INSTRUCTAJ PROTECIA MUNCII Declaraia de la Luxemburg asupra

INSTRUCTAJ PROTECŢIA MUNCII

Declaraţia de la Luxemburg asupra Promovării Sănătăţii la Locul de Muncă în Uniunea Europeană • Promovarea Sănătăţii la Locul de Muncă reprezintă eforturile combinate ale angajaţilor, ale conducătorilor acestora şi ale societăţii pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a oamenilor la locurile de muncă. • Acest lucru poate fi obţinut prin combinarea: • Îmbunătăţirii organizării muncii şi a mediului de la locul de muncă • Promovării participării active • Încurajarea iniţiativei personale

Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă • Constituţia României 2003 • Legea 53/2003, Codul muncii • Legea protecţiei muncii nr. 90/1996, republicată • O. M. - MMPS nr. 388/1996 - privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 90/1996, publicat in M. O. nr. 249/1996 • Normele generale de protecţie a muncii ed. 2002

• NSSM[1] nr. 37 pentru prelucrarea automata a datelor [1] NSSM = Norme specifice de securitate a muncii • NSSM nr. 36 pentru laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice • NSSM nr. 57 pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor • NSSM nr. 111 pentru utilizarea energiei în medii normale • ORDIN nr. 599/1998 privind prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

• NSSM pentru diverse activităţi specifice din agricultură, construcţii, transporturi, sectorul sanitar etc. • O. G nr. 2 /2001 - privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în M. O. 410/2001 • O. M. - MI nr. 775/98 - pentru aprobarea Normelor Generale de PSI • Legea nr. 451/2001 - pentru aprobarea O. U. G. nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase • Legea nr. 426/2001 - pentru aprobarea O. U. G. nr. . 78/2000 privind regimul deşeurilor

L ISTA principalelor amenzi contravenţionale aplicate de inspectorii de muncă

Amenzi aplicate de toţi inspectorii de muncă • de la 3. 000 RON la 10. 000 RON pentru: *Refuzul unui angajator de a aduce la îndeplinire măsurile obligatorii dispuse de inspectorii de muncă, la termenele stabilite de aceştia; • de la 4. 500 RON la 9. 000 RON pentru: *Împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite controlul.

Amenzi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă • de la 3. 000 RON la 10. 000 RON pentru: *Nerealizarea la termen a măsurilor dispuse de inspectorii de protecţie a muncii cu ocazia controalelor şi a cercetării accidentelor de muncă (art. 20 din Legea 108/1999);

• de la 3. 500 RON la 7. 000 RON pentru: *Desfăşurarea de activităţi fără autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii. Încălcarea altor reglementări legate de autorizaţia de funcţionare; *Împiedicarea accesului inspectorului de protecţia muncii la orice loc de muncă pentru control sau prelevări de probe de produse sau materiale (art. 41, al. 3 din Legea 90/1996 republicată);

• de la 3. 000 RON la 6. 000 RON pentru: *Neorganizarea activităţii de protecţiei muncii conform normelor în vigoare; *Utilizarea de echipamente tehnice care nu corespund normelor de securitate a muncii sau care nu sunt certificate din punct de vedere al securităţii muncii; *Neacordarea echipamentelor individuale de protecţie sau neînlocuirea celor uzate sau distruse; *Neîndeplinirea obligaţiilor patronului pe linie de protecţiei muncii (art. 41, al. 4 din Legea 90/1996 republicată);

• de la 2. 500 RON la 5. 000 RON pentru: *Neîndeplinirea obligaţiilor patronului pe linie de protecţiei muncii (neluarea măsurilor prevăzute de norme şi alte reglementări cu privire la compartimentul de protecţia muncii, propaganda protecţiei muncii, selecţia, instruirea şi perfecţionarea personalului, etc); *Neacordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare;

• de la 2. 500 RON la 5. 000 RON pentru: *Nerespectarea măsurilor de siguranţă privind lucrul la înălţime, în spaţii închise şi în condiţii de izolare, îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase, căminelor şi golurilor, utilizarea instalaţiilor de sudare şi a recipienţilor sub presiune, revizia şi repararea echipamentelor tehnice, exploatarea mijloacelor de transport şi a celor de ridicat, etc. (art. 41, al. 5 din Legea 90/1996 republicată);

