hidrogenul este un gaz fara culoare si fara

- hidrogenul este un gaz fara culoare si fara miros. Dupa heliu, se lichefiaza cel mai greu dintre toate gazele. - Densitatea lui este mai mica decat a tuturor celorlalte gaze, avand masa moleculara cca. 2, iar masa moleculara medie a gazelor din aer fiind 28, 9 , hidrogenul este de 14, 4 ori mai usor decat aerul. - Caldura specifica a hidrogenului este mai mare decat a celorlalte gaze Hidrogen Chioveanu Gabriela Cl a 8 -Ad L. P. S

RASPANDIRE in natura • • Salt la: Navigare, căutare Hidrogen — ← Hidrogen → Heliu — 1 H H Li Tabelul complet • Tabelul extins Informaţii generale Nume, Simbol, Număr Hidrogen, H, 1 Serie chimică nemetale Grupă, Perioadă, Bloc 1, 1, s Densitate 0, 0899 kg/m³ Culoare incolor Număr CAS Număr EINECS Proprietăţi atomice Masă atomică 1, 00794 u Rază atomică 25 (53) pm Rază de covalenţă 37 pm Rază van der Waals 120 pm Configuraţie electronică 1 s 1 Electroni pe nivelul de energie 1 Număr de oxidare -1, +1 Oxid amfoter Structură cristalină hexagonală Proprietăţi fizice Fază ordinară gaz Punct de topire -259, 1 °C ; 14, 025 K Punct de fierbere -252, 9 °C ; 20, 268 K Energie de fuziune 0, 05868 k. J/mol Energie de evaporare 0, 44936 k. J/mol Temperatură critică K Presiune critică Pa Volum molar 22, 42× 10 -3 m³/kmol Presiune de vapori — Viteza sunetului 1270 m/s la 20 °C Informaţii diverse Electronegativitate (Pauling) 2, 2 Căldură specifică 14. 304 J/(kg·K) Conductivitate electrică — S/m Conductivitate termică 0, 1815 W/(m·K) Primul potenţial de ionizare 1312 k. J/mol Al 2 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_2}}} k. J/mol Al 3 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_3}}} k. J/mol Al 4 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_4}}} k. J/mol Al 5 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_5}}} k. J/mol Al 6 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_6}}} k. J/mol Al 7 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_7}}} k. J/mol Al 8 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_8}}} k. J/mol Al 9 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_9}}} k. J/mol Al 10 -lea potenţial de ionizare {{{potenţial_de_ionizare_10}}} k. J/mol Cei mai stabili izotopi Simbol AN T 1/2 MD Ed PD Me. V 1 H 99, 985 % stabil cu 0 neutroni 2 H 0, 015 % stabil cu 1 neutroni 3 H sintetic 12, 33 ani β- 0, 019 3 He Precauţii NFPA 704 Unităţile SI şi condiţii de temperatură şi presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H şi numărul atomic 1. Este un gaz uşor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar în natură se întâlneşte mai ales sub formă de moleculă diatomică, H 2. Având masa atomică relativă egală cu 1, 00794, hidrogenul este cel mai uşor element chimic. Etimologic, cuvântul hidrogen este o combinaţie a două cuvinte greceşti, având semnificaţia de „a face apă”. Hidrogenul elementar este principala componentă a Universului, având o pondere de 75 % din masa acestuia. [1] În starea de plasmă, se găseşte ca element majoritar în alcătuirea stelelor. Hidrogenul elementar este foarte puţin răspândit pe Pământ. Pentru necesităţi industriale există diferite procedee de fabricaţie puse la punct din punct de vedere tehnologic sau aflate în fază de laborator. Hidrogenul poate fi obţinut prin electroliza apei, procesul necesitând costuri mari decât cel de producere prin procesarea gazelor naturale. [2]

Proprietati fizice • - hidrogenul este un gaz fara culoare si fara miros. Dupa heliu, se lichefiaza cel mai greu dintre toate gazele. • - Densitatea lui este mai mica decat a tuturor celorlalte gaze, avand masa moleculara cca. 2, iar masa moleculara medie a gazelor din aer fiind 28, 9 , hidrogenul este de 14, 4 ori mai usor decat aerul. • - Caldura specifica a hidrogenului este mai mare decat a celorlalte gaze

Proprietati chimice • - Hidrogenul molecular este un gaz stabil termic pana la temperaturi ridicate • - Hidrogenul nu este deosebit de reactiv, energia de legatura a celor doi atomi in molecula H fiind mare. • - Combinarea hidrogenului cu nemetalele. