IInvestete n oameni Proiect cofinanat din Fondul Social

IInvesteşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1„Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1. 3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Competente crescute pentru cadrele didactice!” Cod contract: POSDRU/87/1. 3/S/64250 Beneficiar: Inspectoratul Scolar al Judetului Alba M 1. PROIECTAREA ȘI IMPLEMENTAREA CURRICULUMULUI CENTRAT PE COMPETENȚE DISCIPLINA 4 - DERIVAREA COMPETENȚELOR – CHEIA APLICĂRII NOILOR PROGRAME ȘCOLARE

ØFORMATOR URSU CARMEN IULIANA ØADRESA DE EMAIL carmen. ursu 2010@gmail. com ØTelefon: 0745756097

FIŞA DISCIPLINEI 4 DERIVAREA COMPETENȚELOR – CHEIA APLICĂRII NOILOR PROGRAME ȘCOLARE ØTitular curs: URSU CARMEN IULIANA ØBuget timp: 20 ore §Activităţi teoretice: 6 ore §Activităţi practice: 6 ore §Activități individuale: 6 ore §Evaluare formativă: 2 ore ØNumăr de credite: 6

COMPETENȚA GENERALĂ Punerea în practică a curriculumului centrat pe competențe în vederea aplicării unui proces de predare – învățare flexibil și adaptat la nevoile concrete ale comunității în care funcționează școala.

COMPETENȚE SPECIFICE ØFormarea deprinderilor metodice specifice de derivare a competențelor ØUtilizarea taxonomiei competențelor în formarea finalităților concrete ale educației ØCunoașterea algoritmului de scriere a unei unități de competențe în vederea proiectării programei de opțional ØAplicarea cunoștințelor referitoare la educația centrată pe competențe în scopul utilizarii lor în practica curentă; ØOperarea cu programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic cu accent pe dobândirea de competențe adaptat nivelului de învăţământ, filierei, profilului şi specificului clasei

LISTA DE CONȚINUTURI – DISCIPLINA 4: Tema 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ROLUL COMPETEȚELOR ÎN PROIECTARE DIDACTICĂ: 1. 1. Conceptul de educație pe baza de competențe. 1. 2. Caracteristici comune ale competențelor în abordarea demersului didactic pe bază de competențe în educație 1. 3. Termeni și definiții de bază ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 oră

Tema 2. STRUCTURA UNITĂȚII DE COMPETENȚĂ ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 ORĂ Tema 3. SCRIEREA UNITĂȚILOR DE COMPETENȚĂ / COMPETENȚĂ ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 0 RE

Tema 4. COMPETENȚE GENERALE, SPECIFICE ȘI DERIVATE: 4. 1. Delimitări conceptuale. 4. 2. Procesul de însușire a cunoștințelor și competențelor 4. 3. Avantajele centrării demersului didactic pe competențe. 4. 4. Derivarea competențelor. ACTIVITATE TEORETICĂ – 2 ORE

Tema 5. CORELAREA COMPETENȚE – OBIECTIVE – TIPURI DE OPȚIONALE: 5. 1. Obiective educaționale – obiectiv cadru, obiectiv de referință, obiective operaționale. 5. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective. 5. 3. Corelarea tipurilor de opționale cu competențele generale și specifice. ACTIVITATE TEORETICĂ - 2 ORE

Tema 5. CORELAREA COMPETENȚE – OBIECTIVE – TIPURI DE OPȚIONALE: 5. 1. Obiective educaționale – obiectiv cadru, obiectiv de referință, obiective operaționale. 5. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective. 5. 3. Corelarea tipurilor de opționale cu competențele generale și specifice. ACTIVITATE TEORETICĂ - 2 ORE

Tema 6. TRANSFORMAREA OBIECTIVELOR ÎN COMPETENȚE ACTIVITATE PRACTICĂ – 2 ORE Tema 7. FORMULAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE ȘI DERIVATE PENTRU UN CONȚINUT ACTIVITATE PRACTICĂ INDIVIDUALĂ – 3 ORE Tema 8. FORMULAREA COMPETENȚELOR PENTRU UN TIP DE OPȚIONAL ACTIVITATE PRACTICĂ INDIVIDUALĂ – 3 ORE

EVALUAREA FORMATIVĂ: ØPROBĂ SCRISĂ – rezolvarea itemilor propuși în 2 fișe de evaluare – timp de lucru 20 minute ØPROBĂ PRACTICĂ – predarea portofoliului ( format electronic și listat) cu fișele de lucru corespunzătoare celor 6 activități practice realizate pe parcursul desfășurării cursului, atât în echipe cât și individual: §Scrierea unei unități de competență ( fișa 1) §Transformarea obiectivelor în competențe ( fișele 2 și 3) §Formularea competențelor specifice și derivate pentru un conținut (fișele 4 și 5) §Formularea competențelor pentru un tip de opțional (fișa 6)

BIBLIOGRAFIE: • • • Lector univ. Ciobanu O. - Suport curs în format digital „ Didactica disciplinelor economice – cap. III. Finalitățile educaționale predării – învățării disciplinelor economice” Jinga I. și Istrate E. - „Manual de pedagogie”- Editura A. L. L. București 2001 Jurcău N. și Bal C. -„Didactica disciplinelor tehnice” – Editura U. T. Pres Cluj – Napoca 2003 Ursu V. , Pățan I. , Todor I. , Hațegan P. -„Elemente de psiho – pedagogie și didactică pentru adulți – Ghidul formatorului” – Editura ALTIP 2008 Jaenecke B. și colaboratorii - Ghidul „Competențele profesorilor și ale directorilor de licee din mediul rural din România și din alte state din Uniunea Europeană – analiză comparativă” – C. N. F. P.

