Indicatorul Dula privind ofatul periculos The Dula Dangerous

Indicatorul Dula privind şofatul periculos The Dula Dangerous Driving Index (DDDI) - descrierea instrumentului - Copyright © Test. Central, 2011 1

Cuprins: 8 8 8 1. Rezumatul instrumentului 2. Autorul testului 3. Scopul instrumentului 4. Condițiile de utilizare 5. Istoricul, suportul teoretic și principiile de construcție 6. Forma și materialele testului 7. Adaptarea culturală în România 8. Indicii psihometrici 9. Scalele 10. Scorarea 11. Etică 12. Bibliografie Copyright © Test. Central, 2011 2

1. Rezumat 8 The Dula Dangerous Driving Index 8 8 8 este un chestionar autodeclarativ, scurt, competitiv măsoară patternurile de şofat periculos util ca test de screening 8 8 8 Populația investigată 8 8 identifică în situaţiile de angajare potenţiali şoferi “cu risc se foloseşte de exemplu, intensiv pentru şoferii care fac transportul unor utilaje sau substanţe industriale, şoferii de curierat, şoferii prestatori de alte servicii etc. Formată din adulți (peste 18 ani) Numărul itemilor 8 8 8 Conține 28 de itemi verbali, scorați pe o scală cu 5 trepte Se administrează creion-hârtie sau online Durata medie de administrare este de 5 -10 minute Copyright © Test. Central, 2011 3

2. Autorul testului 8 Chris 8 8 Dula, Ph. D. este psiholog clinican și cercetător în psihologia transporturilor și siguranța traficului la East Tennessee State University, în SUA. Chris Dula este un nume cunoscut în aceasta arie îngustă a psihologiei, având contribuții în special în zona practică, cu impact asupra politicilor de trafic din State Unite. 2008 obține grant-ul ETSU Honors College Student-Faculty Collaborative: pentru cercetarea Can You Hear Me Now? The Effects of Mood and Cellular Phone Use on Driving Behaviors. Este autorul studiului: A social-cognitive model of driver aggression: Taking situations and individual differences into account. Conference Proceedings of the Athens Institute for Education and Research. Copyright © Test. Central, 2011 4

3. Scopul (I) 8 Scopurile dezvoltării DDDI sunt: 8 A. iniţial, a fost creat pentru a măsura un construct care în literatura vremii (circa 1998) se intitula şofat agresiv (aggressive driving and road rage) 8 B. ulterior, modelul său teoretic a fost revizuit astfel încât să măsoare trei tipuri principale de şofat periculos, la care se adăuga un indice global al șofatului periculos Copyright © Test. Central, 2011 5

Scopul (II) Scopurile construcției DDDI sunt: 8 Scop 1. DDDI a fost construit cu scopul de a evalua şofatul periculos. 8 8 Scop 2. Reprezentarea adecvată a tuturor dimensiunilor relevante pentru conceptul-ţintă. 8 Astfel şofatul periculos este manifestat prin trei tipuri de comportamente: 8 8 Dezvoltarea testului se bazează pe reflecţii teoretice, precum şi pe rezultate ale analizelor literaturii de specialitate, pe introspecţii empirice, pe examinări cuprinzătoare ale testelor deja existente şi pe cercetări proprii. 1. şofat riscant, 2. emoţii negative la volan, 3. şofat agresiv. Scop 3. Punerea la dispoziţia practicienilor a unei metode care să poată servi atât la cercetarea psihologică a acestui concept, cât şi în aplicaţii practice. Copyright © Test. Central, 2011 6

Scopul (III) 8 Scopurile de cercetare și 8 a) Cercetarea ştiinţifică, 8 8 investigarea fenomenului şofatului periculos. b) Mediile aplicative, 8 8 depistarea și identificarea în situaţiile de angajare a potenţialilor şoferi “cu risc”. c) Ca instrument psihometric de screening, 8 pt. selecția indivizilor înclinaţi spre stiluri de condus periculoase, care ar putea beneficia la intrarea în şcoala de şoferi sau pe parcursul acesteia, de: 8 8 aplicative indică utilizarea DDDI în: schiţarea unei intervenţii terapeutice schiţarea unei intervenţii de dezvoltarea unui tratament cognitiv-comportamental sau psiho-educaţional eficient d) Ca instrument de măsurare a efectelor unei intervenţii psihologice de consiliere sau dezvoltare, 8 care a fost efectuată asupra comportamentelor sau atitudinilor unor persoane, de către psiholog. Copyright © Test. Central, 2011 7

