IMM Forum ROMEXPO Rolul IMMurilor inovative n economia

  • Slides: 10
Download presentation
 • IMM Forum, ROMEXPO Rolul IMM-urilor inovative în economia bazată pe cunoaștere: Universitatea

• IMM Forum, ROMEXPO Rolul IMM-urilor inovative în economia bazată pe cunoaștere: Universitatea POLITEHNICA din București - Corolar al Parteneriatului Public Privat. Bucureşti, ROMEXPO

Parteneriatul de succes al IMM – urilor, în economia bazată pe cunoaștere, care trebuie

Parteneriatul de succes al IMM – urilor, în economia bazată pe cunoaștere, care trebuie să funcționeze într-o continuitate și complementaritate permanentă, este cel în care universitatea asigură educație, cercetare, inovare și execuție, cu finalități în valori adăugate reale, palpabile, capabile să asigure bogăția națională. • Sintagma societate bazată pe cunoaștere repune în discuție obiectivele și conținutul învățământului superior, a modului în care absolvenții acumulează cunoștinte, abilități și competențe care îi ajută să facă față unor noi provocări legate de cercetare, inovare și valorificarea cunoștintelor, mai ales în contextul Uniunii Europene, care prin declarațiile de la Lisabona (2000) și Barcelona (2002) își propune să devină spatiul cu cea mai competitivă economie bazată pe cunoaștere. • Dezvoltarea durabilă, o filozofie atotcuprinzatoare, prin scopurile sale: protecția mediului, bunăstarea socială și dezvoltarea economică se fundamentează prin afacerile care își pot aduce contribuția în mod activ prin inovare, investiție și implementare, în care antreprenoriatul are un rol deosebit de activ.

Consecințele antreprenoriatului în economiile performante sunt spectaculoase: milioane de IMM-uri, care au asigurat 36

Consecințele antreprenoriatului în economiile performante sunt spectaculoase: milioane de IMM-uri, care au asigurat 36 milioane de locuri de muncă în ultimii zece ani, într-o rată de creștere anuală de 17, 68 %, în S. U. A. Circa 11 % din populație este angajată în activități antreprenoriale, 80 % din produsele și serviciile inovative sunt gestionate de IMM-uri, iar contribuția acestora la averea națiunilor este semnificativă și definitorie. • O anchetă realizată de Global Entrepreneurship Monitor 2003, în care este prezentată proporția persoanelor implicate în activități antreprenoriale arată că întreaga U. E. are un decalaj, o ramânere în urmă semnificativă față de S. U. A. , pe care nu îl poate recupera decât cu măsuri ferme și rapide, dintre care educația antreprenorială nu poate fi omisă. • În Europa fenomenul antreprenorial este specific preponderent persoanelor cu școlarizare secundară și aproape nesemnificativ pentru absolvenții de studii superioare, motiv pentru care cercetările și inovațiile din U. E. sunt implementate pe piață dificil și cu multă întârziere.

Educația antreprenorială în universități trebuie să țină cont, în primul rând, de piața locală

Educația antreprenorială în universități trebuie să țină cont, în primul rând, de piața locală și trebuie să sugereze soluții și procese pentru oportunitățile existente, dar și pentru pregătirea absolvenților într-un sistem al antreprenoriatului internaționalizat, în primul rând ca efect al vitezei considerabile cu care se propagă noile produse, servicii sau tehnologii. • Ca în majoritatea universităților europene, Universitatea POLITEHNICA din București este direcționată spre educație antreprenoriala diferențiată, pentru grupuri țintă și la cel puțin două nivele educaționale: de licență și postuniversitar. Întâlnire de proiect în cadrul Activității 15, Bucureşti, 24 – 26 octombrie 2011

Educația antreprenorială universitară se materializează printr-un ansamblu de discipline a caror obiectiv comun îl