• C. N. D. Î. P. T - „Manualul de scriere a unităților de competență” – 2003 • C. N. D. Î. P. T - Suport curs formare „ Dezvoltarea resurselor umane ” PHARE TVET 2003 – 2004 • Ursu C. , Cișmaș M. , Ploscă G. - „Standard de Pregătire Profesională nivel 3 – tehnician în industria sticlei și ceramicii” 2005 • xxx - „Ghiduri metodologice pentru aplicarea programelor școlare- ariile curriculare Om și Societate și Tehnologii” – Editura Aramis Print, București 2000 • xxx - Suport curs în format digital „Metodica predării specialității – curs 1”

TEMA 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ROLUL COMPETEȚELOR ÎN PROIECTARE DIDACTICĂ ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 oră

1. 1. Conceptul de educație pe bază de competențe. ØANUL APARIȚIEI: 1960 ØȚARA ÎN CARE A APĂRUT : America ØȚĂRI ÎN CARE ULTERIOR A FOST APLICATĂ : Marea Britanie, Europa, Asia, Noua Zeelandă ØÎN ROM NIA: 2003 – În învățământul liceal tehnologic( PHARE TVET) și ulterior și în cadrul liceelor teoretice și vocaționale: 2009 - În învățământul gimnazial

Educația pe bază de competențe: Øpune accentul pe partea pozitivă a educației și învățării, ținta principală fiind aceea de ai ajuta pe elevi să devină mai competenți în loc să ne axăm pe deficitul lor de cunoștințe Øprin aplicarea ei se așteaptă să se reducă diferența dintre cerințele pieței muncii și sistemul școlar

1. 2. Caracteristici comune ale competențelor în abordarea demersului didactic pe bază de competențe în educație 1. Competențele sunt dependente de context – înainte de a proiecta o programă este necesar să se identifice nevoile individuale beneficiarilor (elevi, agenți economici, instituții de învățământ superior) 1. Competențele sunt indivizabile – cadrul didactic în activitatea de proiectare trebuie să asigure o dezvoltare integrată a cunoștințelor, abilităților, atitudinilor și valorilor folosind o gamă variată de metode de predare – învățare.

3. Competențele sunt expuse la schimbări – se impune periodic revizuirea competențelor prin mecanisme de autoevaluare și evaluare externă, în vederea adaptării acestora la nevoile și cerințele de schimbare a școlii 4. Competențele sunt racordate obiectivelor, activităților – elevii trebuie să înțeleagă care sunt competențele pe care le vor dobândii la finalul unui ciclu de școlarizare.

5. Competențele necesită procese de învățare bine definite – cadrele didactice trebuie să aleagă metode și tehnici de predare – învățare adecvate, orientate spre competențe, centrate pe elev și dependente de context. 6. Competențele sunt interdependente – cadrele didactice, din motive pedagogice trebuie să transforme competențele care sunt prin natura lor complexe, în elemente mai mici ( competențe specifice și competențe derivate) mai ușor de administrat care să fie definite de un set de criterii de performanță, asigurându-se astfel că fiecare element este înțeles așa cum trebuie.

1. 3. Termeni și definiții de bază 1. Educație pe bază de competențe Ø„Este o abordare față de educație care se focalizează pe rezultate și standarde prestabilite, privind ceea ce pot face cursanții. ” ØCreează oportunități pentru cursanți, legate de experiența lor într-un mediu de învățare propice, prin care cursantul poate dezvolta aptitudini integrate orientate spre performanță.

Ø 2. Standard de competențe: „Este o specificație a performanței care stabilește abilitățile, cunoștințele și atitudinile necesare funcționării eficiente la locul de muncă. ” Ø Sunt compuse din unități de competențe criterii de performanță probe de evaluare

3. Unitatea de competență „Reprezintă un set coerent și explicit de competențe. ” 4. Competențele „ Un set coerent de rezultate măsurabile care descriu acele lucruri pe care elevul/ cursantul, trebuie să le știe, să le înțeleagă sau pe care să fie capabil să le realizeze la sfârșitul unui proces de educație și de formare profesională. ”

5. Competențe cheie Ø„Reprezintă un pachet transferabil și multifuncțional de cunoștințe, abilități și atitudini de care toată lumea are nevoie pentru dezvoltarea și împlinirea personală, incluziune și angajare. ” ØAcestea ar trebui să fie dezvoltate până la finalizarea educației sau formării obligatorii și ar trebui să constituie fundația procesului viitor de învățare ca parte a învățării pe tot parcusul vieții. Øtrebuie să fie transferabile și multifuncționale.

6. Criteriile de performanță „Reprezintă formulări prin propoziții de evaluare, asociate fiecărei competențe care indică cu mai multă exactitate gradul de realizare sau nerealizare a competenței de către elev/ cursant. ” 7. Calificările „Sunt rezultate ale învățării evaluate și certificate de un organism competent de la nivel național sau sectorial”

8. Cunoștințe „Fapte, sentimente sau experiențe cunoscute de o persoană sau de un grup de persoane. ” 9. Abilități „Cunoștințe și experiențe necesare pentru a efectua o sarcină sau o profesie specifică. ”

Tema 2. STRUCTURA UNITĂȚII DE COMPETENȚĂ ACTIVITATE TEORETICĂ – 1 ORĂ

: 1. Titlul 2. Competențele. 3. Criterii de performanță 4. Condiții de aplicabilitate 5. Cerințe privind nivelul necesar de cunoștințe ( nu sunt obligatorii) 6. Probe de evaluare. 7. Nivelul și valoarea creditelor - numai pentru programe creditate.

