Instrumente de cercetare INTERVIUL CONVORBIRE TELEFONICA PENTRU LAMURIREA

Instrumente de cercetare INTERVIUL

“CONVORBIRE TELEFONICA PENTRU LAMURIREA PROBLEMELOR DIRECT DIN GURA OAMENILOR”-DIMITRIE GUSTI Definitie : Tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a informatilot verbasle si grupuri umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane. -se bazeaza pe comunicare verbala si presupune intrebari si raspunsuri ca si chestionarul -elementul principal e convorbire, intrevederea fiind conditia care faciliteazatransmiterea informatilor unidirectionale

Se apreciaza chiar ca “sociologia a devenit stiinta interviului”, fiind cel mai utilizat instrument de cercetare incepand cu anii 60 Interviul se recomanda atunci cand “trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru ca se desfasoara in locuri pprivate, cand se cerceteaza credintele si atitudinile , neexistand documente scrise despre acestea “-Margaret Stacey Interviul are un scop explorator, de identificare a variabilelor si a relatilor dintre acestea Interviul este instrumentul perfect pentru recoltarea informatilor pentru verificarea ipotezelor Acesta ajuta la recoltarea unor informatii suplimentare celor obtinute ptin alte metode

AVANTAJE : Flexibilitatea; posibilitatea de a obtine ras[unsuri specifice la fiecare intrebare Rata mai ridicata a raspunsurilor, inclusiv obtinerea acestora de la persoane care nu stiu sa citeasca sau sa scrie Observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporeste calitatea informatilor Asigurarea controlului asupra succesului intrebarilor Colectarea unor raspunsuri spontane Asigurarea unor raspunsuri personale, fara interventia altora Studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unui instrument mai subtil Precizarea datei si locului convorbirii, asigurand comparabilitatea informatilor

DEZAVANTAJE : Costul ridicat Timpul indelungat , pentru identificarea esantionului, pentru obtinerea acordului si desfasurarea interviului Erorile datorate operatorilor de teren=efectul operator de interviu in colectarea informatilor nu se tine cont de dispozia psihica a indivizilor, de starea de oboseala etc Neasigurarea anonimatului Lipsa de standardizare a intrebarilor Dificultati la accesul celor care sunt in esantion

CLASIFICARE: Dupa continut : interviu de opinie si interviu documentar Calitatea informatilor : interviu extensiv si interviu intensiv Gradul de libertate al cercetatorului: interviuri nondirective si intrviuri directive Dupa felul intrebarilor : interviuri cu intrebari inchise si interviuri cu intrebari deschise Dupa functie : interviul de exploare a informatilor si interviu de verificare a informatilor In functi de repetabilitate pot fi unice sau repetate Numarul de respondenti : interviu personal sau de grup Interviurile pot fi face to face si interviuri telefonice

REGULI : Tot ce a spus persoana intervievata trebuie tratat cu mareatentie si interes, Trebuie sa se acorde atentie atat continutului manifest cat si celui latent Conteaza nu numai ce persoana a spus dar si ceea ce ea nu a spus sau nu poate spune fara ajutorul operatorului Ceea ce declara oamenii nu reprezinta decat indentificatori ce urmeaza sa fie interpretati de catre cercetator Cercetatorul trebuie sa situeze problemele respondentilor in contextul social adecat

Prezentarea operatorului de interviu : operatorul trebuie sa explice scopul si obiectivele cercetarii, sa descrie metoda de esantionare , sa prezinte institutia sub egida careia se face cercetarea, sa asigure respondentul de confidentialitatea intrebarilor Punerea intrebarilor trebuie sa urmeze cursul fin interviu; operatorul trebuie sa citeasca toate intrebarile din chestionar in ordine In vederea obtinerii unor raspunsuri cat mai complexe operatorul rebuie sa empatizeze cu respondentul, sa ii ofere explicatii suplimentare la nevoie si sa transforme interviul intr-un dialog

GHID DE FOCUS GRUP Definitie: Un interviu realizat cu un grup construit, care e focalizat pe o anumită temă şi pe o anumită categorie de subiecţi. Elemente specifice: In stiintele sociale este utilizat mai ales in studii de explorare (interviuri cu experţi, actori -cheie sau actori obisnuiţi) Întregul context social în care se recoltează datele este construit : grupul e construit : minim 5 participanti, maxim 15; participanţii sunt recrutati pe baza de voluntariat după un criteriu care conferă grupului o anumită omogenitate, şi care de regulă nu se cunosc între ele (dar aceasta nu este o regulă absolută); participantii stiu ca se afla acolo pentru o cercetare spatiul e construit: membrii grupului sunt convocaţi într-un spatiu special amenajat (tip « masă rotundă » , în care fiecare îl vede pe fiecare şi dotat cu tehnică de înregistrare / observare); timpul e construit: participanţii sunt convocaţi la o anumită dată şi la o anumită oră, pentru o durată determinată, cunoscută în avans (1 -2 ore) -