• de la 2. 000 RON la 4. 000 RON pentru: *Neprevederea clauzelor pe linie de protecţiei muncii în contractele individuale de muncă, contractele colective şi regulamentele de organizare şi funcţionare; *Modificarea stării de fapt după producerea accidentelor de muncă; *Expunerea la pericol a propriei persoane sau a altor persoane participante la procesul de muncă; *Neoprirea lucrului la apariţia unei stări de pericol iminent de accidentare sau îmbolnăvire profesională;

• de la 2. 000 RON la 4. 000 RON pentru: *Necomunicarea de îndată la ITM a accidentelor de muncă; *Încălcarea reglementărilor privind timpul de muncă, munca în schimburi, intensitatea muncii, marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi circulaţie, părăsirea echipamentelor tehnice aflate în funcţiune (art. 41, al. 6 din Legea 90/1996 republicată);

• de la 1. 000 RON la 2. 000 RON pentru: *Neînsuşirea şi nerespectarea normelor şi reglementărilor din domeniul protecţiei muncii; *Necomunicarea de îndată la ITM a accidentelor de circulaţie care au avut ca victime persoane aflate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu; *Necercetarea şi neînregistrarea accidentelor de muncă;

• de la 1. 000 RON la 2. 000 RON pentru: *Accesul persoanelor neautorizate la locuri de muncă cu pericol deosebit; *Neîntocmirea sau netrimiterea la termen la ITM a situaţiilor sau rapoartelor în domeniul protecţiei muncii; (art. 41, al. 7 din Legea 90/1996 republicată); • de la 1. 500 RON la 2. 500 RON pentru: *Încălcarea prevederilor art. 8 conform O. U. 99/2000.

Amenzi în domeniul relaţiilor de muncă • de la 300 RON la 1. 000 RON pentru: *Refuzul angajatorului de a elibera la cererea salariatului un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate (art. 276, al. 1 lit. b din Legea 53/2003);

• de la 5. 000 RON la 10. 000 RON pentru: *Prestarea activităţii in zile de sărbători legale, necompensarea cu timp liber corespunzător in următoarele 30 de zile, acordarea unui spor la salariu de bază ce nu poate fi mai mic de 100%, salariaţilor care au prestat activitate în zilele de sărbători legale (art. 276, al. 1 lit. f din Legea 53/2003);

• de la 4. 500 RON la 9. 000 RON pentru: *Împiedicarea în orice mod de către un angajator persoană fizică sau juridică, a inspectorilor de muncă să-şi exercite controlul (art. 20 din Legea 108/1999 modificată prin H. G. 238/2002); • de la 3. 000 RON la 10. 000 RON pentru: *Refuzul unui angajator persoana fizică sau juridică de a aduce la îndeplinire măsurile obligatorii dispuse de inspectorul de muncă la termenele stabilite de acesta.

• de la 4. 500 RON la 9. 000 RON pentru: *Refuzul angajatorului de a permite intrarea în incinta unităţii a organului de control sau de a pune la dispoziţia acestora documentele solicitate (art. 16 din Legea 130/1999 modificată prin H. G. 238/2002); • de la 2. 000 RON la 5. 000 RON pentru: *Neîncheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă (art. 10 al. 1 lit. a din H. G. 247/2003);

Infracţiuni • * Neluarea vreuneia dintre măsurile prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii, de către persoana care îndatorirea de a lua aceste măsuri la locul de muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională. - se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă potrivit art. 35 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată

• * Neluarea vreuneia dintre măsurile prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii, de către persoana care îndatorirea de a lua aceste măsuri la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea producerii unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională. - se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă potrivit art. 36 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată

• * Nerespectarea de către orice persoană a măsurilor stabilite cu privire la protecţia muncii, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională. - se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă potrivit art. 37 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată

• * Nerespectarea de către orice persoană a măsurilor stabilite cu privire la protecţia muncii la locurile de muncă ce prezintă un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creează posibilitatea producerii unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională. - se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă potrivit art. 38 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată

• * Repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a dispus oprirea acestora. • - se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă potrivit art. 39 din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 republicată • Dacă aceste fapte au fost săvârşite din culpă, minimul şi maximul special al acestor pedepse se reduc la jumătate.

• * Încasarea de către angajator de la salariaţi a contribuţiei datorate, potrivit legii pentru pensia suplimentară, a contribuţiei de 1% datorate Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, precum şi a contribuţiei datorate pentru asigurările sociale de sănătate şi nedepunerea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare. - Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă potrivit art. 20 din Legea nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, cu modificările ulterioare.