DEFINIREA TERMENILOR NOI: ØCondiții de aplicabilitate – precizări privind diferitele situații și contexte în care vor fi aplicate criteriile performanță. ØCerințe privind nivelul necesar de cunoștințe – precizare privind cunoștințele esențiale pe care trebuie să le aibe elevul/cursantul. ( nu sunt obligatorii) ØProbe de evaluare – precizare privind tipul de probe necesare pentru a demonstra îndeplinirea competenței.

Concluzii: ØUnitățile de competență §oferă elevilor posibilitatea de a cunoaște de la început ce vor să obțină §cadrele didactice sunt puse în temă cu ce nevoi sunt necesar a fi evaluate

ØRelația dintre învățarea bazată pe predare și unitățile de competență poate fi explicată asfel: §Învățarea bazată pe predare este interesată de structura și de conținutul procesului de învățare, §Unitățile de competență se concentrează pe evaluarea a ceea ce s-a învățat în urma procesului de învățare (adică pe rezultatul evaluării)

ØO unitate de competență: §se concentrează pe evaluarea învățării și NU pe procesul de predare – învățare §NU trebuie să conțină nimic din ceea ce este predat adică programa sau planul de lecție. §Trebuie să conțină ce se dobândește ca rezultat al aplicării programei

TEMA 3. SCRIEREA UNITĂȚILOR DE COMPETENȚĂ/ COMPETENȚĂ: ACTIVITATE PRACTICĂ – 4 0 RE

ATENȚIE! Înainte de a începe această activitate practică vă rugăm citiți cu atenție Ghidul practic de scriere a unităților de competență, care cuprinde un set de reguli/ sfaturi ce vă vin în ajutor atunci când începeți să scrieți unitatea de competență (ghidul care este prezentat este o prelucrare a Manualului de scriere a unităților de competență elaborat de CNDÎPT 2003, )

ACTIVITATEA PRACTICĂ 1 – SCRIEREA UNEI UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ Sunteți coptați într-o echipă pentru scrierea unei programe pentru care unitatea de competență este „Dezvoltarea competențelor metodice ale cadrelor didactice din învățământul preunivesitar”. Sarcina de lucru: Fiecare echipă de lucru va formula o competență pentru acestă unitate de competență și o va scrie respectând structura și regulile precizate în Ghidul practic de scriere a unităților de competență.

Etape pentru realizarea sarcinii de lucru. I. Formarea echipelor de lucru și desemnarea raportorului de către fiecare echipă de lucru (maxim 5 membrii într-o echipă, timp afectat 10 minute) II. Citirea cu atenție a Ghidului practic de scriere a unităților de competență. (Vă recomandăm să citiți pe etape; timp afectat 20 minute ) III. Formularea în cadrul echipei a competenței(timp de lucru 20 minute) IV. Anunțarea de către raportorul fiecărei echipe, a competenței care a fost formulată în cadrul fiecărei echipe (competența se va scrie pe foaie flipchart; timp afectat 10 minute)

Ghidul practic de scriere a unităților de competență

Împărțirea programei în unități de competență. Formularea titlului Formularea competențelor Formularea criteriilor de performanță Formularea condiților de aplicabilitate ale criteriilor de performanță Stabilirea probelor de evaluare

ETAPA I. Împărțirea programei în unități de competență. 1. Cea mai bună modalitate de abordare a acetei sarcini este să vă gândiți care sunt elementele – cheie ale învățării pe care doriți să le evaluați. 2. După ce ați hotărât care sunt domeniile de învățare (disciplinele) pe care doriți să le evaluați urmează gruparea acestora în seturi coerente care vor alcătui unitățile de competență 3. Atunci când stabiliți unitățile de competență este bine să aveți în minte imaginea elevului/ cursantului care va folosi unitatea , precum și pe a profesorului care va facilita procesul de învățare și de pregătire a elevilor pentru evaluare. Dacă aveți în vedere nevoile lor, vă va fi mai ușor să scrieți unitatea de competență într-un limbaj simplu, explicit, clar.

ETAPA II. Formularea titlului. 1. Titlul trebuie: § să reprezinte un rezumat concis al conținutului unității § să fie explicit pentru orice persoană care citește unitatea de competență respectivă. § să fie de sine stătător 2. Titlul NU trebuie să conțină: § titlul modulului și să nu facă nici o referire la o altă unitate de competență. § cifre, referiri la nivel (ex. Elementar, de bază, mediu, avansat etc. ), metoda de evaluare sau metoda de predare. § paranteze, linii de legătură sau punct și virgulă, cu excepția cazului în care aceste semne de punctuație sunt necesare pentru exprimarea clară a unității.

ETAPA III. Formularea competențelor. 1. O competență trebuie să fie formată dintr-un verb de acțiune și un conținut bine definit. ( Vezi exemplele) 2. Exprimați competențele în formulări scurte și concise. Puteți oferii mai multe detalii prin criteriile de performanță. § § § Evitați ! să formulați un număr mare de competențe deoarece odată ce le - ați stabilit ele trebuiesc evaluate și este bine să vă găndiți dacă aveți resursele de timp necesare. Orientativ numărul de competențe pentru o unitatea de competență variază între 3 și 5 să folosiți mai mult de un verb în formularea competenței. repetițiile și suprapunerile între competențe.

EXEMPLE: • Demonstrează abilități de utilizare a computerului pentru colectarea de informații • Efectuează operații de bază pentru realizarea unui produs finit • Participă la interacțiuni verbale orale pe teme cotidiene și pe teme profesionale; • Susține prezentări pe teme profesionale etc.