Educația antreprenorială universitară se materializează printr-un ansamblu de discipline a caror obiectiv comun îl reprezintă crearea și dezvoltarea unor aptitudini, îndemânări și competențe, la nivelul persoanelor dispuse să-și creeze propria afacere, direcționate spre: • nivelul cunoștințelor: creativitate, economia antreprenorială și mediul piețelor internaționale, sectorul industrial și produse, procesul antreprenorial; • nivelul abilităților: de a cerceta piața, analitice (analiza situației, planificare); manageriale, soft (comunicare, leadership, negociere, lucrul în rețea, lucrul în echipă); • nivelul competențelor: în adaptarea la diferențele culturale, în gestionarea riscurilor. De asemenea, educația antreprenorială universitară este abordată în trei registre diferite, dar complementare: • crearea spiritului antreprenorial, prin ințelegerea noțiunilor de responsabilitate, valoare adaugată, inovare, schimbare, asumarea riscurilor. Reprezintă o etapa de sensibilizare a tineretului. ; • comportamente proantreprenoriale, ca rezultat al stării de spirit și al unei programe didactice adecvate. Finalitatea registrului este realizată când studenții pe baza cunoștințelor, abilităților și competențelor acumulate sunt capabili să aibă inițiative antreprenoriale; • capacitatea demara o afacere. În această etapă sunt create situații fictive sau reale prin diferite simulări și jocuri manageriale astfel încât studenții confruntați cu elemente surpriză să fie capabili sa gestioneze corespunzător informațiile și să decidă realist și prompt.

În pregătirea antreprenorială a studenților și absolvenților universitari se utilizează o multitudine de sisteme

În pregătirea antreprenorială a studenților și absolvenților universitari se utilizează o multitudine de sisteme educaționale: - module de educatie antreprenoriala cu 4 -5 discipline facultative pe care în perioada licenței studenții le auditează; - module de educație antreprenorială de tipul learning by doing pe bază de proiecte; - masterate de educație antreprenorială, mai ales pentru absolvenții de inginerie. • În prezent, Universitatea POLITEHNICA din București (UPB) își propune o analiză metodelor pedagogice specifice economiei antreprenoriale, diferită vocațional de alte profesiuni datorită asumării de către absolvent a crearii unei afaceri, a demersului inovativ, la nivel de produs, de serviciu sau clienți diferentiați. Pedagogia antreprenoriatului trebuie astfel să fie: incitantă pentru studenți, sa-i determine să-și asume responsabilități, să câștige încredere în propriile forțe, să determine studentul să -și asume riscuri, să considere studentul un partener în procesul pedagogic. • Aceasta pedagogie a UPB este direcționată cu prioritate spre formare, iar colectivele proiectelor atrase sunt, în marea lor majoritate, formatori pregatiți și calificați prin programe de tip POSDRU, care sunt finanțate de Uniunea Europeană.

Trecerea la economia bazată pe cunoaştere este un proces inevitabil, deosebit de complex şi

Trecerea la economia bazată pe cunoaştere este un proces inevitabil, deosebit de complex şi dificil, care generează pentru IMM-uri, concomitent, numeroase oportunităţi şi ameninţări. IMM-urile sunt cele care îşi asumă o parte din riscurile asociate acestui proces, au viziunea şi incăpăţânarea de a reuşi şi de a găsi formula de succes. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt, fără îndoială, “purtătorii” cunoaşterii, cei care o diseminează în societate şi găsesc formulele stabile în care eficienţa de folosire este maximizată. În faţa actualelor provocări globale secolului XXI, inovaţia, abordările creative şi spiritul antreprenorial sunt posibile răspunsuri din partea mediului de afaceri, precum şi din partea societăţii civile. Depăşirea actualei crize economice necesită demersuri creative şi noi modalităţi de operare în toate sectoarele economiei. • Dar ce rol au universitatile ? • Prin rolul lor educativ – formativ, universitățile pot crește impactul conceptului de responsabilitate socială (CSR) asupra IMM-urilor. Este subliniat faptul că CSR influenţează în mod cert IMM-urile prin cercul relaţional, legislaţie şi standardizare internaţională şi că acesta trebuie privit deopotrivă ca o schimbare în mediul economic în care activează IMM-urile, dar şi ca o cerinţă din punct de vedere al impactului social. Pe de altă parte, CSR oferă numeroase oportunităţi pentru facilitarea accesului pe piaţă, reducerea costurilor, inovaţie şi creşterea productivităţii IMM-urilor, precum şi beneficii sociale colaterale, precum dezvoltarea comunităţii în ansamblu. Întâlnire de proiect în cadrul Activității 15, Bucureşti, 24 – 26 octombrie 2011