4. Condițiile de utilizare (I) American Psychological Association (APA) și International Test Comission (ITC), organizațiile care impun standardele în domeniul psihologiei, clasifică instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C 8 The Dula Dangerous Driving Index este un instrument de clasă A utilizabil de orice entitate, organizație sau instituție și de orice persoană indiferent de calificarea profesională a acesteia 8 Copyright © Test. Central, 2011 8

Condițiile de utilizare (II) - chiar dacă este un test de clasă A este necesară întrunirea condițiilor: studierea materialelor formative (cel puțin manualul DDDI); 8 familiarizarea cu materialele testării; 8 practicarea testării cu DDDI pe aproximativ 10 persoane; 8 coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse; 8 atenția asupra scorării protocoalelor în situații cu miză: scorarea se va face prin aplicarea normelor DDDI culese în situaţii de distorsiune; 8 analiza studiilor și cercetărilor internaționale pe tema psihologiei siguranței traficului. 8 Copyright © Test. Central, 2011 9

5. Istoricul, suportul teoretic și principiile (I) 8 Şofatul periculos este un termen global, 8 cuprinde toate acele situaţii din trafic în care potenţialul de accident este mai mare decât ar fi în mod normal cazul și în care sunt îndeplinite condițiile: 8 8 8 şoferul e complet conştient de mediul său înconjurător, şoferul e complet treaz şi atent, este bine antrenat, şofează în condiţii bune din punct de vedere meteorologic, de trafic şi de drum. Maniera în care un şofer se angajează în interacţiunea cu mediul său variază de la o persoană la alta, iar stilul de condus pare a fi o tendinţă stabilă, similară cu o trăsătură. Domeniile aplicative ale evaluărilor psihologice ale stilului de condus sunt de o importanţă majoră în lumea reală, în care ne confruntăm zilnic cu dovezi ale comportamentelor periculoase în trafic. 8 => necesitatea apariției DDDI 8 Copyright © Test. Central, 2011 10

Istoricul, suportul teoretic și principiile (II) 8 1998 - DDDI evalua şofatul agresiv (aggressive driving and road rage) 8 2003, 2004 - Dula, Ballard şi Geller au sugerat că “şofatul periculos” este un concept primar în cercetare, adică o categorie-umbrelă care poate fi împărţită în subdiviziuni care pot sau nu să fie interrelaţionate 8 2007 - Willemsen, Dula, Declercq, & Verhaeghe confirmă structura factorială pentru cele trei subscale DDDI: 8 8 Agresivitate (Aggressive Driving), Cogniţii/Emoţii negative (Negative Cognitive/Emotional Driving), Risc (Risky Driving), la care se adaugă potențiala subscală Șofatul sub influenţa unor substanţe (este prezentă cu 2 itemi în structura actuală a testului) Copyright © Test. Central, 2011 11

Istoricul, suportul teoretic și principiile (III) 8 “Furia la volan” (road rage) se distinge de “agresivitatea conducătorului auto” prin intenţia de a face rău (furia se manifestă plenar, prin agresivitate, șofat riscant și cogniții și emoții negative) 8 Agresivitatea, adică intenția de a face rău fizic sau psihologic (de exemplu, insulte) => categoria şofatului agresiv. 8 Când nu există intenţia de a face rău, acţiunile sunt prin definiţie neagresive, dar aduc totuşi cu sine un risc evident şi crescut de a genera un conflict cu cei care percep aceste acţiuni ca fiind direcţionate spre a le face rău (de exemplu, depășitul vitezei legale, pentru a prinde un alt șofer, frânarea bruscă în fața altuia) => categoria şofatului riscant. 8 Uneori, chiar dacă nu există intenția de a face rău, comportamentele neagresive prezintă un crescut grad de risc, dar care nu este evident => categoria șofatului încărcat negativ din punct de vedere cognitiv sau emoţional (de exemplu, ruminare, neliniște) Copyright © Test. Central, 2011 12