ATENȚIE! Nu confundați formularea competențelor individuale din S. P. P. –uri cu formulare competențelor specifice utilizate în programele școlare și în proiectarea didactică. În cazul formulării competențelor inviduale, verbele indică ceea ce elevul /cursantul a dobândit și aplică în practică (acțiune prezentă), iar în cazul formulării competențelor specifice verbul indică ceea ce va face elevul/ cursantul în urma dobândirii competenței ca urmare a parcurgerii unor conținuturi. ( VEZI EXEMPLELE)

EXEMPLU 1: Competența individuală: „Susține prezentări pe o temă profesională” Competența specifică: : „Susținerea prezentării pe o temă profesională” EXEMPLU 2: Competența individuală: „Descrie materiile prime din industria sticlei și ceramicii” Competența specifică: : „Descrierea materilor prime din industria sticlei și ceramicii”

ETAPA IV. Formularea criteriilor de performanță. • În vederea formulării criteriilor de performanță, vă recomandăm ca la început să stabiliți activitățile sau temele de evaluare pe care le veți utiliza pentru a decide gradul în care elevii au dobândit competențele. Astfel veți ști ce fel de dovezi veți solicita din partea elevilor în cadrul evaluării acelei activități. • Criteriile de performanță trebuie să conțină suficiente detalii pentru ca orice evaluator să înțeleagă cu exactitate ce realizări se așteaptă din partea elevului/ cursantului. • Trebuie să fie observabile și aplicabile dar nu trebuie să descrie metode sau activități de evaluare.

• Limbajul folosit în scrierea criteriilor de performanță trebuie să fie explicit, lipsit de ambiguitate și obiectiv. • Evitați! să folosiți verbe de genul „ comentați” sau „ pronunțațivă asupra” și adverbe calificative cum ar fi „în întregime”, „eficient”, „competent” etc. , deoarece lasă loc de interpretare. • Atunci când doriți să stabiliți cantitatea de detalii pe care doriți să o precizați prin criteriile de performanță puneți-vă următorea întrebare „În cazul în care criteriile de performanță ar fi folosite pentru a evalua activitatea unui elev, mi-ar oferii mie sau unui alt evaluator informații suficiente pentru a putea aprecia în mod corespunzător nivelul dobândirii competenței”?

Exemplu 1: Competența: „Susține prezentări pe teme profesionale” Criteriile de performanță: §Pregătirea prezentării în funcție de obiective, temă și audiență §Organizarea logică și concisă a informației §Utilizarea unor tehnici menite să trezească interesul și să convingă audiența

Exemplu 2: Competența: „Analizează aspecte ale organizării și planificării producției” Criteriile de performanță: §Caracterizarea tipurilor de producție și a avantajelor și dezavantajelor §Diferențierea metodelor de organizare a producției §Precizarea tendințelor actuale și de perspectivă în organizarea producției

ETAPA V. Formularea condiților de aplicabilitate ale criteriilor de performanță: 1. Condițiile de aplicabilitate indică diverse circumstanțe sau contexte în care urmează să fie aplicate criteriile de performanță. 2. Condițiile de aplicabilitate trebuie: § să se refere explicit și exclusiv la termenii utilizați în criteriile de performanță. § să aibe o corelare clară cu criteriile de performanță ale respectivei competențe § să fie în esență realizabile.

Exemplu: Competența: „Susține prezentări pe teme profesionale” Criteriile de performanță: • Pregătirea prezentării în funcție de obiective, temă și audiență • Organizarea logică și concisă a informației • Utilizarea unor tehnici menite să trezească interesul și să convingă audiența

Condiții de aplicabilitate: Pregătire – consultă surse (baze de date, manuale, articole, reviste de specialitate), pune întrebări altor persoane, selectează informațiile Organizarea- prezentare structurată, stil adaptat situației, scopului, nevoilor audienței Tehnici – prezentare atractivă pentru audiență, tehnici de implicare a audienței, argumentare logică, fapte și date statistice, exemplificări, gestică, mimică asociată, pronunție, intonație

ETAPA VI. Stabilirea probelor de evaluare: § Este esențial ca metoda (ele) de evaluare utilizată (e) să permită cadrelor didactice/ formatorilor să înregistreze dacă fiecare rezultat al învățării (competență) a fost atins și că legătura dintre cele două, evaluare – competență, este clar indicată în documente. § Asigurațivă că procedeele de evaluare țin cont de nevoile speciale elevului, la nivel individual. Evaluarea ar trebui să ofere fiecărui elev șansa de a reuși.

§ Exemple de metode de evaluare pe care le-ați putea avea în vedere la stabilirea probelor de evaluare : lucrări scrise, joc de rol, prezentări, întrebări și răspunsuri, lucrări practice, studiul de caz, proiectul, observarea, prezentări. § O competență poate fi evaluată: Ø pe baza unei singure activități (ex. Realizarea unui obiect) Ø prin aplicarea conjugată a mai multor metode de evaluare (ex. sarcini bazate pe lucrări în clasă, sesiuni de întrebări și răspunsuri și o anumită lucrare de realizat).

Sperăm ca Ghidul prezentat să vă fie util în activitatea practică pe care urmează să o realizați. SUCCES!

Tema 4. COMPETENȚE GENERALE, SPECIFICE ȘI DERIVATE ACTIVITATE TEORETICĂ – 2 ORE

4. 1. Delimitări conceptuale. Ø Competenţele: § se definesc ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prn învăţare § permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. § Sunt formulate la nivel de disciplină de studiu

4. 1. Delimitări conceptuale. ØCompetenţele: §se definesc ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prn învăţare §permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. §Sunt formulate la nivel de disciplină de studiu

ØCompetenţele generale: §se definesc pe obiect de studiu §se formează pe durata învăţământului liceal/ gimnazial. ( un ciclu de învățământ) §au un grad ridicat de generalitate şi complexitate

ØCompetenţele specifice: §se definesc pe obiect de studiu § se formează pe durata unui an şcolar: § sunt deduse din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora. § Lor li se asociază prin programă unităţi de conţinut ( unități de învățare)

ØCompetenţele derivate: §sunt particularizări ale competenţelor specifice în raport cu anumite detalieri ale conţinuturilor §sunt determinate (stabilite) de către profesor tocmai pentru a face legătura directă şi evidentă între ce se învaţă şi de ce se învaţă, sporind astfel motivaţia învăţării.

