o garanție reală care să le asigure realizarea creanței pe care o au împotriva debitorului (gaj sau ipotecă), dar numai un drept general asupra bunurilor prezente și viitoare ale debitorului. Creditorii chirografari sunt divizați în următoarele ranguri: Ø Rangul I- creanțele apărute din cauzarea daunelor sănătății sau cauzării decesului. Ø Rangul II- creanțele salariale față de angajați, cu excepția persoanelor membre ale organelor de conducere a debitorului art. 247 al Legii Insolvabilității. Ø Rangul III- creanțele pentru creditele acordate de Ministerul Finanțelor, credite interne sau cele acordate sub garanția de stat, impozitele și taxele restante la bungetul de stat. Ø Rangul IV- creanțele de restituire a datoriilor față de rezervele materiale statului. Ø Rangul V- alte creanțe chirografare care nu sunt de rang inferior. Ø Rangul VI- creanțele chirografare de rang inferior, care se clasifică în, amenzi, penalități, sancțiuni pecuniare rezultate din neexecutarea obligațiilor sau executarea necorespunzătoare a acestora, creanțe rezultate din prestări gratuite ale debitorului, drepturile salariale persoanelor indicate la art. 247 Legea nr. 149. Creanțele chirografare se execută conform rangului acestora. Creanțele următorului rang se execută numai după executarea în totalitate a creanțelor rangului precedent. În caz de insuficiență a masei debitoare, distribuirea bunurilor în cadrul aceluiași rang se efectuează proporțional. Pentru asigurarea cheltuielilor viitoare ale procesului de insolvabilitate și pentru asigurarea obligațiilor masei debitoare se va constitui o rezervă a acestei mase, care nu va fi distribuită între creditori până la distribuirea finală. În caz de necesitate, rezerva destinată să acopere cheltuielile viitoare ale masei debitoare va fi majorată sau redusă la decizia comitetului creditorilor sau adunării creditorilor. Creditori ai masei sunt creditorii a căror creanțe au apărut în legătură cu intentarea procesului de insolvabilitate, care la rândul său se divizează în: Ø Creditori ai căror creanțe au apărut în legătură cu cheltuielile procesului de insolvabilitate. Ø Creditorii ai căror creanțe au apărut în legătură cu cheltuielile legate de masa debitoare.

Art. 145 din Legea nr. 149 din 2012, prevede situația înaintării tardive a creanțelor. Astfel, titularul unei creanțe născute anterior intentării procesului de insolvabilitate care nu depune Cererea de validare a creanțelor în termenul prevăzut prin Hotărârea instanței, va fi decăzut din drepturile prevăzute de alin(1) art. 145 din Legea nr. 149 din 2012, și anume: - De a participa și vota la Adunarea creditorilor - De a înainta și de a retrage candidatura administratului insolvabilității - De a participa la distribuirea de sume în cadrul procedurii de restructurare și/sau procedurii falimentului. - De a-și realiza creanțele împotriva debitorului, a membrilor ori asociațiilor acestuia. - De a înainta propuneri de restructurare a debitorului. - Decăderea din aceste drepturi nu va avea loc dacă notificarea creditorului a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor legii. În cazuri excepționale, creditorul poate depune în instanța de insolvabilitate o Cerere de repunere în termen a Cererii de admitere a creanței în următoarele cazuri: - Nu sa respectat procedura de notificare din cauza unor circumstanțe legate de persoana creditorului (aflarea creditorului în afara hotarelor RM, aflarea în concediu medical). - Termenul de înaintare a creanțelor nu a fost respectat datorită unor circumstanțe legate de obiectul creanței. Repunerea în termen se supune prevederilor art. 116 CPC al RM. Odată cu repunerea în termen al Cererii de înaintare a creanței, instanța de insolvabilitate, va numi o ședință specială de validare, pe contul creditorului întârziate, la data validării creanței repuse în termen se rectifică tabelul definitiv al creanțelor. Încheierea de repunere în termen poate fi contestată cu Recurs de către, administrator, debitor și creditor.

Desfășurarea ȘEDINȚEI DE VALIDARE. Contestarea creanțelor creditorilor. Examinarea contestațiilor asupra creanțelor creditorilor și contestarea încheierilor emise în urma examinării contestațiilor. Contestațiile se examinează în ședința de validare sau în cadrul unei ședințe speciale cu citarea atât a contestatarului, cât ți a creditorului a cărui creanță a fost contestată, a administratorului sau a oricărei persoane cointeresate în chestiunea dată. În procesul examinării contestațiilor, contestatarul și/sau creditorului a cărui creanță a fost contestată, precum și administratorul sau alte persoane au dreptul să prezinte oricare probe și dovezi și să-și exercite toate drepturile sale de parte în proces conform CPC al RM. Creanțele față de care au fost admise contestațiile se iau în calcul la elaborarea planului de distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condițiile stabilite la art. 152 Legea nr. 149 din 2012. Instanța de insolvabilitate în rezultă examinării contestației adoptă o Încheiere de admitere sau de respingere a contestației care poate fi atacată cu Recurs. Încheierea este executorie pentru administrator și pentru toți creditorii și constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanțelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca ședința specială de validare. Dacă în procesul examinării contestațiilor se constată un litigiu de drept art. 144 alin(4) Legea nr. 149 din 2012, instanța admite contestația, creanța se radiază din Tabel, iar creditorul a cărui creanță nu a fost validată poate să intenteze un proces separat sau să preia procesul suspendat care era pendinte pe rol în temeiul art. 79 alin(4). Existența unui litigiu de drept se constată de instanța de insolvabilitate în fiecare caz în aparte pe baza probelor și dovezilor prezentate, ținând cont de faptul că însuși examinarea contestațiilor presupune în sine un litigiu de drept și care este definitivat prin admiterea sau respingerea contestației, or, potrivit Legii nr. 149 din 2012, creanța validată are efectul unei Hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Admiterea contestației prin constatarea unui litigiu de drept, cu radierea creanței din tabel, poate avea loc în cazurile în care creanța solicitată de creditor pentru a fi admisă, nu se confirmă prin probele și argumentele invocate și administrate, iar confirmarea acesteia presupune diferite acțiuni procesuale (expertize, evaluări, probe suplimentare).

În asemenea situații, creditorul a cărui creanță nu a fost validată prin admiterea contestației, este în drept de a intenta un proces separat, după regulile generale, în instanța competentă și nu în instanța de insolvabilitate. Acestă concluzie rezultă și din faptul că în situația în care se admite o contestație în privința creanței unui creditor, al cărui litigiu de drept se află suspendat, a rezultat al înaintării creanței în instanța de insolvabilitate, în altă instanță, procesul poate fi preluat de creditor în aceeași instanță. După expirarea termenului de depunere a contestațiilor, și până la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul creanțelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esențiale care au determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute până atunci. Instanța de insolvabilitate soluționează contestația prin încheiere care poate fi contestată cu recurs. Încheierea irevocabilă prin care contestația este admisă sau respinsă cu validarea creanței este executorie pentru administratorul insolvabilității/lichidator și pentru toți creditorii. Încheierea constituie temei pentru rectificarea tabelului definitiv al creanțelor sau a tabelului definitiv consolidat fără a se convoca ședință specială de validare.