Istoricul, suportul teoretic și principiile (IV) 8 Construcția DDDI a pornit de la: 8 testare-pilot a unui număr mai mare de itemi, au fost selectați 28 de itemi 8 autorii au împărţit itemii în trei scale conceptuale distincte: 8 Şofat riscant (RD) (12 itemi, =. 83), 8 Emoţii negative la volan (NE) (9 itemi, =. 85), 8 Şofat agresiv (AD) (7 itemi, =. 84). 8 asupra întregii colecţii de itemi a fost realizată o analiză factorială, cu extracţie în componentele principiale. 8 => existenţa unui factor unitar pentru şofatul periculos. DDDI a prezentat o bună fidelitate internă a întregii scale şi a subscalelor, coeficienţii alfa situându-se între. 83 şi. 92 (Dula & Ballard, 2003). 8 un număr de articole au demonstrat validitatea concurentă, divergentă şi predictivă (Dula, 2003, Dula & Ballard, 2003). 8 Copyright © Test. Central, 2011 13

6. Forma și materialele testului (I) 8 DDDI utilizează următoarele materiale: 8 Manualul tehnic DDDI 8 8 8 Cuprinde detalii cu privire la construirea și dezvoltarea chestionarului; Conține informații despre utilizările potențiale testului; Include detaliile despre scorarea, analiza factorială și datele testretest, fidelitatea și validitatea DDDI. Un capitol este dedicat adaptării DDDI în România. Formularele autoscorabile 8 8 Conțin itemii testului și sunt de unică folosință. Cu ajutorul lor cotarea se realizează în mai puțin de 5 minute, urmărind indicațiile de pe verso-ul foii de răspuns. Copyright © Test. Central, 2011 14

Forma și materialele testului (II) 8 Forma 8 8 DDDI are o singură formă însă, DDDI poate fi scorat diferit în funcție de condițiile testării: 8 A) Condiții normale: etalonul general B) Condiții care favorizează distorsiunea: etalonul pentru situații cu miză 8 Un altfel de exemplu de distorsiune - distorsiunea perceptivă: liniile centrale par curbe. 8 Copyright © Test. Central, 2011 15

7. Adaptarea culturală în România (I) 8 Testul 8 a fost re-normat pentru România Adaptarea DDDI în România a avut mai multe faze, circumscrise unui număr de două obiective: 8 I. realizarea unei traduceri şi normări coerente şi impecabile, care să asigure faptul că DDDI funcţionează şi în România ca un instrument coerent, scurt şi foarte competitiv pentru măsurarea patternurilor de şofat periculos. 8 8 => procesul de adaptare putem spune că a fost unul clasic, bazat pe traducere, pilotare şi normare II. asigurarea faptului că DDDI poate fi utilizat de practicienii români care activează în domeniul psihologiei transporturilor, ca instrument de screening. 8 =>culegerea de date normative din grupuri de şoferi supuşi unei examinări, adică direct din situaţii care îndeamnă la distorsiune. Copyright © Test. Central, 2011 16

Adaptarea culturală în România (II) 8 Eşantionul normativ românesc 8 a fost cules în decursul a 10 luni, între aprilie 2008 şi februarie 2009, 8 conţine 953 de participanţi, dintre care 62. 85% bărbaţi şi 37. 15% femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 77 ani (femei m=37. 42, SD=9. 81; bărbaţi m=31. 93, SD=9. 50). 8 Din punct de vedere etnic, 8 914 (95. 91%) din participanţi s-au declarat de naţionalitate română, 27 (2. 83%) sunt maghiari, patru (. 42%) sunt de etnie rromă, unul e german şi 7 (. 73%) nu şi-au declarat apartenenţa etnică. 8 Din punctul de vedere al educaţiei, 8 în eşantionul normativ românesc sunt puternic reprezentate liceul (38. 2%), studiile universitare (28. 7%) şi şcoala profesională (20. 8%). Copyright © Test. Central, 2011 17

Adaptarea culturală în România (III) 8 Distribuţia eşantionului normativ românesc în funcţie de gen şi de tipul şoferului: Amator Frecvenţă Procent 730 76. 6 Profesionist 223 23. 4 Total 953 100 Gen % M F 53. 84 46. 16 Copyright © Test. Central, 2011 18