Ciclul informațiilor 4. 2. Procesul de însușire a cunoștințelor și competențelor. schema Participare Informații Elevii adaugă și structurează noi competențe, idei și informații, legându-le de cunoștiințele existente Discuție Organizare Plan Rezolvare de probleme Reflectarea și evaluarea Utilizarea de noi cunoștiințe și abilități

Prin centrarea demersului didactic pe competenţe: Øse accentuează latura pragmatică a aplicării curriculum-ului, profesorul având posibilitatea de a face legătura directă şi evidenta între ce se învaţă şi de ce se învaţă; Øeste facilitată legătura directă şi imediată cu evaluarea, Øse simplifică structura curriculumului Øse asigură o mai mare eficienţă a proceselui de predare – învăţare – evaluare. Øse permite operarea la toate nivelurile cu aceeaşi unitate de competenţa,

4. 3. Avantajele centrării demersului didactic pe competențe Øasigură creşterea transparenţei actului didactic Ørăspund la nevoile concrete ale comunităţii în care funcţionează şcoala Øpermit identificarea acelor valori şi practici sociale dezirabile pe care ar trebui să le promoveze şcoala pentru a asigura succesul absolvenţilor săi Øpermit o flexbilizare a procesului, atât timp cât prin competenţe nu se mai prescrie ce trebuie predat, ci ce anume trebuie format la elevi

Øcreşte libertatea profesorului în utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice; acesta devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elev Øînvăţarea devine un proces clar orientat, care sporeşte motivaţia pentru acţiune. Øpermite activarea inteligenţelor multiple ale elevului. Øevaluarea devine explicit formativă

4. 4. Derivarea competențelor. În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre: Ødomeniul didactic – vizând ariile curriculare Ø domeniul socio-economic - vizând pregătirea pentru piaţa muncii Ø domeniul de cunoaştere - concretizat în şcoală printr--un obiect de studiu

Procesul de învățare divizat în şase etape vizând structurarea operaţiilor mentale: 1. percepţie, 2. interiorizare, 3. construire de structuri mentale, categorii de competenţe 4. transpunere în limbaj, 5. acomodare internă, verbe definitorii 6. adaptare externă.

VERB 1. Receptarea . CONCEPTE OPERAȚIONALE §identificarea de termeni, relaţii, procese; § observarea unor fenomene, procese; §perceperea unor relaţii, conexiuni; § nominalizarea unor concepte; §culegerea de date din surse variate; § definirea unor concepte.

VERB 2. Prelucrarea primară CONCEPTE OPERAȚIONALE §compararea unor date, § stabilirea unor relaţii; §concluzii parţiale; § clasificări şi reprezentări; § investigarea, §descoperirea, §exploatarea; §experimentarea.

VERB 3. Algoritmizarea 4. Comunicarea CONCEPTE OPERAȚIONALE §reducerea la o schemă; §anticiparea unor rezultate; §identificarea unor invarianţi; §rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare §descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene; §expunerea de idei, concepte, soluţii; § prezentarea unor argumente într-o discuţie; §susţinerea uni punct de vedere

VERB CONCEPTE OPERAȚIONALE 5. Prelucrarea secundară §compararea unor rezultate, concluzii; (a rezultatelor) §evaluarea unor rezultate; § interpretarea rezultatelor; §raportare critică la un context; §elaborarea de strategii § relaţionări între diferite tipuri de strategii

VERB 6. Transferul CONCEPTE OPERAȚIONALE §-aplicarea; §generalizarea §particularizarea; § integrarea; §verificarea; §optimizarea; § transpunerea; §negocierea; §realizarea de conexiuni; § adecvare la context.

CONCLUZII ØCompetenţele generale ce se urmăresc a fi formate la elevi pe parcursul învățământului gimnazial și liceal, precum şi competenţele specifice fiecărui an de studiu, derivate din acestea, se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominatele avute în vedere

Ø Competenţele – generale şi specifice – şi seturile de valori şi atitudini sunt specificate în programa şcolară a fiecărei discipline, profesorul având astfel posibilitatea să se orienteze în momentul în care realizează proiectarea propriului demers didactic

TEMA 5. CORELAREA COMPETENȚE – OBIECTIVE – TIPURI DE OPȚIONALE ACTIVITATE TEORETICĂ 2 ORE

5. 1. Obiective educaționale – obiectiv cadru, obiectiv de referință, obiective operaționale. Obiectivele educaţionale sunt enunţuri cu caracter anticipativ, care descriu o intenţie pedagogică, un rezultat aşteptat la finalul procesului de instruire, concretizat într-o schimbare la nivelul personalităţii elevilor. obiectiv de referință cadru obiective operaționale

1. Obiectivele cadru Ø se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani. Ø se identifică cu scopurile educaţiei Ø au un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ø orientează întreaga activitate didactică, pe toată perioada şcolarităţii, fiind nominalizate în preambulul planurilor de învăţământ;

Ø sunt obiective de dezvoltare (de macrosistem); Ø au caracter global şi abstract; Ø vizează anumite laturi ale personalităţii (îndeosebi componenta intelectuală, afectiv – atitudinală şi acţională). • Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate două sau mai multe obiective de referinţă

2. Obiectivele de referinţă Øsunt caracterisitice, îndeosebi, diferitelor discipline, fiind asociate cu conţinutul acestora Ø specifică rezultatele aşteptate ale învăţării Øurmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la un an la altul. Ø se regăsesc în programele şcolare ale fiecărei discipline de studiu prevăzute prin planul – cadru de învăţământ

Ø un obiectiv de referinţă poate fi atins folosind mai multe unităţi de conţinut şi organizând diferite activităţi de învăţare Ø au două componente: domeniul de conţinut (informaţii, reguli etc. ) modul de abordare a conţinutului de către elev/student/cursant (procesele psihice).

