Integrare european INSTITUTUL NAIONAL AL MAGISTRATURII Formator Beatrice

Integrare europeană INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII Formator Beatrice Andreșan-Grigoriu Anul academic 2010 -2011

De ce? § reconstrucţie economică după Război prin cooperare § rezolvarea conflictului franco-german § “problema germană” – rezolvată numai prin integrarea Germaniei § ameninţarea sovietică în contextul Războiului Rece § ideologie “internaţionalistă” 2

Metode de integrare § Prin creșterea nr. de membri, de la 6 la 27 (în prezent) § Prin creșterea nr. și adâncirea obiectivelor urmărite 3

I. Perioada 1952 - 1987 6 state : Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux 20 iul. 1952 – Tratatul CECO (durată lim. la 50 ani) 1 ian 1958 – Tratatul Euratom (durată nelim. ) tratate sectoriale (cărbune & oțel, energie atomică) fiecare tratat: instituţii supranaţionale, indep. de SM 4

Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (CEE), Roma § în vigoare la 1 ian. 1958, durată nelimitată 1) piaţă comună în sectoare generale de activitate = uniunea vamală + libertățile fundamentale eliminarea taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative la import şi export între statele membre libera circulație : + - a persoanelor tarif vamal comun la comerțul cu țări terțe - a serviciilor - a mărfurilor - a capitalului plan de realizare: perioadă de tranziţie de 12 ani 5

2) proceduri de armonizare a legislațiilor SM, acolo unde diferențele ar fi împiedicat realizarea obiectivelor pieței comune 3) stab. unei politici de concurență la nivel comunitar 4) regimurile naț. fiscale privind bunurile reglem. a. î. să nu discrimineze importurile 5) politică comercială comună (PCC) ptr. relațiile comerciale cu țări terțe 6) politică agricolă comună (PAC) 7) politică socială comună limitată 6

§ instituţii proprii, diferite de CECO şi Euratom: § Comisia (în loc de Înaltă Autoritate) instit. indep. de SM, resp. cu inițierea legislației și monitorizarea îndepl. obl. de către SM § Adunarea Parlamentară (m. târziu Parlamentul European) inițial compus din parl. naționali, rol consultativ la adopt. legisl. § Consiliul de Miniştri rep. ai guvernelor SM, putere de decizie în toate domeniile; decizii luate prin unanimitate (regula) sau majoritate calificată (excepția) § Curtea de Justiţie monitorizarea respectării Tratatului de către celelalte instituții și SM § 1967 – Tratatul de fuziune: un singur set de instituţii pentru cele 3 Comunităţi 7

Primele trei extinderi I. UK + Ir +Dan – 1 ian 1973 – 9 state II. Grecia – ian 1981 – 10 state III. Sp + Port – 1 ian 1986 – 12 state 8

Stagnarea politică din perioada 1965 – 1987 („euroscleroza”) § 1965 – criza „scaunului gol” § Compromisul de la Luxemburg: „acordul de a nu fi de acord” – frânarea procesului legislativ § Rol important jucat de Curtea de Justiţie – integrare prin jurisprudenţă 9

Recapitulare: Situaţia la sfârșitul anilor ’ 80 § orgz. internaț. (Comunităţi Economice Europene) cu aceiași membri, bazată pe 3 tratate (TCE, CECO, Euratom) § tratatele reglem. cf. metodei majoritare (în principal) domenii preponderent economice, dar și sociale („Comunitățile”) § instituţii supranaț. comune § trei extinderi între anii 1981 -1986 – 12 state: Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux + UK, Ir, Dan Grecia Sp, Port 10

II. Perioada 1987 – 1989 Actul Unic European (AUE) § în vigoare la 1 iulie 1987 § stab. termen limită pentru completarea pieţei interne până la 31/12/1992 § modificări Tratate: § extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliu metoda comunitară de integrare = regula majorității, în detrimentul unanimității § § înfiinţarea TPI lărgirea competenţei PE extinderea competenţelor Comunităţii introducerea Art. 100 a pentru armonizare § titlu nou: cooperarea în materie de 11 politică externă

III. Crearea Uniunii Europene prin Tratatul privind Uniunea Europeană (de la Maastricht) § § § în vigoare la 1 nov. 1993 durată nedeterminată Art. A(3) din TUE: “Uniunea se întemeiază pe Comunităţile Europene, completate cu politicile şi formele de cooperare instituite de prezentul Tratat” 12

U N I U N E A E U R O P E A N Ă Comunitățile Europene („Comunitatea”) „ECONOMIA” = domenii econ. și sociale (stab. prin CEE, CECO și Euratom) „EXTERNELE” = politica externă și de securitate comună „INTERNELE” = vize, azil, imigrare, cooperare în materie civilă și penală, vamală, în lupta contra crim. internaț. metoda „comunitară” = decizii luate cu majoritate calificată metoda interguverna mentală = decizii luate cu unanimitate 13

Structura Uniunii Europene conform TUE de la Maastricht • Cadru instituţional unic • Titlurile I, VII şi VIII UE Pilonul I Pilonul „comunitar” TCE Tratatul CECO Euratom Pilonul al II-lea Politica externă şi de securitate comună (PESC) Titlul V din TUE 14 Pilonul al III-lea Justiţie şi afaceri interne (JAI) Titlul VI din TUE

Modificări aduse Pilonului I § Uniunea Economică şi Monetară (UEM) – 3 etape (nu Ir, UK, Sue) § extinderea cooperării în domenii neec. , sociale (cultura, educaţia, protecţia consumatorilor, cercetare etc. ) Tratatul CEE redenumit Tratatul CE CEE redenumită CE § „cetăţenie europeană” § nou: procedura legislativă a “codeciziei” – rol maxim pentru PE 15

Recapitulare: Situaţia la începutul anilor ’ 90 § „Uniunea Europeană”, orgz. internaț. bazată pe 4 tratate (TCE, CECO, Euratom, TUE) § primele 3 tratate reglem. cf. metodei majoritare domenii economice și sociale („Comunitățile”); al patrulea tratat reglem. cf. metodei unanimității aspecte de politică externă și securitate, și de justiție și afaceri interne § instituţii supranaț. comune § trei extinderi între anii 1981 -1986 – 12 state: Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux + UK, Ir, Dan Grecia Sp, Port 16

IV. De la TUE, la aderarea României şi Bulgariei 1 ian 1995 – A patra extindere – 15 state Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux UK, Ir, Dan Grecia Sp, Port + Au, Fin, Sue 17

2 modificări semnificative ale Tratatelor 1. La 1 mai 1999, prin Tratatul de la Amsterdam: § transfer competenţe din cadrul Pilonului al IIIlea (JAI) în cadrul Pilonului I comunitar § renumerotarea TUE şi TCE § problema restructurării instituţionale în vederea preconizatei extinderi către Est a fost amânată 18

Structura UE post-Amsterdam • Prev. referitoare la structură • Titlurile I, VII şi VIII ale TUE Pilonul I Pilonul „comunitar” (+ vize, azil, imigraţie) CE CECO Euratom Pilonul II Politica externă şi de securitate comună (PESC) Titlul V din Tratatul UE 19 Pilonul III Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală (CPJP) Titlul VI din Tratatul UE

2. La 1 feb. 2003, prin Tratatul de la Nisa: § § § modificări instituţionale în vederea extinderii către Est modificarea şi sporirea competenţelor TPI codecizia folosită tot mai mult - legitimizare democratică a procesului de legiferare în cadrul Pilonului I 20

Carta Drepturilor Fundamentale Uniunii Europene § proclamată în decembrie 2000 la Nisa § fără forţă juridică obligatorie 21

