Inegalitati la nivel regional si convergenta salariala cu
















- Slides: 16

Inegalitati la nivel regional si convergenta salariala cu Europa 12/13 iunie 2018 , Sofia-Bulgaria 1

Forta de munca • • Romania traverseaza in ultimii 4 ani cea mai grava criza de personal de pe piata muncii. Chiar daca avem o crestere economica numarul de angajati a inregistrat o scadere, fiind afectate toate domeniile economiei . • Cauze: - Populatia ocupata a Romaniei s-a redus de la 9, 35 mil. la 8, 45 mil. - Datele statistice pentru anul 2017 confirma exodul a mai mult de 3, 5 mil. de angajati catre occident , nivelul scazut al salariilor fiind principala cauza ( salariul minim aprox 400 euro in anul 2018) - Dezvoltarea accelerata a economiei datorita investitiilor straine, a dus la o absorbtie ridicata a fortei de munca. - Marile compani prefera sa califice personalul angajat doar pentru necesitatile proprii datorita desfiintarii scolilor si liceelor profesionala. 2

• Situatia nu are rezolvare pe termen scurt desi Guvernul Romaniei a crescut salariului minim , iar companiile private au luat masuri pentru acordarea catre salariati de diverse beneficii, transport, bonuri de masa, asigurari medicale. • Pentru o incercare de rezolvare partiala a crizei fortei de munca Guvernul, a crescut numarul de permise de munca pentru cetatenii straini din afara Comunitatii Europene care doresc sa lucreze in Romania. • Pentru anul 2018 exista un numar de 7000 de lucratori straini nou admisi cu 1500 mai mult decit cel stabilit in 2017 ( prin Hotarire de Guvern). Somaj. • Din anul 2016 datorita cresterii economice solide, rata somajului in zona euro este in scadere , astfel de la valoarea de 10% ajungind la 7, 3 % in 2018. Eurostat • În luna ianuarie 2017 rata șomajului ajustata sezonier a fost de aprox 5, 4% conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. 3

• Numărul şomerilor cu vârste între 25 - 74 ani reprezinta 74, 6% din numarul total estimat al somerilor ( care a fost de aprox 488. 000 ) , in scadere cu 94. 000 față de anul 2016 (când au fost 582. 000 someri ). • Rata şomajului în rândul bărbaţilor a depăşit-o pe cea a femeilor cu 0, 9%, valorile fiind de 5, 8% în cazul bărbaților şi 4, 9% în cazul femeilor. • In luna ianuarie 2018, rata şomajului ajustata sezonier a fost de 4, 6%, conform Institutului National de Statistica. • Rata somajului a fost 3, 8% în cazul bărbaţilor şi 2, 8% în cel al femeilor. • Numărul şomerilor cu vârste intre 25 - 74 ani reprezinta 69, 9% din numarul total estimat al somerilor ( care a fost de aprox 424. 000 ) , în scadere cu 64. 000 fata de anul 2017 ( cind au fost 488. 000 someri ). • De remarcat este faptul ca România se situeaza în primele zece ţări cu cea mai mică rată a şomajului din UE. 4

5

6

Salarii. • Ca si celelalte state europene, fata de anul 2007, Romania a inregistrat o crestere constanta a salariului mediu. • Incepind cu anul 2007 salariile au un ritm de crestere mai mare in sectorul bugetar, decat in sectorul privat, la ora actuala diferenta ajungind pina la aprox 34%. • În 2011, salariile bugetarilor le devansau cu 14, 36% pe cele din privat, in 2014 ajungeau la o diferenţă de 24%, iar astăzi, după doi ani de creşteri consistente administrate de legi speciale, diferenţa a ajuns la peste 34%. • Comparativ cu luna iulie a anului precedent, in anul 2017 castigul salarial mediu net a crescut cu 15, 1%, iar indicele castigului salarial real ( in raport cu rata inflatiei) fata de aceeiasi perioada a anului precedent , a fost de 113, 5%. • In anul 2017 salariu mediu brut a fost de aprox. 3329 lei ( 740 euro ) iar cel net de 2334 lei ( 520 euro). • Incepind cu luna ianuarie 2018 salariul minim pe economie a fost de 1900 de lei (aprox. 408 euro), fiind aprox 1, 3 milioane de angajati cu acest salariu. 7

8

Evolutia salariului minim in perioada 2014 -2018 9

• Cele mai semnificative cresteri ale salariului mediu net, s-au inregistrat in octombrie 2017 fata de octombrie 2016 dupa cum urmeaza: - 14% in industria de autovehicule. - 7 -10% in fabricarea echipamentelor electrice, calculatoare, produse electronice si optice, fabricarea de masini si utilaje, industria extractiva. • In aceeasi perioada de timp s-au inregistrat si scaderi ale salariului mediu net: - 3, 6% in industria metalurgica - 1 -2, 5% in fabricarea produselor de cocserie, produselor obtinute din prelucrarea forestiera, pescuit. • Salariu mediu brut pe economie a fost în ianuarie 2018 de 4. 143 lei ( 890 Euro ) , iar salariul net 2. 614 lei ( 563 euro ). • Din punct de vedere al salariilor , diferenta intre Romania si media tarilor din UE este considerabila ( salariul mediu UE este de 23 euro/ora , de 4 ori mare decat in economia romaneasca 5, 5 euro/ora) iar convergenta nu se intrevede daca nu se schimba nimic. 10