3. Obiective operaţionale Øsunt concrete Øvizează sarcini precise care sunt realizabile într-un interval de timp relativ scurt (lecţie, secvenţă de lecţie). Øindică rezultatele observabile şi imediate ale instruirii

Concluzie: • Obiectivele cadru şi de referinţă se formulează pentru fiecare disciplină de studiu surprinzând şi specificând intenţiile pedagogice ce vizează formarea, parţial sau în totalitate, a unor capacităţi de natură cognitivă, psihomotorie, afectivă şi psihosocială. ATENȚIE! Sub nici o formă, ele NU trebuie confundate cu conţinuturile propriu-zise ale programelor şcolare, care se dimensionează tocmai în funcţie de asemenea finalităţi

5. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective. DISCIPLINĂ OBIECTIV CADRU COMPETENȚĂ GENERALĂ CONȚINUT OBIECTIVE DE COMPETENȚE SPECIFICE (UNITATE DE REFERINȚĂ ÎNVĂȚARE) LECȚIE OBIECTIVE COMPETENȚE DERIVATE (SECVENȚE DE OPERAȚIONALE CONȚINUT)

Definiția empirică, de lucru pentru competențe COMPETENȚA A FACE CEVA (1) CU CEVA (2) PENTRU CEVA / CUMVA – într-un anumit mod (3) Exemplu: „Calcularea valorilor (1) parametrilor materiilor prime (2) în vederea obținerii produselor finite de calitate (3). ”

DIFERENȚA DINTRE OBIECTIVE ȘI COMPETENȚE Competența ceea ce va face elevul în urma dobândirii cunoștințelor și deprinderilor într-un anumit domeniu. Obiectivele ceea ce ne propunem noi și NU ceea ce va face elevul.

REGULI DE UTILIZARE A VERBELOR ÎN FORMULAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE / DERIVATE §NU este permisă folosirea verbelor de acțiune! §verbul indică ceea ce va face elevul în urma dobândirii cunoștințelor și deprinderilor (EXEMPLE – Vezi tabelul) §NU se recomandă utilizarea mai multor verbe, deoarece fiecare verb în sine arată dobândirea unei competențe ( vezi explicația)

EXEMPLU. Formularea „ Explicarea și demonstrarea operațiilor de bază. . . ” , este bine să fie evitată prin formularea a două competențe distincte: • Explicarea operațiilor de bază. . . • Demonstrarea operațiilor de bază. . . EXPLICAȚIE: - În momentul evaluării, elevul este posibil să știe să demonstreze operațiile respective dar să nu știe să le și explice. În acestă situație se consideră că elevul a dobândit competența de „Demostrare . . . ” chiar dacă nu a dobândit și competența de „Explicare. . . ”. Dacă cele două verbe ar exista în conținutul aceleiași competențe, la evaluare elevului, datorită faptului că nu a știut să și explice se consideră că acesta nu a dobândit în totalitate competența respectivă. CONCLUZIE: - utilizarea unui singur verb în formularea competenței specifice și derivate, la evaluare este în favoarea elevului

Verbul în cazul formulării obiectivelor de referință Verbul în cazul formulării competențelor specifice/ competențelor derivate Să caracterizeze caracterizarea Să investigheze investigarea Să demonstreze demonstrarea Să identfice identificarea Să explice explicarea Să clasifice clasificarea

VĂ REAMINTIM! NU confundați formularea competențelor individuale din S. P. P. –uri cu formulare competențelor specifice utilizate în programele școlare și în proiectarea didactică. Verb competențe inviduale ceea ce elevul /cursantul a dobândit și aplică în practică (ex. clasifică) Verb competențe specifice ceea ce va face elevul/ cursantul în urma dobândirii competenței ca urmare a parcurgerii unor conținuturi. (ex. clasificarea)

Transformarea obiectivelor cadru în competențe generale §se realizează prin contextualizarea deprinderilor sau capacităților exprimate de obiective Exemplu 1: OBIECTIVUL CADRU: Dezvoltarea capacității de evaluarea şi monitorizarea a rezultatelor privind performanţa predării-învăţării. COMPETENȚA GENERALĂ: Evaluarea şi monitorizarea rezultatelor privind performanţa predăriiînvăţării, în vederea îmbunătățirii calității actului educațional

Exemplu 2: OBIECTIVUL CADRU: Formarea deprinderilor de planificare și aplicare a curriculumului, a programelor de lucru, materialelor de formare şi a metodelor didactice. COMPETENȚA GENERALĂ: Planificarea şi aplicarea curriculumului, a programelor de lucru, a materialelor de formare şi a metodelor didactice, pentru a eficientiza activitatea didactică

Transformarea obiectivelor de referință în competențe specifice se realizează prin: §contextualizarea capacității exprimate de obiective ( întrebări de „control”: CU CE ? ÎN CE SCOP ? / CUM ? ) §formularea în termeni măsurabili ( întrebarea de „control”: CUM MĂSOR ? )

Exemplu 1: • OBIECTIV DE REFERINȚĂ: - să explice rolul factorilor de producție în realizarea activității economice. • COMPETENȚĂ SPECIFICĂ. Explicarea rolului factorilor de producţie în realizarea activităţii economice

Exemplu 2: OBIECTIV DE REFERINȚĂ: - să prezinte tipurile de materii prime și materiale din industria materialelor de consrucții COMPETENȚĂ SPECIFICĂ: tipurilor de materii prime Prezentarea