Norme de protecţia muncii

Care sunt sarcinile angajaţilor din punct de vedere al protecţiei muncii (art. 12 din NGPM/2002) Angajaţii şi ucenicii, elevii şi/sau studenţii în practică trebuie: • să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora; • să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de producţie;

• să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, precum şi să utilizeze corect aceste dispozitive; • să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională; • să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie, de alţi angajaţi sau de ucenicii, elevii şi/sau studenţii în practică;

• să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă; • să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi la procesul de muncă; • să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat;

• să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de muncă sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de muncă; • să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii.

Sarcinile şi obligaţiile profesorului Profesorul răspunde de respectarea legislaţiei şi a normelor de securitate a muncii în cadrul spaţiilor de învăţământ, cabinete, laboratoare, ateliere, săli de gimnastică şi a celorlalte locuri de muncă din raza sa de activitate, având următoarele sarcini şi obligaţii: • în cabinete, laboratoare, ateliere, spaţii de învăţământ şi celelalte locuri de muncă să afişeze, în dreptul fiecărei maşini, instalaţii sau utilaj, instrucţiuni de folosire a acestora şi de protecţie a muncii;

• să întocmească instrucţiuni proprii de protecţie a muncii specifice locurilor de muncă, în funcţie de caracteristicile aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor existente, precum şi de condiţiile concrete în care se desfăşoară activitatea respectivă; pentru utilajele şi maşinile noi, care nu au prevederi în normele generale de protecţie a muncii, se vor elabora instrucţiuni proprii, iar la locurile de muncă se vor afişa tăbliţe avertizoare şi afişe sugestive; • să efectueze instructajul de protecţie a muncii potrivit normelor a măsurilor de protecţie specifice locurilor de muncă respective;

• să asigure însuşirea de către elevi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor practice profesionale cu respectarea normelor de protecţie a muncii, să nu admită la lucru nici o persoană care nu a fost instruită, sau care nu şi-a însuşit cunoştinţele necesare de protecţie a muncii; • să asigure o bună funcţionare a dispozitivelor de protecţie, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, răspunzând de aplicarea tuturor măsurilor de apărare individuală la locurile de muncă;

• să interzică elevilor părăsirea sau schimbarea locului de muncă fără aprobarea conducătorului de lucrări; în timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioară, privitor la circulaţia şi staţionarea persoanelor în cadrul unităţilor didactice de instruire; • să anunţe conducerea instituţiei de învăţământ în legătură cu orice accident de muncă.

Instructajul de protecţie a muncii

Instructajul de protecţie a muncii se efectuează de cei care organizează, controlează şi conduc munca şi activităţile şcolare şi extraşcolare. Instructajul de protecţie a muncii se efectuează persoanelor care lucrează în spaţii didactice de instruire sau în alte locuri de muncă unde există pericol de accidente sau îmbolnăviri profesionale.

Instructajul de protecţia muncii constă din: • a) Instructajul introductiv general se face personalului angajat şi ucenicilor, elevilor şi/sau studenţilor la începutul anului şcolar şi ori de câte ori se trece la o activitate diferită de cea pentru care au fost instruiţi în anul respectiv. Instructajul se efectuează de către conducătorul de lucrări (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician ş. a. ). În instituţiile de învăţământ în care este organizat cabinet de protecţia muncii, instructajul se va desfăşura în acest cabinet.

În cadrul instructajului introductiv general se vor prezenta, în principal, cunoştinţe privind: • importanta cunoaşterii şi respectării normelor de securitate şi igienă a muncii: drepturi, obligaţii, importanţa respectării disciplinei la locul de muncă; • semnalizarea de securitate în incinta instituţiei, întreprinderii, circulaţia la locul de muncă şi în cadrul atelierului; • cunoaşterea locurilor cu pericol de explozii, incendii etc. şi a interdicţiilor pentru aceste locuri;

• reguli privitoare la transportul, manipularea şi depozitarea materialelor cu indicarea limitelor greutăţilor admise (tab. 2 din NGPM) pe sexe şi categorii de vârstă, poziţii ergonomice corecte la ridicarea şi transportul manual al greutăţilor etc. ; • reguli privitoare la manipularea şi transportul materialelor inflamabile, explozibile şi toxice (NSPM[1] 57); • reglementările în vigoare privind acordarea echipamentului de protecţie ori a echipamentului de lucru, importanţa şi obligativitatea folosirii acestuia

