Integritatea i prevenirea corupiei n sectorul public 24

Integritatea şi prevenirea corupţiei în sectorul public 24. 05. 2017, Giurgiu

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Măsuri prevenitive în APL • Fiecare conducător de instituţie publică are datoria de a preveni corupţia in interiorul instituţiei, aplicând un sistem de management anticorupţie (parte a sistemului de control intern managerial). • Sistemul de management anticorupţie cuprinde o serie de măsuri preventive. • Orice incident de integritate reprezintă un eşec de management, la nivelul instituţiei publice afectate

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Măsuri prevenitive în APL • • • Analiza riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie Consilierea de etică, condul de conduită şi sistemul disciplinar Transparenţa decizională Protecţia avertizorilor de integritate Declararea cadourilor, a intereselor şi a averii Abţinerea în cazul conflictelor de interese Sistemul de incompatibilităţi Publicarea informaţiilor de interes public Informare privind corupţia

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Măsuri prevenitive în APL Pentru fiecare măsură preventivă trebuie implementate: • Proceduri interne • Training/comunicare/conştientizare privind procedurile interne şi măsuri anticorupţie • Monitorizarea aplicării procedurilor interne şi a incidentelor de integritate • Corectarea neconformităţilor şi integrarea lecţiilor învăţate

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Conflictele de interese În ansamblul măsurilor preventive trebuie acordată atenţie prevenirii conflictelor de interese. Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative (art. 70 din Legea nr. 161/2003). Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei […] prevenirea si combaterea coruptiei Concurenţă între interesul public şi interesul privat. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt (art. 71 din Legea nr. 161/2003): Imparțialitatea Integritatea Transparența deciziei Supremația interesului public.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Conflictele de interese Art. 79 - (1) Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situaţii: a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care relaţii cu caracter patrimonial; b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I; c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Conflictele de interese Art. 301 - Conflictul de interese (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale* ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. *) Decizia 603/2015 - Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) este neconstituţională. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Conflictele de interese - speţă Conflictul de interese nu presupune doar obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obţinerea oricărui tip de folos patrimonial, conform textului de lege care incriminează fapta, întrucât incriminarea nu urmăreşte sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată. Prin incriminarea „conflictului de interese”, „se urmăreşte sancţionarea penală a funcţionarului public care, în mod conştient şi deliberat, satisface interese personale prin îndeplinirea atribuţiilor publice. Sub aspectul laturii obiective, infracţiunea de conflict de interese presupune acţiunea de îndeplinire a unui act ori de participare la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material, în vechea reglementare şi, respectiv, patrimonial, în actuala reglementare.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Conflictele de interese - speţă Legea nu cere ca îndeplinirea unui act sau luarea unei decizii să fie defectuoasă, astfel încât, pentru incidenţa textului analizat este suficient ca autorul să acţioneze conform atribuţiunilor de serviciu. Decizia ICCJ nr. 350/A/2014 Dosar nr. 119/39/2012

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituţiei ca remedii pentru riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale la corupţie identificate. Măsurile preconizate pot viza: • prevenirea corupţiei, • educaţia angajaţilor dar şi a publicului-ţintă vizat de activitatea instituţiei/autorităţii, • combaterea corupţiei. Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum ordine sau decizii ale conducerii entităţii.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Planul de integritate nu trebuie să copieze acţiunile, măsurile sau indicatorii de performanţă sau sursele de verificare din strategie. Planul de integritate trebuie să se refere la riscurile de corupţie ale fiecărei instituţi în parte. De exemplu, Curtea de Conturi a identificat la nivelul APL riscuri de corupţie în domeniile: • Stabilirii, evidențierii și urmăririi încasării veniturilor bugetare; • Concesionării sau închirierii de bunuri proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, concesionării de servicii cu caracter public și asocierilor în participațiune, administrării contractelor de achiziții publice • Modificării nejustificate a unor clauze prevăzute în contractele încheiate privind execuția lucrărilor, prestarea serviciilor sau achiziționarea unor bunuri – aspecte care au generat supraevaluarea cantităților sau prețurilor la care au fost decontate.

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Auditul intern trebuie sa fie specializat in domeniul prvenirii coruptiei si sa includa in misiunile de audit obiective privind functionarea sistemului de management anticoruptie. Obiectiv specific 2. 1 al SNA: 1. auditarea internă, o dată la doi ani, a sistemului de prevenire a corupţiei la nivelul tuturor autorităţilor publice;

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 Resurse Alocarea de resurse pentru sistemul de management anticoruptie: - Resurse umane bine pregatite; - Pentru implementarea măsurilor cuprinse în inventarul măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei (anexa nr. 3 la H. G. ) este necesar ca fiecare instituţie publică cu un număr mediu de 50 de angajaţi să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900. 000 lei instituţie/an (echivalentul a aproximativ 200. 000 euro).

Strategia Naţională Anticorupţie 2016 -2020 “Adevărata integritate înseamnă a face ceea ce e corect, chiar ştiind că nimeni nu va afla niciodată ce ai făcut”. Bill Hybles