5. 3. Corelarea tipurilor de opționale cu competențele generale și specifice. Schema de proiectare 1. Argument 2. Competența generală (atunci când este cazul ) 3. Competențe specifice 4. Corelarea competențelor specifice cu conținuturile 5. Lista de conținuturi 6. Valori și atitudini 7. Sugestii metodologice 8. Bibliografia

Tipul de opțional Particularități în formularea competențelor Opțional de curriculum aprofundat §se mențin competențele specifice existente în programa §se adaugă noi conținuturi care să contribuie la realizarea competențelor respective. Opțional de curriculum extins § pornind de la competența generală a disciplinei care este precizată în programa disciplinei se formulează noi competențe specifice § se adaugă noi conținuturi

Particularități în formularea competențelor Opțional ca disciplină nouă §se formulează o nouă (ex C. D. L. ) competență generală §se formulează noi competențe specifice §se adaugă noi conținuturi Opționalul ca temă integratoare §se formulează o nouă (opțional interdisciplinar) competență generală § se formulează noi competențe specifice de integrare și transfer care să vizeze realizarea interdisciplinarității. §se adaugă noi conținuturi din mai multe discipline/ domenii. Tipul de opțional

ATENȚIE! Pentru tipurile de opțional care necesită formulare de noi competențe specifice, se recomandă: §ca numărul acestora să varieze între 3 și 5 §să NU le repete pe cele existente deja în programa disciplinelor din trunchiul comun, chiar dacă metodologia de formulare este aceeași.

TEMA 6. TRANSFORMAREA OBIECTIVELOR ÎN COMPETENȚE ACTIVITATE PRACTICĂ – 2 ORE

ACTIVITATEA PRACTICĂ 2 – TRANSFORMAREA OBIECTIVULUI CADRU ÎN COMPETENȚĂ GENERALĂ Sarcina de lucru: În cadrul echipei de lucru transformați obiectivele cadru date în FIȘA DE LUCRU 2, în competențe generale. Timpul de realizare a activității: 50 minute

Etape pentru realizarea sarcinii de lucru. I. Formarea echipelor de lucru și desemnarea raportorului de către fiecare echipă de lucru (maxim 5 membrii într-o echipă) II. Citirea cu atenție a conținutului fiecărui obiectiv cadru III. Formularea competențelor generale corespunzătoare fiecărui obiectiv cadru IV. Completarea fișei de lucru 2 V. Prezentarea fișei de lucru a echipei de către raportorul desemnat. Fișa de lucru va fi inclusă în portofoliul fiecărui membru al echipei

VI. Analizarea cu întreaga grupă a fișelor de lucru prezentate de raportorii fiecărei echipe. NU UITAȚI! Să treceți pe fișă numele și prenumele fiecărui membru din echipă RECOMANDARE - Înainte de a începe activitățile practice studiați din cadrul Temei 5 subpunctul 5. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective, analizînd în principal exemplele date.

ACTIVITATA PRACTICĂ 3 – TRANSFORMAREA OBIECTIVELOR DE REFERINȚĂ ÎN COMPETENȚE SPECIFICE Sarcina de lucru: În cadrul echipei de lucru transformați obiectivele de referință date în FIȘA DE LUCRU 3, în competențe specifice Timpul de realizare a activității: 70 minute

Etape pentru realizarea sarcinii de lucru. I. Formarea echipelor de lucru și desemnarea raportorului de către fiecare echipă de lucru (maxim 5 membrii într-o echipă) II. Citirea cu atenție a conținutului fiecărui obiectiv de referință III. Formularea competențelor specifice corespunzătoare fiecărui obiectiv de referință IV. Completarea fișei de lucru 3. V. Prezentarea fișei de lucru a echipei de către raportorul desemnat. Fișa de lucru va fi inclusă în portofoliul fiecărui membru al echipei.

VI. Analizarea cu întreaga grupă a fișelor de lucru prezentate de raportorii fiecărei echipe. NU UITAȚI! Să treceți pe fișă numele și prenumele fiecărui membru din echipă RECOMANDARE - Înainte de a începe activitățile practice studiați din cadrul Temei 5 subpunctul 5. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective, analizînd în principal exemplele date.

TEMA 7. FORMULAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE ȘI DERIVATE PENTRU UN CONȚINUT ACTIVITATE PRACTICĂ INDIVIDUALĂ – 3 ORE

Exemplu 1 – Formularea competenței specifice și corelarea acesteia cu conținutul (unitatea de învățare) Disciplina Economie • Competenţa specifică: Explicarea rolului factorilor de producţie în realizarea activităţii economice • Conţinut: Factorii de producție Sau: • Competenţa specifică: Corelarea diferitelor activităţi economice desfăşurate cu unităţile economice existente în economia românească. • Conţinut: Agenţii economici

Exemplu 2 - Formularea competețelor derivate pentru o competență specifică Disciplina ECONOMIE clasa a X-a; • Unitatea de învăţare: “Nevoi, resurse, cost de oportunitate” • Conţinut detaliat: “Consumatorul” • Competenţa specifică (precizată în programa şcolară a disciplinei): “Argumentarea necesităţii de a utiliza raţional resursele”

Competenţe derivate: - identificarea unor situaţii concrete care ilustrează tensiunea nevoi-resurse; - compararea unor situaţii concrete în termeni de avantaje şi dezavantaje (competenţa de comparare, deja formată, se aplică raportului nevoi-resurse); - definirea conceptelor: nevoi, resurse, cost de oportunitate (consolidarea competenţei de a defini corect); - invocarea unor exemple de argumentare, a cerinţelor argumentării corecte (competenţă formată în clasa a IX-a); - construirea de argumente pentru susţinerea avantajelor în situaţia celei mai bune alegeri de bunuri (consolidarea competenţei de argumentare ca temei al deciziei economice

ACTIVITATEA PRACTICĂ 4 – FORMULAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE ȘI DERIVATE PENTRU UN CONȚINUT - activitate practică individuală În exercițiile propuse, vă sunt date conținuturile (unitățile de învățare) și secvențele (lecțiile) corespunzătoare conținuturilor propuse. Sarcina de lucru: Pentru fiecare exercițiu, formulați competențele specifice și competențele derivate corespunzătoare conținuturilor propuse. Pentru rezolvarea acestor exerciții, vă rugăm să respectați formatul dat în fișa de lucru 4.