Adaptarea culturală în România (IV) 8 Câteva concluzii rezultate în urma calculelor statisticilor descriptive 8 Din datele extrase reiese că şoferii de sex masculin sunt mai înclinaţi către condus riscant, mediile pentru toate scalele fiind mai ridicate decât în cazul şoferilor de sex feminin. 8 8 Pentru scala NE t=1. 611 (p>. 05, nesemnificativ statistic), pentru scala AD t=4. 38 (p<. 01), pentru scala RD t=3. 80 (p<. 01), iar pentru scorul total t=3. 55 (p<. 01). Șoferii profesioniştii par a fi mai înclinaţi către prudenţă la volan, pentru toate scorurile subscalelor şi pentru scorul total: 8 pentru scala NE t=5. 26 (p<. 01), pentru scala AD t=3. 98 (p<. 01), pentru scala RD t=2. 71 (p<. 01), iar pentru scorul total t=4. 37 (p<. 01). Copyright © Test. Central, 2011 19

Adaptarea culturală în România (V) 8 realizată de echipa: 8 Dragoș Iliescu este membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair of Research & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferențiar universitar în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizaționale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei 8 Camelia Ionescu este psiholog și psihoterapeut în supervizare, are un master în “Evaluarea, consilierea si psihoterapia copilului, cuplului si familiei” din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației București, cât și pregătire post-universitară în psihoterapie experiențială. Preocupările sale sunt legate de zona psihologiei clinice și a psihologiei judiciare, cu precădere asupra aspectelor de evaluare-diagnoză și a proceselor transformative ale art-terapiei (psihoterapia expresivă). Copyright © Test. Central, 2011 20

8. Indicii psihometrici (I) 8 Fidelitatea 8 8 DDDI consistenţa internă Alpha Cronbach pentru întregul eşantion chestionarul este utilizabil în cazul deciziilor majore, cu precauţie asupra situaţiilor cu miză total RD . 81 NE . 78 AD . 81 DDT. 91 Copyright © Test. Central, 2011 21

Indicii psihometrici (II) 8 Fidelitatea 8 test-retest (28 zile) Eşantion de 35 de participanţi ce prezintă următoarele caractersitici: 8 8 8 gen: 26 bărbați, 9 femei, tipul șoferului : amatori (82. 86%), profesionişti (17. 14%), vârstă: min 20, max 55 ani cu m=28. 29, SD=9. 78 8 Valori foarte bune 8 În cadrul manualului, se pot consulta și valorile calculate pentru SEM și SEP N=35 rtt RD . 91 NE . 81 AD . 91 DDT . 93 Copyright © Test. Central, 2011 22

Indicii psihometrici (III) 8 Validitate 8 Corelaţii între scalele DDDI demonstrează o puternică intercorelare a celor trei scale RD, NE şi AD, confirmând astfel unidimensionalitatea chestionarului. 8 Corelaţiile scalelor sunt ceva mai ridicate decât cele similare raportate pentru eşantionul american, plasându-se în zona superioară a nivelului. 60 şi în zona inferioară a nivelului. 70. 8 În toate cazurile contribuţia scalelor la scorul total DDDI este foarte puternică. Copyright © Test. Central, 2011 23

Indicii psihometrici (IV) 8 Validitatea divergentă 8 scalele DDDI nu ar trebui să fie relaţionată cu aceste scale 16 PF: 8 Deschidere către schimbare, Infrecvenţa, Artistic, Convenţional, Întreprinzător, Leadership, Potenţial Creativ 8 datele sprijină noţiunea că atât constructul global măsurat de DDDI, precum şi subscalele sale, au o validitate divergentă adecvată. 8 Validitatea convergentă şi predictivă 8 DDDI are o puternică validitate convergentă: 8 Interpersonal Behavior Survey (IBS, Mauger & Adkinson, 1980) corelații cu scalele de Agresiune, Asertivitate, şi trei scale de Furie 8 State-Trait Anger Expression Inventory (STAXI, Spielberger, 1996) 8 16 PF Copyright © Test. Central, 2011 24

Indicii psihometrici (V) 8 Analiza 8 8 8 factorială scalele participă comun la un număr mai mare de factori (cinci). la o primă vedere, această structură factorială nu este de natură a demonstra coerenţă extremă în chestionar. Totuşi, această structură nu este decât una exploratorie. Analiza factorială confirmatoare rezultă la un nivel de potrivire de GFI=. 78 şi o rădăcină a pătratelor erorilor de RMSEA =. 052 într-o soluţie cu trei factori. Copyright © Test. Central, 2011 25

