iau e r e ca ioneaz n a

i-au ș e r țe ca ționează n a t s sub e ac eselor r e l a p c , t sim l nostru rea proc n u s c acti rganismu modifica r p une i ț e l o i o r n net, u r u a n o e î g s t i , o e r n t r a i D epto cetinire dența es ente de îți c e r t end găsi ăbirea, în. Depen are p c e ă d ț iți n n e r e a a g n n t g i a s r n b i o pr e sub falsă de mit o istă pers c u i r n o a lui u țin r u unui lizată, ex eoarece e i p i d ma al cre opamina ra a u e t e a s n r s a e a t g ens ecum d ood mai mul p f irit. t m p s s o a r c f e e e p e d ta d star tem de r bstanțe a o e r e a c t indu ză un sis umite su pentru s pendență a n e active iberează a sponsabile umește d jul care de n e a el p r r e i v e t s a r e t n ă a s s i c oton ependenț ă implică nței, ace r e s sau ed bsta rilor tari , fizic d u a s p ț i a t n e Acest , depende retrager dul drogu na, alcool ă n ti cu psihic ne odată lnim în râ ona, nico i ta ad interv dență îl in ina, met m n depe a, amfeta in (hero a). n cocai

ilor r ă r u tulb ației, a i ț i p r apa consti ihice ce a l e s e duc leme al unile p rii de e t i ă n efia e, prob. Afecț i ale st oia. p u t r e t n de s greuta regulat chimbă e, para igări, c i d t s erio erea în uații ne remă, abilita rii de ț vel p l u i t d r to it sum rii, scă menst eală ex nie, ir fumă me la n cul este n o u C irato ei apar t : obos e, insom mănă c proble însă ris u că p s re fem ră sun epresi e asea celeași nare, e pentr ce, a l o r i i a s d a ia ă ap ietate, ijuana ical au or pulm categor nțe tox s t po , anx a mar re med nfecțiil doua substa at de t e i r d l a ariți e e ii u p d n ș spi ătorii d g i a u e e la rd ar xp l re ev Fum unct d i fiind e t al celo r mai m nsumu te duce cuit o p a e â ă o c c l , o n r i m e ă n p î d n nu irato are d tat c gată re a D. E. A. a c resp mai m nține u au ară ndelun lui. inic și M. o î t ve”le mul juana c. Studii rioadă lul gâtu mfetam mina) rul „ra i i i a d a e mar erigene pe o p l la nive at met iamfet al în ca ) și stăr i v x i a c can juana ș n speci un deri etildio în spec mitatea l i i i î u t mar erului, . M. A. ) ărului-m ultiliza ază int t „drog isiace ș e D e d , c v can sy (M. ul ade amina) favoriz nsidera ți afro drog d ( ă a g „ t Ecst A. (dro ilamfe hibiției este co ropriet. Acest be sau. , t l p M. D ildioxie ă dezin roduce nu are sexuală ate (a e și alte t it s p im (me r dator are le alitate rmanța compr t inclu c n e urilo rice pe eși în r te perfo rmă de frecve ). . t d o eufo ostei”, nătățeș ă sub f are sun ina etc d t c drag u îmbu prezin ule, în encicli h n e s nici tecă”s lte cap feina, p o a disc ii) ori tive (ca n c cafe tanțe a s sub

lâ scu ngă ef rtei ecte aut oce perioa le euf oriz de i dive nzu n a r i ț s i s ocia ale d nte și de e e per d l e Tet puizar soane ă favor dezo ezinhib e r r d con ahidro și de d in grup izând a ientare ante c e ț c p indi inut în anabin epresi ul resp ropie , când urme r a e î a la 6 nă, câ cannab olul (T cu som ectiv, d ea și co nlătură ză n. Pro 7 m în epa d is sau H. C. ) e nolen rogul i munic cân ndu ălțim e ia are dus ță. ste a cu e r ele c sub p e e r ă ă (c. inci o ) o , d s b p i t â p lant are mar verse ținut ă ie nepa B alul ps e i j f u d o rba in r șerb ana cee ombay ihoacti în ț me, pe cânep e t care , cân v i ș euf oric i deter gări, in cale re a india epa poa hala e de un r min spir nă p t e ajun a ă intr âs nest bine g ca ele t, priza torie: ot fi ad ge osp ene t; d ăpâ f m m u m e i n ig ecți Ulte ral î n nit, e. n ca t cara estivă at- haș istrate c r i o o n r trec cter : pil i vuls re s se p ule, ș în pip e i u i s v r r t b e o , i cres a de duc alte e rnâ ctul se , pe fon siropur , dist c dime la o id deter nd c i n a e i u st simte p dul stă , care nțele siunile e la al orarea ri ări d r s t e ca otejat, i și ir se pot e măre tempo a, fără funcție lm ș e i red petab contur sc), ins -spația a avea i gândi ile. uce r t l a l e i i n d , g ( c c m e Î ă r rea ctio ea inst n timp liruri d tele su inute tură în u le n nea tem i s ză î nctulu e inta iverse, t dezin devin tre ele p o n inev spa ore , fața i de c lează uneo hiba ț i i t t o a psih abil în lă, in peric nser o star ri cu u e, fon , v o d e ică și fi cazul c iferen lului), are ( n de pa rmări g d pe zică u ț s i r ont. inuă a față d nsomn se alim ivitate ave , c ie e rii a e dm antur , dezo nteaz u inis r trăr aj, care ientar ă, nu e ii, la c deg onduc rad are a

Cocaină Amfetaminele, care au şi efect halucinogen (ecstasy, pudra îngerilor) Hormonii steroizi anabolizanţi Cafeina Tutunul Substanţe halucinogene (LSD, Mescalina) Canabis Produse naturale (cannabis, etc. ); Produse de semi-sinteză (heroina, etc. ); Produse de sinteză (ecstasy, LSD, etc. ). droguri ce creează dependenţă fizică; droguri ce creează dependenţă psihică; droguri ce creează dependenţă mixtă- fizică şi psihică