Ilas Georgiana clasa a Xa A Resteman Sebastian

Ilas Georgiana – clasa a X-a A Resteman Sebastian – clasa a X-a A Grupul Scolar “Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca

Traficul de fiinţe umane a dobândit, în ultimii ani, dimensiunile şi particularităţile unui fenomen social transnaţional, responsabil pentru multe drame umane, pentru suferinţe devastatoare provocate victimelor, fie ele exploatate pentru muncă forţată, pentru oferirea de servicii sexuale, pentru practicarea cerşetoriei ori pentru alte scopuri criminale. În acelaşi timp, traficul de fiinţe umane reprezintă un fenomen de criminalitate organizată care nu cunoaşte graniţe, o infracţiune gravă prevăzută şi pedepsită de legislaţia celor mai multe ţări.

Traficul de fiinţe umane nu ne pândeşte la colţul străzii, nu ne bate la uşi, însă săracia, neatenţia, naivitatea, dorinţa de bunăstare economică neinsoţită de discernământ ne pot transforma în victime ale criminalităţii organizate - o lume inumană, în care traficanţii folosesc cele mai crude mijloace pentru a obţine bani dispunând fizic, psihologic şi economic de alţi oameni, transformându-i în sclavi, într-o lume în care sclavia a apus de mult. Traficanţii de persoane nu îşi aleg la voia întâmplării victimele. Au transformat cumpărarea, vânzarea şi exploatarea oamenilor într-o profesie de excelenţă. Au reguli nescrise, dar foarte explicite şi eficiente, metode atent elaborate pentru recrutarea, transportul şi exploatarea victimelor.

Din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de fiinte umane include: -sclavia -munca fortata -violenta -abuzul de incredere -agresiunea fizica si psihica a persoanei. Din perspectiva economica, traficul de fiinte umane presupune: -interese financiare -retele regionale si internationale de trafic de fiinte umane -crearea conditiilor in care o persoana poate fi transformata in marfa -circulatia ilicita a banilor pe baza carora se realizeaza traficul -o stare de saracie accentuata a victimelor care se intorc in tara mai sarace decat au plecat, unele chiar avand datorii acumulate la plecarea in strainatate.

O minimă analiză a dinamicii fenomenului traficului de persoane permite creionarea unui „tablou” al victimei, un „portret-robot”, care grupează trăsăturile economice, psihologice şi sociale cele mai frecvent întâlnite la persoanele care au căzut în plasele traficanţilor. Acest „tablou” arată în felul următor: * femeile reprezintă totalitatea victimelor exploatate sexual, în timp ce majoritatea persoanelor traficate pentru exploatare prin muncă forţată este reprezentată de bărbaţi;

* mediul de locuire se transformă într-un factor de vulnerabilitate: mediul rural a fost principala sursă furnizoare de victime ale traficul în scopul exploatării prin muncă forţată şi cerşetorie. În cazul exploatării prin muncă, victimele sunt în proporţie de 60% din mediul rural şi tot din mediul rural provin două treimi dintre victimele traficului de persoane în scopul cerşetoriei; există o incidenţă crescută a recrutării în scopul exploatării sexuale în mediul urban;

* vulnerabilitatea populaţiei masculine este dată de nivelul de instruire destul de scăzut (aproximativ 40% dintre victime au cel mult 8 clase absolvite). Ponderea bărbaţilor fără studii este mai mare comparativ cu cea a femeilor din aceeaşi categorie ;

* persoanele cu vârste cuprinse între 18 -25 de ani reprezintă aproximativ 40% din totalul victimelor identificate. Împreună cu cele din categoria de vârstă 26 -40 ani (30%) reprezintă majoritatea victimelor identificate, explicaţia fiind dată de ponderea din ce în ce mai însemnată a victimelor traficate pentru exploatarea prin muncă forţată, ale căror vârste sunt, de regulă, între 18 şi 40 ani; * nivelul de instruire este un alt factor de risc de victimizare - majoritatea persoanelor traficate au cel mult 8 clase, mai mult de un sfert din totalul victimelor fiind fără studii sau cu studii elementare;

* categoriile cele mai vulnerabile de copii includ: copii din familii cu venituri de subzistenţă, copii cu nivel de şcolarizare minim, victime ale violenţei domestice; copii neglijaţi, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; copii migranţi acompaniaţi de familii vulnerabile şi cu dificultăţi de integrare socială (copiii migranţi din comunităţile rroma); copii migranţi neînsoţiţi (care fug din familii sau care sunt părăsiţi de familie);

* majoritatea victimelor sunt exploatate în afara ţării.

Traficul de fiinţe umane nu se limitează numai la exploatare forţată, atunci când victimele nu au libertatea de a alege ce sa muncească, cât sa muncească şi nu sunt plătite pentru munca lor.

În majoritatea cazurilor, victimele sunt ţinute şi abuzate în condiţii care generează consecinţe grave asupra sănătăţii lor reproductive şi mentale, cu atât mai mult cu cât nici nu au acces la asistenţă medicală. Traficanţii folosesc tactici manipulative şi metode de control extrem de brutale faţă de victime - abuz sexual, bătăi, intimidări şi ameninţări directe sau orientate către familiile victimelor, înfometare, exploatare pâna la epuizare, izolarea victimelor şi permanenta amagire a acestora cu promisiuni de plată şi lăsare în libertate pentru a le forţa să se supună ordinelor şi cerinţelor lor.