9. Scalele 8 1. DDDI (Scor total) 8 8 2. NCE (Subscala Cogniţii/Emoţii Negative) 8 8 3. este posibil pentru un şofer să devină supărat sau furios într-o situaţie, cauzată de comportamentul altor şoferi sau al altor persoane dintr-un vehicul sau de o persoană cu care vorbeşte la telefonul mobil. în aceste cazuri, şoferul nu agresează un alt şofer şi nu se angajează în comportamente riscante. starea mentală a şoferului preocupat de sentimente de furie şi/sau de ofensă face ca o parte din resursele cognitive, care altfel ar fi aplicate în situaţia de condus, să fie ocupate. AD (Subscala Agresivitate) 8 8 4. indicatorul general al șofatului periculos presupune intenția de a face rău fizic sau psihologic celorlalți participanți la trafic (”a claxona pe cineva prelungit”, ”a insulta pe cineva”). RD (Subscala Risc) 8 de cele mai multe ori şoferul respectiv crede probabil despre el că este un şofer cu abilităţi suficient de bine conturate, simte că e justificat să conducă într-o astfel de manieră şi nici nu îşi recunoaşte comportamentul ca fiind un comportament care prezintă risc crescut pentru ei şi ceilalţi; ar putea chiar să creadă că este amuzant sau incitant (”a trece pe roșu”). Copyright © Test. Central, 2011 26

10. Scorarea 8 scorarea 8 8 DDDI este un proces simplu: Fiecare item scorează pe o singură scală. Fiecare item scorează pozitiv pe scala de apartenenţă. Aceasta înseamnă că scorarea fiecărei scale a DDDI se face printr-o însumare simplă a tuturor scorurilor obţinute la itemii care compun scala respectivă. În acest fel se obţine scorul brut al fiecărei scale a DDDI. 8 chestionarul 8 8 are tipărit pe verso şi instrucţiunile de scorare. obţinerea scorurilor brute pentru scalele DDDI şi pentru chestionar ca întreg nu este însă decât primul pas în interpretarea chestionarului. foaia de scorare explică şi modalitatea de trasare a profilului grafic, care se bazează pe transformarea scorurilor brute în scoruri standardizate T. Copyright © Test. Central, 2011 27

11. Etică (I) 8 Extras din Codul Deontologic al Psihologului (COPSI) 8 Art. I. 6. Psihologii respectă drepturile celor care beneficiază de servicii psihologice, participanților la cercetare, angajaților, studenților. 8 Art. IV. 3. Psihologii se vor angaja numai în acele activități profesionale pentru care au competențele și atestarea necesare. 8 Utilizarea DDDI este posibilă doar în condiţiile legii drepturilor de autori. Utilizarea chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaţional sau regional. Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-ul acestui editor: www. testcentral. ro. Copyright © Test. Central, 2011 28

Etică (II) 8 Condiții 8 8 de utilizare a instrumentelor Art. XIII. 2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite. Copyright © Test. Central, 2011 29

12. Bibliografie 8 1. De. Pasquale, J. P. , Geller, E. S. , Clarke, S. W. , & Littleton, L. C. (2001). Measuring road rage: Development of the Propensity for Angry Driving Scale. Journal of Safety Research, 32, 1 -16. 8 2. Dula, C. S. (2003). Validity and reliability assessment of a dangerous driving self-report measure. Dissertation Abstracts International, 64, 960 B. Document retrievable from the World Wide Web: http: //scholar. lib. vt. edu/theses/available/etd-04032003171656/unrestricted/Dissertation 2. pdf 8 3. Dula, C. S. , & Ballard, M. E. (2003). Development and evaluation of a measure of dangerous, aggressive, Negativ emoţional, and Şofat riscant. Journal of Applied Social Psychology, 33, 263 -282. 8 4. Dula, C. S. , & Geller, E. S. (2004). Risky, aggressive, or emotional driving: Addressing the need for consistent communication among researchers. Journal of Safety Research, 34, 559 -566. Copyright © Test. Central, 2011 30