EXERCIȚIUL 1 Conținut: „ Activitatea profesorului diriginte” Lecții: 1. Rolul dirigintelui. 2. Documentele dirigintelui. 3. Sarcinile dirigintelui. 4. Cunoașterea psihopedagogică a elevilor.

EXERCIȚIUL 2 Conținut: „Evaluarea performanțelor școlare” Lecții: 1. Funcțile evaluării. 2. Metode tradiționale de evaluare. 3. Metode complementare de evaluare. 4. Instrumente de evaluare.

ACTIVITATEA PRACTICĂ 5 – FORMULAREA COMPETENȚELOR SPECIFICE ȘI DERIVATE PENTRU UN CONȚINUT - activitate practică individuală În exercițiul propus, vă este dată o competență specifică și competențele derivate din aceasta. Sarcina de lucru: Propuneți pentru competența specifică și competențele derivate date, conținutul și secvențele de conținut pe care le considerați potrivite pentru realizarea de către cursant/ elev a competențelor respective. Pentru rezolvarea acestui exercițiu, vă rugăm să respectați formatul dat în fișa de lucru 5.

EXERCIȚIU Competența specifică: „Implementarea metodelor active centrate pe elev în activitatea didactică în vederea eficientizării actului educațional” Competențe derivate: 1. Definirea conceptului de metodă didactică. 2. Clasificarea metodelor didactice. 3. Identficarea avantajelor și dezavantajelor metodelor centrate pe profesor respectiv a metodelor centrate pe elev. 4. Descrierea metodelor didactice centrate pe elev.

Recomandări - înainte de începerea activității: • citiți cu atenție exemplele prezentate • reveniți la Tema 5, subpunctul „ 5. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective. ” • NU UITAȚI! Să vă treceți pe fișă numele și prenumele.

TEMA 8. FORMULAREA COMPETENȚELOR PENTRU UN TIP DE OPȚIONAL ACTIVITATE PRACTICĂ INDIVIDUALĂ – 3 ORE

Ținem să precizăm că tema propusă pentru această activitate practică nu - și propune realizarea integrală a programei pentru un tip de opțional. Scopurile principale activității: § Formularea corectă a competențelor specifice în funcție de tipul de opțional ales și titlul acestui opțional. § Realizarea corelării dintre competențe și conținuturi.

ACTIVITATEA PRACTICĂ 6 – FORMULAREA COMPETENȚELOR PENTRU UN TIP DE OPȚIONAL - activitate practică individuală Sarcina de lucru: Proiectați schematic programa unui opțional de curriculum extins sau opțional ca disciplină nouă, utilizănd conținuturile pe care le doriți. Pentru rezolvarea acestei activități, vă rugăm să respectați structura și formatul dat în FIȘA DE LUCRU 6.

Recomandări - înainte de începerea activității: • Citiți cu atenție Tema 6, subpunctul „ 6. 3. Corelarea tipurilor de opționale cu competențele generale și specifice. ” • Când alegeți titlul opționalului și stabiliți competențele specifice, schimbați rolurile. Considerați că dumneavoastră sunteți elevul și din această postură puneți – vă următoarele întrebări. „Ce vreau să știu? ” sau „ De ce am nevoie ca să știu mai mult despre. . . ? ” Nu alegeți titlul numai în funcție de preferința dumneavoastră, țineți cont și de nevoile elevilor.

• Pentru formularea competențelor specifice recitiți Tema 6 subpunctul „ 6. 2. Corespondența dintre categoriile de competențe și tipurile de obiective”, și analizați exemplele prezentate în cadrul Temei 5. • Nu uitați! Atunci când formulați competențele specifice să aveți în vedere următoarele aspecte „Ce va fi capabil să facă elevul ? ” sau „ Ce abilități / deprinderi va dobândi elevul ? ” la finalizarea opționalului respectiv. • Nu uitați! Să formulați 3 – 5 competențe specifice.

§ Întocmiți schematic o listă de conținuturi. La stabilirea conținuturilor țineți cont că ele sunt cele prin care elevul va dobândi competențele specifice pe care vi le – ați propus. § NOTĂ: ( Dacă vă este mai ușor, deși din punct de vedere metodologic nu este corect, inversați etapele, adică stabiliți prima dată lista de conținuturi și în funcție de aceasta formulați competențele specifice). § Respectând formatul dat, corelați competențele cu conținuturile procedând astefel: în dreptul fiecărei competențe specifice treceți conținuturile care le considerați corespunzătoare pentru realizarea acesteia.

Atenție! Este posibil ca unele conținuturi să contribuie la realizarea mai multor competențe specifice. În acest caz , se vor repeta conținuturile. • NU UITAȚI! În cazul opționalului ca disciplină nouă trebuie să formulați competența generală și din acesta prin derivare veți formula competențele specifice. Sperăm că recomandările date să fie suficiente pentru a vă ajuta să realizați activitate practică propusă. SUCCES !

VĂ MULȚUMIM! PENTRU ATENȚIA ȘI COLABORAREA ACORDATĂ SUCCES LA EVALUARE!