1 mai 2004 – A cincea extindere – 25 de state Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux UK, Ir, Dan Grecia Sp, Port Au, Fin, Sue + Europa centrală şi de est: Pol, Ung, Rep Cehă, Slovacia, Slovenia Statele baltice: Est, Let, Lit Insulele: Cipru, Malta 22

1 ian 2007 – A şasea extindere – 27 de state Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux UK, Ir, Dan Grecia Sp, Port Au, Fin, Sue Pol, Ung, Rep Cehă, Slovacia, Slovenia, Est, Let, Lit, Cipru, Malta + România, Bulgaria (Tratat de aderare semnat la 25 apr 2005) 23

Constituția României Titlul VI - Integrarea euroatlantică ARTICOLUL 148 (1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene. 24

4 4 1 1 1 0 0 0 5 5 4 5 5 0 3 1 5 5 5 6 6 0 2 25 5 5

Proiect eșuat • • 29 oct 2004 – semnat Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa ratificare respinsă prin referendum în Franţa şi Ţările de Jos 26

Recapitulare: Situaţia la sfârșitul primei decade a anilor 2000 § „Uniunea Europeană”, orgz. internaț. bazată pe 3 tratate (TCE, Euratom, TUE) § primele 3 tratate reglem. cf. metodei majoritare domenii economice, sociale, coop. în mat. civilă, vize, azil, imigrare („Comunitățile”); al patrulea tratat reglem. cf. metodei unanimității aspecte de politică externă și securitate, precum și de coop. în mat. penală § instituţii supranaț. comune § șase extinderi între anii 1981 -1986 – 27 state: Fr, Ge, It, Be, Ne, Lux + UK, Ir, Dan Grecia Sp, Port Au, Fin, Sue Pol, Ung, Rep Cehă, Slovacia, Slovenia, Est, Let, Lit, Cipru, Malta România, Bulgaria 27

V. Tratatul de la Lisabona • în vigoare de la 1 dec. 2009 • modifică, nu unifică tratatele existente • UE se substituie și succede CE („Comunitatea” dispare; conceptul de „piloni” dispare) • UE capătă personalitate juridică (Art. 47 TUE + Art. 335 TFUE) • Tratatul CE redenumit Tratat privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) • renumerotare a tratatelor 28

• numai PESC rămâne supusă metodei interguvernamentale (Art. 24(1) TUE) • CPJP (pilonul al III-lea) devine supus metodei „comunitare”, parte a „spațiului de libertate, securitate și justiție” • Carta Drepturilor Fundamentale UE capătă forță juridică primară 29

Un posibil viitor • Croația , Macedonia • Islanda • Turcia Criteriile pentru aderarea la UE: §instituţii stabile care să garanteze democraţia, supremaţia legii, drepturile omului, respectul şi protecţia minorităţilor; §economie de piaţă viabilă şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei libere în interiorul UE; §capacitatea admin. de a prelua acquis‑ului comunitar dezvoltat de UE și de a susține obiectivele uniunii politice, economice și monetare. 30

Concluzii: Pro Europa • cosmopolitanismul ajută oamenii să scape de naţionalism • nivelul de interdependenţă datorat UEM face imposibil conflictul armat • o singură piaţă > prosperitate ec. şi voce puternică în ec. globală • cumularea suveranităţilor > indep. şi protecţie politică pe scena mondială • cetăţenie europeană > set larg de libertăţi şi drepturi 31

Concluzii: Contra Europa • eroziunea suveranit. naţ. > luarea deciziilor nu reflectă întotdeauna necesit. şi interesele naţ. • slăbirea naţionalităţii > ostilitate şi sentim. naţionaliste • dif. de limbă şi cultură > dificil de stabilit loialităţi politice la nivel european • distanţă între popoare şi instit. UE > deficit democratic • integrarea – condusă de elite pol şi ec. > nu reflectă neapărat voinţa cetățenilor • integrarea – benefică mai ales pentru un nr. de state puternice 32