Informatica Introducere Termenul informatic provine din alturarea cuvintelor

Informatica

Introducere Termenul informatică provine din alăturarea cuvintelor informație și matematică. Istoria informaticii începe înainte de momentul apariției computerului digital. Înainte de anul 1920, termenul de "computer" se referea în limba engleză la o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați de problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să calculeze având hârtie și creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca, deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui computer uman. În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată, termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la mașini, decât la predecesorii săi umani.

În prezent, informatica îşi găseşte aplicaţii în toate domeniile vieţii. Prezenţa ei este puternic amplificată de impactul pe care îl are Internetul. Reţeaua la nivel mondial a revoluţionat comunicarea dintre companii, logistica, mass media, dar şi viaţa privată a fiecarui individ. Mai puţin vizibil, dar totuşi omniprezent, informatica şi-a câştigat un loc stabil până şi în aparatele casnice, ca de exemplu video recorder-ul sau maşina de spălat, în care sunt inglobate aşanumitele embedded Systems (sisteme inglobate), care asigură acestor aparate un comportament mai mult sau mai puţin "inteligent". Computerele pot administra, proteja, transmite şi prelucra o mare cantitate de date într-un timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operaţii este necesară o interacţiune complexă între sistemele de hardware şi de software, care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în Informatică.

Marele avantaj al sistemelor computaţionale constă în capacitate lor de a prelucra în mod schematic cantităţi enorme de informaţii la o viteză foarte mare. S-a încercat şi implementarea capacităţilor perceptive ale omului în sistemele informatice, însă până în prezent cu un succes foarte limitat. Un exemplu în această direcţie îl constituie sistemele de recunoaştere a chipului uman, sau/şi de luare a deciziior atunci când nu se dispune de toate datele necesare. Astfel de procese sunt studiate de o ramură specializată a informaticii, inteligenţa artificială. Astfel, în anumite discipline restrânse pot fi obţinute deja rezultate remarcabile. Totuşi nu se poate încă vorbi despre o modelizare a inteligenţei umane. Ca sistem ştiinţific fundamental, informatica are, la fel ca şi matematica, implicaţii profunde în multe alte domenii ale ştiinţei. Dacă prin matematică se înţelege un "sistem de gândire formal", atunci informatica se concentrează pe ceea ce este "formal realizabil", adică ceea ce este realizabil din punctul de vedere al maşinii. Studierea problemelor informaticii poate să se apropie foarte mult de filozofie

• Informatica 9 Opening Video. mp 4

Structuri de date În informatică, o structură de date este o metodă sistematică de stocare a informațiilor și datelor într-un calculator, în așa fel încât ele să poată fi folosite în mod eficient. Deseori o alegere bine făcută a structurii de date va permite și implementarea unui algoritm eficient.

Structura liniara reprezinta un grup de operatii care se executa în ordinea scrierii lor. Daca S 1, S 2, S 3, …Sn sunt structuri, atunci: S 1 S 2 S 3 …. Sn constituie o structura liniara reprezentata în pseudocod. Iar: S 1 ↓ S 2 ↓ S 3 …. ↓ S S 2 Sn S 3 1 Orice operatie (citire, scriere, atribuire) constituie o structura liniara. Sn constituie o structura liniara reprezentata în schema logica.

1. Sa se afle suma a doua numere citite de la tastatura. C: BORLANDCBINANDREEA. CPP

Structura alternativa (selectiva Structura alternativa se defineste astfel: ↓ NU―― | | ↓ Structura S 2 Conditie logica ――DA | | ↓ Structura S 1 | | |_______| ↓ Structura de decizie (alternativa) 1. Se evalueaza expresia logica 2. Daca valoarea de adevar a expresiei este TRUE atunci se executa structura S 1, altfel se executa structura S 2.

În pseudocod : DACA conditie=True ATUNCI S 1 ALTFEL S 2; SF. DACA Observatie. Ramura altfel poate lipsi.

