HISTOLOGIE Lucrare practic 1 HISTOLOGIA n tiina care

  • Slides: 39
Download presentation
HISTOLOGIE Lucrare practică 1

HISTOLOGIE Lucrare practică 1

HISTOLOGIA n Ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii microscopice a celulelor, ţesuturilor şi

HISTOLOGIA n Ştiinţa care se ocupă cu studiul structurii microscopice a celulelor, ţesuturilor şi organelor n Compartimente: Citologia n Histologia generală: studiul ţesuturilor n Histologia specială: studiul organelor: org. tubulo-cavitare, org. parenchimatoase n n Legături: n Biologia celulară

HISTOLOGIA n Ramuri: Histologia de diagnostic Obţine continuu date privitoare la structura şi funcţia

HISTOLOGIA n Ramuri: Histologia de diagnostic Obţine continuu date privitoare la structura şi funcţia unui anumit ţesut sau organ n Histologia de cercetare Evidenţiază şi studiază: - o categorie celulară / tisulară nedescoperită încă - modul de comportament al celulelor şi ţesuturilor în condiţii fiziologice şi patologice n

HISTOLOGIA ŢESUTURILE n Structuri supracelulare alcătuite din celule unite între ele printr-o substanţă intercelulară

HISTOLOGIA ŢESUTURILE n Structuri supracelulare alcătuite din celule unite între ele printr-o substanţă intercelulară Celulele îndeplinesc în organism aceeaşi funcţie sau acelaşi grup de funcţii. n 4 categorii de ţesuturi: epitelial, conjunctiv, muscular, nervos Ţesuturile alcătuiesc ORGANE

Metode de studiere a celulelor şi ţesuturilor n Metode utilizate în practica clinică n

Metode de studiere a celulelor şi ţesuturilor n Metode utilizate în practica clinică n Metode utilizate în cercetare

I. Metode utilizate în practica clinică Coloraţia uzuală – Hematoxilină-eozină n Coloraţiile speciale n

I. Metode utilizate în practica clinică Coloraţia uzuală – Hematoxilină-eozină n Coloraţiile speciale n Examenul microscopic extemporaneu n Coloraţiile imunohistochimice n

Preparatul microscopic Totalitatea obiectelor pregătite pentru a fi examinate la aparate optice măritoare în

Preparatul microscopic Totalitatea obiectelor pregătite pentru a fi examinate la aparate optice măritoare în vederea studierii structurii lor. n Componentele: 1. Obiectul 2. Suportul: lama 3. Lamela n Sunt de 2 tipuri: extemporanee şi permanente n

Preparatul microscopic I. Recoltarea Biopsie n Necropsie n De la animale n

Preparatul microscopic I. Recoltarea Biopsie n Necropsie n De la animale n

Preparatul microscopic Recoltarea Excizia n Incizia n Rezecţia n Puncţia biopsie n

Preparatul microscopic Recoltarea Excizia n Incizia n Rezecţia n Puncţia biopsie n

Preparatul microscopic II. Fixarea Piesa e introdusă în fixatori care previn degradarea enzimatică (autoliza)

Preparatul microscopic II. Fixarea Piesa e introdusă în fixatori care previn degradarea enzimatică (autoliza) şi păstrează intactă structura tridimensională a ţesutului. Formaldehida Fixatorii acţionează asupra proteinelor din ţesuturi prin 3 mecanisme: denaturare, coagulare şi precipitare

Preparatul microscopic Fixarea Aspectul unui fragment de ţesut după fixare

Preparatul microscopic Fixarea Aspectul unui fragment de ţesut după fixare

Preparatul microscopic III. Spălarea Îndepărtează excesul de fixator n Se face cu apă sau

Preparatul microscopic III. Spălarea Îndepărtează excesul de fixator n Se face cu apă sau alcool (deshidratarea) n Decalcificarea Preparatele de os sau dinte n Se face cu acizi şi răşini schimbătoare de ioni sau prin electroliză n

Preparatul microscopic IV. Includerea în parafină Piesa e îmbibată şi înglobată într-o substanţă solidificabilă,

