Intelesuri ale culturii si cercetarea etnografica Ce este

Intelesuri ale culturii si cercetarea etnografica

Ce este cultura? Structura sociala Practici Asamblaj Cultura poate fi … Text Dominatie

Cultura ca structura sociala Structura sociala (drepturi, obligatii) determina comportamentul.

“Relatiile de gluma” – Radcliff-Brown • Ce poate fi spus, cui, si in fata carei audiente? • Cum arati respectul pentru oameni, lucruri, simboluri? • Glumele: Combinatie de prietenie si antagonism; ‘ireverenta tolerata’. • Relatii de gluma: simetrice (egali)- asimetrice (stratificati)

Radcliff-Brown

• Relatii disjunctive: interese divergente >> relatii de evitare, respect, formalism • Relatii conjunctive: interese convergente >> ostilitatea jucausa previne conflictul, nu arati suparare, te lasi dominat – Bunicul cu nepotul ca se casatoresc cu nevestele lor – neaga diferenta de varsta • Comportamentul ‘spontan’ e determinat de structuri

Cultura ca text Cultura poate fi interpretata ca un text o Cultura da inteles lumii si o face inteligibila o Weber – cultura – retea de semnificatii “Luptele de cocosi” – Clifford Geertz o “Povestea pe care balinezii o spun despre ei insisi” o Simulare prin joc a structurii sociale a societatii

• “Lupte adinci” (deep fights) – lupte superficiale (shallow fights): o mize mari/actori importanti/imprevizibile o mize mici/actori mai putin importanti/previzibile. • Nu fac pariuri impotriva oamenilor din propriul grup (familie, localitate); • Tensiunile sint sublimate prin joc; • Mai mult decit bani, prestigiu, status.

Cultura ca dominatie • Cultura se bazeaza pe dominatie si relatii de putere. William Rosseberry despre ‘lupta de cocosi’ o Importanta femeilor : : Pietele sint populate cu sotii; banii, adusi de femei. o Monetizarea a fost adusa de economia capitalista. o Tensiuni nationale/post-colonial nationalism. o Cine vorbeste? Cine e audienta? De pe ce pozitie? o “Parintii fondatori”; “Romanul/poporul roman …”; “Tanara generatie …”

Cultura ca asamblaj Asamblaj de oameni, obiecte, specii non-umane. • Rolul obiectelor in societate si actiunea umana; • Obiectele sint ‘mobilizate’, participa la actiunea umana; • ‘Actiune distribuita’ (impartasita intre actori, obiecte, specii) o Cautarea pe internet o Confortul domestic modern – facut posibil de tevi, cabluri, unde radio etc. o Zborul cu avionul: ‘actiune distribuita’

• Etnografie multispecii o Heather Paxton o branza artizanala: microbiopolitica (microbi, ciuperci etc) o “Echipa” de animale, microbi, ciuperci, oameni care produce branza artizanala

Igiena cotidiana ca asamblaj

Cultura ca practica Pierre Bourdieu • Raportul structura social – individ. • Transcede opozitii false: – Obiectiv – subiectiv – Material - imaterial. • Lumea este alcătuită din idei; ideile au valoare practică. • ‘Economia existenței sociale’; • Incercăm să ‘acumulăm existență’;

Trei modalități de acumulare 1. Cum şi în ce mă investesc în viață? // illusio; 2. Cîtă recunoaştere primesc? // capitalurile; 3. Cîtă de eficient(a) sînt? // habitus.

1. Cum şi în ce te investeşti în viață illusio (iluziile) Iluzie – viata nu are sens intrinsec. Sensul vietii nu e dat de la inceput. Ne convingem că viața are sens. Cultura (câmpul social) distribuie sens vietii (Durkheim). Acumulezi existență prin acumularea de iluzii + intensitatea trăirii. • Cu cît investeşti mai mult, cu atît viața te absoarbe. • Acumularea variază - “îmbătrinire socială”, boală, depresie : : paroxism/inceputuri • • •

2. Cîtă recunoaşterea primesc? (capitalurile, distincția) • Capitalurile : : recunoasterea succesului într-o illusio. • Lupta pentru capitalul tău este lupta pentru facerea lumii sociale.

Tipuri de capital • Capital economic – bunuri, bani; • Capital social – ce relatii ai? • Capital cultural o Capacitatea de aprecia arta, de a o performa corporal si verbal; o Stii să te “orientezi” (in arta, societate etc); o Familiarizare cu clasificarile si cunosținte tipice despre arta etc.

Distinctia • Cei care inca acumulează : : cei care au acumulat suficient; • Cei care au acumulat etalează detaşare, dezintere, naturalete. • “Distinctia” - Acumulezi recunoastere, arătînd un pic de indiferență; • Diferențierea față de cei “de rind” prin eleganță, noblețe, şi o formă aleasă, naturalețe.

3. Cîtă eficiență practică am în acumularea de existență? (Habitus) • • • Pot să clasific lumea corect? Pot să mă desfăşor cum doresc în lume? Cît de bine mă conectez la lucruri? Cît reuşeşti să faci din ceea ce doreşti să faci? ‘Simt practic’ – inteligenta sociala

Habitus “Arta de a exterioriza”; Opozitie cu socializarea; Exteriorizarea a ce a fost internalizat; Mecanismele de transformare a pasivitatii in activitate. • “Obişnuință” (dar NU mecanică); • Face posibila “economia intentiei”, a practicilor, si a operelor; • •

Habitus Docilitatea (lat: dornic de a învăța): • • Dorința de a te lasa ‘instruit’; Etalarea de ‘bunăvoință culturală’; Fetele iau note mai bune; Băieții au ‘onoare’. Paul Willis – Learning to Labor: Why Working Class Kids Get Working Class Jobs?

Hexis • Limbaj corporal; • Cunoaştere pre-verbală; • Bourdieu: “Mitologia politică realizată, transformată în dispoziție permanentă, o manieră durabilă de a sta sau de a vorbi şi prin urmare de a simți sau a gindi. ”

Nerecunoasterea • Nu trebuie sa accepti ce spun oamenii ca explicind in totalitate actiunile lor. • Nu trebuie privit ca “ideologie”. • Oamenii nu pot trăi fără credințe. • Actorii utilizează un set de idei pentru vorbit (acceptate într-un camp), alt set pentru practică.