Universitățile au rolul semnificativ al promovării incubatoarelor de afaceri şi ale clusterelor, acestea fiind

Universitățile au rolul semnificativ al promovării incubatoarelor de afaceri şi ale clusterelor, acestea fiind considerate modele sustenabile de afaceri eficiente pentru IMMuri şi deopotrivă generatoare de finanțare și numeroase avantaje competitive pentru acestea. • Iată zona de întâlnire dintre universități și IMM –uri! • O constrângere majoră cu care se confruntă IMM- urile este aceea că, în general, se situează la un nivel tehnologic scăzut, fac faţă mai greu problemelor tehnice dificile, nu dispun de resurse financiare suficiente pentru informarea tehnico-ştiinţifică, consultanţă, servicii de formare a personalului de specialitate. Incubatorul universitar de afaceri este conceput ca fiind o organizaţie independentă nonprofit autorizată, care se bazează pe parteneriatul public-privat (PPP) între diferiţi agenţi locali şi privaţi (organe ale puterii executive locale, asociaţii profesionale, unităţi de învăţământ, organizaţii patronale şi sindicale, etc. ) având ca scop să dezvolte potenţialul şi iniţiativa antreprenorială, şi în condiţii avantajoase, a unei game extinse de servicii profesionale pentru întreprinderile mici şi mijlocii private noi sau care dezvoltă activităţi noi.

Pe de altă parte, aglomerările competitive (clusters) oferă suportul cel mai potrivit pentru o

Pe de altă parte, aglomerările competitive (clusters) oferă suportul cel mai potrivit pentru o politică a dezvoltării industriale în timpurile prezente. Întrucât IMM-urile din România nu au puterea financiară de a inova este necesară implicarea universităților care să ajute firmele mici şi start-up-urile să penetreze în sectoare în care valoarea adăugată este mare prin continuarea procesului de eliminare a barierelor de intrare. În acest sens, se reclamă mutarea treptată a accentului procesului de inovare de la finanţarea transferului de tehnologie la stimularea inovării locale, pentru a evita permanentizarea unui decalaj tehnologic la nivele de productivitate apropiate şi a contribui la reducerea dependenţei de modelul de subcontractare. În acest sens, universitățile vizează: • crearea şi eficientizarea tehnoparcurilor şi a parcurilor ştiinţifice; • implementarea unor programe de dezvoltare a culturii inovării şi de diminuare a percepţiei subiective a riscului asociat; • perfecţionarea mecanismelor de finanţare a inovării.

Deoarece obţinerea capitalului este una dintre condiţiile necesare atât pentru înfiinţarea unei întreprinderi de

Deoarece obţinerea capitalului este una dintre condiţiile necesare atât pentru înfiinţarea unei întreprinderi de succes, cât şi pentru asigurarea dezvoltării acesteia, UPB acționează pentru înlesnirea investiţiilor transfrontaliere de capital de risc, care reprezintă o condiţie obligatorie pentru IMM-urilor inovative. • În acest sens, UPB acționează pentru valorificarea oportunităților unor măsuri ale Uniunii Europene, menite să ajute IMM-urile prin îmbunătăţirea accesului la finanţare, în special în stadiile de început, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel de stat membru. • Aceste măsuri vizează atragerea de fonduri şi investiţiile la nivel transfrontalier, care să contribuie la îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-urile inovatoare. VĂ MULȚUMIM PENTRU ATENȚIE !