Preparatul microscopic IV. Includerea în parafină Piesa e îmbibată şi înglobată într-o substanţă solidificabilă, denumită masă de includere. n Piesa devine rigidă şi poate fi secţionată în felii de ordinul µm (5μm). n Această secţionare este necesară pentru a permite luminii să treacă prin preparatul microscopic şi apoi să ajungă la ochiul obsevatorului, care va examina imaginea microscopică a ţesutului

Preparatul microscopic Includerea în parafină Etape: 1. Deshidratarea- introducerea în băi de alcool de

Preparatul microscopic Includerea în parafină Etape: 1. Deshidratarea- introducerea în băi de alcool de concentraţii crescânde → alcoolul va înlocui apa din ţesut; 2. Clarificarea cu solvenţi organici (xilen, toluen) miscibili atât în alcool cât şi în parafină, vor scoate alcoolul din ţesut 3. Îmbibarea cu parafină: parafina topită intră în celule → ţesutul va fi complet inclus în parafina care se va întări şi va forma un bloc solid ce conţine ţesutul; 4. Includerea propriu-zisă

Preparatul microscopic Includerea în parafină Ţesuturi incluse în blocuri de parafină

Preparatul microscopic Includerea în parafină Ţesuturi incluse în blocuri de parafină

Preparatul microscopic V. Secţionarea

Preparatul microscopic V. Secţionarea

 Preparatul microscopic Secţionarea

Preparatul microscopic Secţionarea

Preparatul microscopic VI. Colorarea Evidenţiază elementele structurale n Coloranţii histologici se fixează pe anumite

Preparatul microscopic VI. Colorarea Evidenţiază elementele structurale n Coloranţii histologici se fixează pe anumite componente structurale Coloranţi artificiali: derivaţi din hidrocarburi aromatice şi, în funcţie de natura cromoforului, pot fi: 1. Bazici: albastrul de metilen, albastrul de toluidină, fuxina bazică 2. Acizi: eozina, fuxina acidă, eritrozina, orange G 3. Neutri: eozinatul de azur de metilen 4. Indiferenţi: Sudan III, Scharlach Roth Coloranţi naturali: carminul, hematoxilina, orceina n

Preparatul microscopic Colorarea Bazofilie n Acidofilie n Neutrofilie Termeni care se referă la afinitatea

Preparatul microscopic Colorarea Bazofilie n Acidofilie n Neutrofilie Termeni care se referă la afinitatea tinctorială (de coloraţie) a diferitelor elemente faţă de baze, acizi sau substanţe neutre. n

Preparatul microscopic Colorarea Clasificarea coloraţiilor 1. După electivitate: difuze şi elective 2. După modul

Preparatul microscopic Colorarea Clasificarea coloraţiilor 1. După electivitate: difuze şi elective 2. După modul de acţiune: directe şi indirecte 3. După procedeul de executare: progresive şi regresive 4. După numărul de coloranţi folosiţi: simple şi combinate: succesive sau simultane Coloraţia ortocromatică Coloraţia metacromatică

Preparatul microscopic Coloraţia HE n Coloraţie uzuală (95% din lame); e o metodă directă,

Preparatul microscopic Coloraţia HE n Coloraţie uzuală (95% din lame); e o metodă directă, progresivă, combinată, succesivă, ortocromatică. Hematoxilina-colorant bazic- colorează în ALBASTRU structurile bazofile: acizii nucleici- ADN-nucleu; ARN - ribozomi Eozina –colorant acid- colorează în ROŞU structurile acidofile sau eozinofile: proteinele – în citoplasmă şi în matricea extracelulară Structurile cu conţinut ridicat de substanţe lipidice (celule adipoase, mielina) rămân optic vide;

Preparatul microscopic Coloraţia HE Celulele: funcţia biochimică şi distribuţia elementelor componente. Nucleii n Celulele

Preparatul microscopic Coloraţia HE Celulele: funcţia biochimică şi distribuţia elementelor componente. Nucleii n Celulele tinere sau/şi active metabolic, prezintă nucleii eucromi sau hipocromi (eucromatina este palidă). n Celulele adulte sau îmbătrânite, cu activitate metabolică redusă, au nuclei hipercromi (heterocromatina inactivă se colorează intens bazofil)

Preparatul microscopic Coloraţia HE Citoplasma n Celulele care sintetizează proteine conţin numeroşi ribozomi liberi