GHID DE FOCUS GRUP Elemente specifice: Discuţia este focalizată puternic pe o temă şi mai ales pe câteva aspecte ale acesteia (mai puţine decât în interviurile individuale, maxim zece) Cercetătorul pregăteste un ghid de interviu asemănător ghidului de interviu calitativ semistructurat sau structurat : un număr de întrebări sau aspecte care trebuie abordate, în ordinea în care vor fi abordate. Sarcinile unui moderator : - monitorizează intervenţiile şi menţine focalizarea ; - să nu se implice prin oferirea unor răspunsuri; - să nu fie partizan unor opinii exprimate de către unii participanţi - îi stimulează pe cei tăcuţi, îi temperează pe cei prea “vorbăreţi” ; - se îngrijeşte ca lista de întrebări să fie parcursă în întregime ; - monitorizează timpul şi decide dacă lasă discuţia să continue pe un aspect sau trece la întrebarea următoare

GHID DE FOCUS GRUP E utilizat pentru scopuri diferite : - - pentru colectarea unor date cu privire la experienţele, credinţele, atitudinile etc. legate de o anume problematică pentru recoltarea unor date cu privire la comportamente observabile pentru evaluarea nevoilor Focus-grupul NU poate fi folosit pentru : o educaţia participanţilor; o terapia participanţilor o nu este un grup de rezolvare a unor probleme şi nici unul de luare a unor decizii o nu trebuie să ajungă la contrucţia unui consens ! ne interesează diversitatea experienţelor şi opiniilor, nu consensul !

GHID DE FOCUS GRUP Elemente privind conducerea focus-grupului -moderatorul incepe discutia de la un nivel foarte general, apoi, gradual, focalizeaza discutia pe subiectul vizat; participantilor nu li se spune inainte care este subiectul vizat ci doar domeniu de interes; -intrebările trebuie să aibă un “caracter familiar” (Miftode, 2003: 208) care este generat de claritatea întrebărilor şi de limbajul accesibil tuturor participanţilor -fiecare participant poate face comentarii la răspunsurile celorlalţi, iar moderatorul poate pune întrebări suplimentare pentru a se asigura că a înţeles ce a vrut să transmită unul dintre participanţi şi că ceilalţi participanţi au înţeles sensul explicaţiilor pe care acesta le oferă -se folosesc doar întrebări deschise; sunt eliminate întrebările închise, cele care produc întrebări dihotomice şi întrebările de tipul , , De ce? ’’ reduc spontaneitatea –pot fi inlocuite cu intrebari de tipul , , cum? ’’; , , ce? ’’; , , care? ’’

GHID DE FOCUS GRUP Tipuri de intrebari in focus grup: Întrebările de deschidere sunt întrebări de introducere menite să “spargă gheaţa” şi care-i ajută pe participanţi să identifice caracteristicile comune ale membrilor grupului, sunt întrebări relaxante, calde care deschid atmosfera şi trasează canale de comunicare; Întrebările introductive sunt intrebări care ajută moderatorul şi participanţii să intre în tema de discuţie, să dirijeze şi să antreneze participanţii în discuţie, să imprime un anumit ritm al discuţiilor; Întrebările intermediare sau de legătură sunt întrebările care conduc participanţii spre întrebările cheie, cele care oferă informaţii cruciale pentru evaluarea pe care focus grupul şi-a propus-o; Întrebările cheie sunt întrebările principale evaluării propusă prin focus grup. Participanţii sunt destul de acomodaţi cu ritmul discuţiei, sunt antrenaţi în ascultarea părerilor celorlalţi, au fost introduşi prin intrebările intermediare în “miezul tare” al discuţiei; Întrebările finale sunt întrebări de încheiere prin care moderatorul urmăreşte să obţină o imagine generală din perspectiva fiecărui participant legată de tema de discuţie.

GHID DE FOCUS GRUP Posibilităţi de a minimiza dezavantajele şi maximiza avantajele (Merton, Fiske, Kendall, 1990) : o retrospecţia : moderatorul le cere subiecţilor să se întoarcă în timp : « Faceţi-ne să ne simţim acolo » ; o lărgirea plajei de experienţe despre care se discută : moderatorul încurajează exprimarea diferenţei : « Are cineva o opinie / a trăit cineva o experienţă diferită » ; sau prezintă un evantai de situaţii « Unii…, alţii…, iar alţii… Dumneavoastră ce aţi spune ? Vă ataşaţi uneia sau alteia dintre aceste opinii, sau aveţi o altă opinie ? » ; o solicitarea unor descrieri detaliate ; [sau semnalarea contradicţiilor]; o solicitarea unor explicitări cu privire la semnificaţiile experienţei prezente