• • Rata Saraciei. Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace in totalul populatiei. Persoane sarace sunt considerate persoanele care au un venit pe adult – echivalent mai mic decit nivelul pragului saraciei care este 60% din media nationala a veniturilor disponibile pe adult – echivalent ( dupa transferurile sociale ). • Pragul de sărăcie pentru anul 2017 a fost calculat la 6. 530 lei/persoana (aprox 1450 euro) ceea ce înseamnă venituri lunare mai mici de 544 lei/persoana ( aprox 121 euro ). Eurostat • In perioada 2013 -2016 rata saraciei relative a evoluat de la 23% la 25, 3% din totalul populatiei , valoare corespunde unui numar de aprox 5 milioane de persoane ( aprox unu din patru locuitori ) conform INS. • • La inceputul anului 2018 conform Eurostat riscul apropierii de pragul saraciei a fost de 38. 8 % din totalul populatiei. In anul 2018 Romania avea cel mai mare nivel a saraciei in randul copiilor, din toata Uniunea Europeana: 49, 2% dintre copii cu varste de 0 -17 ani ( adica 1, 88 milioane ) erau sub risc de saracie, mult peste 11 media UE, de 26, 4% si mai multi decat in anul 2010, cand erau 48, 1% (

• Rata sărăciei în rândul vârstnicilor( 65 de ani si peste ) a crescut, în perioada 2013 -2016, cu 4, 6% dar aceasta categorie sociala este afectata intr-o masura mai mica decit media pe ansamblul populatiei. • In anul 2016 fara protectia sistemului de pensii si ajutoare sociale , 49, 6% din populatia Romaniei s-ar fi aflat in pragul saraciei relative. Situatia s-ar fi inrautatit in cazul persoanelor varstnice (65 de ani si peste), care , intr-o proportie de 85, 3% ar fi fost, conform INS, intr-o stare de saracie relativa. Educatie. • Conform Monitorului Educației și Formării 2017 al Comisiei Europene, România se situeaza pe ultimul loc : - cei mai puțini bani alocați educației ( ex. 3, 1% din PIB in 2015 fat de 4, 9% media UE ). - ignorarea copiilor din zonele rurale și a celor de etnie rromă. - programe dedicate pentru scolile dezavantajate. • O tendință îngrijorătoare este îndepărtarea elevilor de facultate (ex. : abandonul școlar pentru segmentul 18 -24 ani a crescut în ultimii 3 ani de la 17, 3 % la 18, 5%). Trendul are consecințe grave atât pe piața muncii, cit si influenta asupra creșterii economice. 12

Alte probleme identificate prin Monitorul Educației al UE sunt: • Numarul absolvenților de studii superioare este cel mai scăzut din UE cu toate că, între anii 2006 – 2016 acesta a crescut de la 12, 4% la 25, 6% obiectivul fiind de 26, 7% până în 2020. Atingerea mediei UE de 39, 1% pe termen mediu reprezintă insa o provocare. • Alături de migrația lucrătorilor cu studii superioare, numarul scăzut al absolvenților cu nivel ridicat de studii riscă să creeze o lipsă de forță de muncă în sectoarele care necesită un grad ridicat de cunoștințe. • Elevii români sunt printre cei mai slabi la nivelul competențelor de bază (citit, matematică, științe), dovadă fiind în acest sens testele PISA ( mai mult de jumătate din tinerii cu vârsta de 15 ani nu posedă nivelul minim de competențe în științe, citit, matematică). • Profesorii sunt slab pregătiți; formarea inițială a cadrelor didactice oferă mai puțină pregătire decât în alte țări europene, în special în domeniile practice, educației speciale; nivelul incadrarii cu personal didactic este in general prea mare. • Numărul de școli, grădinițe și creșe este insuficient; 13

• Participarea continuă a adulților la procesul de învățare în scopul actualizării competențelor este cu mult sub media europeană - 1, 2% în 2016 față de 10, 8%. • Rezumând, sistemul educaţional actual are mari probleme de eficienţă, echitate, calitate şi relevanţă , si nu este capabil să le promoveze conform standardelor UE. Puterea de Cumparare. • Conform unui studiu al Gf. K (Germany market Research Institute), la nivelul anului 2016 europenii înregistrează o putere de cumpărare / persoană în ușoară creștere față de anul precedent, venitul net al populației variind substanțial între cele 42 de țări analizate. • Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil /cap de locuitor de 4181 euro, România se situează pe locul 33 în clasamentul european. Venitul înregistrat reprezintă aprox. 1/3 din media europeană. • În comparație cu anul 2015, România a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare/cap de locuitor. • Dacă comparăm cele 42 de județe ale României, locuitorii capitalei București au cea mai mare putere de cumpărare – 6288 euro/cap de 14 locuitor, cu 50% peste media pe țară. Această cifră plasează locuitorii

• Județele aflate în top 10 sunt singurele cu o putere de cumpărare peste media națională, toate celelalte 32 de județe situându-se sub aceasta. Județul Vaslui ocupă ultimul loc, cu o putere de cumpărare de 3054 euro, cu 28% sub media pe țară și la aprox. același nivel cu locuitorii din Serbia sau Macedonia (poziția 35, respectiv 36 în Europa). Clasament Țară Nr. locuitori Gf. K Putere de cumpărare pe cap de locuitor în 2016 (€) 2016 30 Ungaria 9, 830, 485 5, 549 31 Turcia 78, 741, 053 4, 941 32 Muntenegru 622, 218 4, 874 33 Romania 19, 861, 408 4, 181 34 Bulgaria 7, 153, 784 3, 440 Europa (total) 673, 454, 759 13, 672 15

• In concluzie, se poate observa ca in afara de somaj , care este sub media europeana , la toate celelalte puncte prezentate (forta de munca, salarii, educatie, putere de cumparare) datele ne arata ca Romania se afla la distanta fata de tarile dezvoltate ale UE, iar convergenta cu acestea este o tinta greu de atins, daca parametrii prezentati anterior se pastreaza in cotele actuale. 16