2. Sa se verifice daca un an citit de la tastaura e an bisect. • C: BORLANDCBINDOUA. CPP

Structuri repetiti Dacă, intr-un algoritm, se repetă o secvenţă de operaţii, atunci se utilizează structuri repetitive cu număr cunoscut de paşi (cu contor) sau cu număr necunoscut de paşi (cu condiţie). a)Structuri repetitive cu contor Structura repetitivă cu contor (cu număr cunoscut de paşi) este codificată prin instrucţiunea for. Pentru constanta←V 1, V 2 exaecuta <prel> ↓ Const. ←V 1 |_____________ ↓ | DA | Const. <=V 2 ―― | | ↓ | prel NU ↓ | | const←const+1

3. Sa se afişează suma primelor n numere dintr-un sir citit de la tastatura. • C: BORLANDCBINTREI. CPP

b) Structuri repetitive cu conditie In cazul in care o secvenţă de operaţii se repetă cat timp/pana cand este indeplinită o condiţie, atunci se folosesc structuri repetitive, cu test iniţial sau cu test final. *Structuri repetitive cu test iniţial Structura repetitiva cu test iniţial este codificată prin instrucţiunea while. Evaluarea condiţiei precede secvenţa de operaţii; secvenţa se repeta cat timp condiţia este indeplinită. Cat timp<cond> executa ↓ <prel> |――――←―――――― DA | cond ¯¯¯¯¯¯ | | NU ↓ ↑ prel | | |_______|

4. Se da un numar n. Sa se calculeze suma cifrelor sale. • C: BORLANDCBINPATRU. CPP

*Structuri repetitive cu test final Structura repetitivă cu test final este codificată in limbajul C/C++ prin instrucţiunea do_while. Evaluarea condiţiei se face după execuţia secvenţei de operaţii şi determină repetarea secvenţei sau ieşirea din structură. executa <prel> Cat timp<cond 1> Secvenţa (S) se execută cat timp condiţia logică este adevarată (expresia generează o valoare nenulă). Secvenţa se execută cel puţin o dată, chiar dacă condiţia logică nu este indeplinită. | ↓―――←―― | prel | | ↓ | DA | cond 1 ――| | ↓ NU |

5. Sa se afiseze produsul cifrelor unui numar n citit de la tastatura. • C: BORLANDCBINCINCI. CPP

Bibliografie http: //ro. wikipedia. org/wiki/Informatic%C 4%83 http: //www. google. ro/imgres? num=10&hl=ro&gbv=2&biw=1024&bih=629&tbm=isch &tbnid=i. Ve 7 a-b. Fpj. Fzy. M: &imgrefurl=http: //www. presalocala. com/2011/07/20/secauta-ingineri-si-informaticieni-la-cluj/&docid=I 8 THj. Cc 5 SLq. Ky. M&imgurl=http: //ww http: //informaticaecool. blogspot. ro/2010/02/importanta-informaticii. html http: //ro. wikipedia. org/wiki/Structur%C 4%83_de_date http: //ioanslavici. wikispaces. com/file/view/LECTIA_2_Structura+alternativa. pdf http: //lectie. traducator. info/str_rep. htm https: //www. google. ro/search? tbm=isch&hl=ro&source=hp&biw=1024&bih=629&q=st ructuri+de+date&gbv=2&oq=structuri+de+date&aq=f&aqi=g. S 10&aql=&gs_l=img. 3. . 0 i 24 l 10. 1512. 5038. 0. 5588. 17. 12. 0. 5. 5. 0. 124. 1145. 8 j 4. 12. 0. 0. rr. E 5 Oyy. F 68#hl=ro&gbv=2&tbm=isch&sa=1&q=internet&oq=internet&aq=f&aqi=g 10&a ql=&gs_l=img. 3. . 0 l 10. 14662. 16720. 2. 17039. 8. 7. 0. 1. 1. 0. 158. 1001. 0 j 7. 7. 0. 0. Vto. M 9 a 1 K 3 r. A&pbx=1&bav=on. 2, or. r_gc. r_pw. r_qf. , cf. osb&fp=3 bc 1 ecaf 77 d 04666&biw=1024&b ih=629 Caietele de informatica

Proiect realizat de Pavel Andreea Clasa 9 I 1 Proiect la informatica