• (se întocmeşte o listă internă de dotare cu echipament individual de protecţie (EIP) în conformitate cu prevederile Normativului cadru de acordare şi utilizare a EIP aprobat prin Ordinul MMSSF 225/1995); • importanţa şi obligativitatea folosirii dispozitivelor de protecţie; • folosirea şi întreţinerea sculelor de mână; • interdicţia privind intervenţiile sau lucrul la maşini şi instalaţii în afara activităţii ce le-a fost stabilită sau a sarcinilor repartizate;

• importanţa ordinii şi curăţeniei pe căile de acces şi la locul de muncă; • noţiuni generale de electrosecuritate, ventilaţie şi iluminat; • noţiuni de igiena muncii; • acordarea primului ajutor în caz de accidentare (accidente datorate curentului electric, şoc caloric, intoxicaţii, răni, fracturi, traumatisme interne etc. ); • noţiuni generale privind prevenirea şi stingerea incendiilor etc.

În cazul vizitelor cu caracter didactic, făcute în grup de către elevi, instruirea va fi efectuată în prezenta tuturor acestor persoane, după care conducătorul grupului respectiv va semna fişa colectivă de instructaj (Anexa 82 la NGPM 2002) şi va da grupului dispoziţiile necesare privind păstrarea disciplinei pe toata durata vizitei. • b) Instructajul la locul de muncă se efectuează de către conducătorul locului de muncă respectiv (profesor, inginer, maistruinstructor, tehnician ş. a. ) tuturor elevilor şi altor persoane care urmează să-şi desfăşoare activitatea în mod temporar sau permanent, la acest loc de muncă.

Durata instructajului la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară munca şi de complexitatea agregatelor. • c) Instructajul periodic se efectuează la locul de muncă de către conducătorul respectiv (profesor, inginer, maistruinstructor, tehnician): elevilor şi tuturor persoanelor care îşi desfăşoară activitatea la acel loc de muncă şi are ca scop să reamintească normele de protecţie a muncii, să corecteze lipsurile manifestate şi să întărească disciplina în respectarea acestora.

Acest instructaj se va efectua folosind: demonstraţia practică, materiale sugestive şi documentare (grafice, fotografii, planşe cu aspecte concrete din activitatea colectivului etc. ).

Intervalul dintre două instructaje periodice • Intervalul dintre două instructaje periodice pentru angajaţi va fi stabilit prin instrucţiuni proprii în funcţie de condiţiile de muncă din instituţia de învăţământ. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul între 2 instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni. • Instructajul (general introductiv, la locul de muncă şi periodic) se va consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj.

Verificarea însuşirii instructajului de protecţia muncii se face astfel: • pentru elevi de către şefii de catedră şi conducătorii de lucrări (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician etc. ); • pentru personalul didactic, auxiliar, economic şi administrativ, de către conducătorul instituţiei de învăţământ; • pentru conducătorii instituţiilor de învăţământ, de către împuterniciţi ai inspectoratului şcolar sau ai ministerului sau organului central în subordinea căruia funcţionează instituţia de învăţământ.

Semnalizarea de securitate

• Semnalizarea de securitate reprezintă un ansamblu de reguli şi măsuri obligatorii aplicate în vederea atenţionării asupra riscurilor existente, care nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie sau măsuri de organizare a muncii. Se realizează conform prevederilor Ordinului MMSSF nr. 599/1998 privind prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.

marcaje

Stresul vizual

• • • Simptomele directe ale stresului vizual sunt: ochi iritaţi; senzaţia de arsură la nivelul ochilor; vedere înceţoşată; tensiune la nivelul ochilor; dureri de cap; ameţeli; dificultăţi de focalizare; miopie; dublarea imaginii; modificări în percepţia culorilor.

Simptomele indirecte ale stresului vizual pot include: • dureri la nivelul muşchilor şi oaselor ( gât, spate, umeri, încheietura mâinilor, degete ); • oboseală fizică excesivă; • eficienţă vizuală scăzută în desfăşurarea activităţii. Din 1992, statele din Uniunea Europeană au promulgat legi naţionale referitoare la designul punctelor de lucru, la activită-ile curente şi la sănătatea şi protecţia lucrătorului, cu prevederi pentru protejarea vederii. În România nu există astfel de legi.

Documentare, realizare şi tehnoredactare: Prof. Ioana-Mihaela Popescu