Preparatul microscopic Coloraţia HE Citoplasma n Celulele care sintetizează proteine conţin numeroşi ribozomi liberi şi RER bine dezvoltat şi prezintă un aspect bazofil al citoplasmei (H colorează ARN din ribozomi în albastru) n Celulele implicate în transportul de ioni conţin numeroase mitocondrii şi prezintă un aspect eozinofil al citoplasmei (E colorează proteinele cationice: citocromii în roşu). n Fibrele musculare au aspect intens eozinofil datorită fixării eozinei pe proteinele contractile

Preparatul microscopic Coloraţia HE

Preparatul microscopic Coloraţia HE

Preparatul microscopic Coloraţia HE

Preparatul microscopic Coloraţia HE

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Tricrom Masson, tricrom Mallory - pune în evidenţă ţes. conjunctiv

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Tricrom Masson, tricrom Mallory - pune în evidenţă ţes. conjunctiv Fibrele de colagen se colorează în verde, respectiv albastru

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Rezorcină Fuxină Weigert: fibrele elastice sunt colorate în violet închis

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Rezorcină Fuxină Weigert: fibrele elastice sunt colorate în violet închis Orceină: fibrele elastice sunt colorate în maro închis RFW Orceina

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Impregnarea argentică: pune în evidenţă fibrele de reticulină, neurofibrilele din

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Impregnarea argentică: pune în evidenţă fibrele de reticulină, neurofibrilele din neuroni (maro/negru) şi cimentul intercelular în epitelii Ficat-impregnare argentică Ţesut nervos- impregnare argentică

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Sudan III, Sudan negru, Scharlach Rothfolosite pentru a pune în

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Sudan III, Sudan negru, Scharlach Rothfolosite pentru a pune în evidenţă lipidele în ţesuturi, pe care le colorează în galben, negru şi respectiv roşu. !!! Fragmentele de ţesut nu sunt preparate cu solvenţi organici, pentru a nu dizolva subst. lipidice.

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Coloraţia PAS (Periodic Acid Schiff) Colorează carbohidraţii în roz intens.

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Coloraţia PAS (Periodic Acid Schiff) Colorează carbohidraţii în roz intens. Evidenţiază membrana bazală a epiteliilor. n

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Acidul osmic- colorează în brun/negru substanţele lipidice Evidenţiază teaca de

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Acidul osmic- colorează în brun/negru substanţele lipidice Evidenţiază teaca de mielină

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Hematoxilina Ferică Heidenheim- colorează în negru miofibrilele şi evidenţiază aspectul

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Hematoxilina Ferică Heidenheim- colorează în negru miofibrilele şi evidenţiază aspectul striat al fibrelor musculare.

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Ţesutul osos compact şlefuit, montat în balsam de Canada !!!

Preparatul microscopic Coloraţii speciale Ţesutul osos compact şlefuit, montat în balsam de Canada !!! Preparat necolorat

Preparatul microscopic VII. Montarea VIII. Etichetarea

Preparatul microscopic VII. Montarea VIII. Etichetarea

Preparatul microscopic Examenul extemporaneu (la gheaţă) Permite un diagnostic rapid (15 -20 min), care

Preparatul microscopic Examenul extemporaneu (la gheaţă) Permite un diagnostic rapid (15 -20 min), care orientează decizia terapeutică chirurgicală Frecvent utilizat în chirurgia oncologică Nu are precizia examenului histologic clasic

Preparatul microscopic -examenul extemporaneu-

Preparatul microscopic -examenul extemporaneu-

Imunohistochimia -principiu. Utilizează principiul antigen-anticorp (Ag-Ac) pentru a identifica prezenţa/absenţa unor proteine specifice la

Imunohistochimia -principiu. Utilizează principiul antigen-anticorp (Ag-Ac) pentru a identifica prezenţa/absenţa unor proteine specifice la nivelul ţesuturilor. anticorp secundar (brun) anticorp primar (invizibil) antigen cautat

Imunohistochimia Imunoperoxidază Imunofluorescenţă

Imunohistochimia Imunoperoxidază Imunofluorescenţă

II. Metode utilizate în cercetare SEM - scanning electron microscopy

II. Metode utilizate în cercetare SEM - scanning electron microscopy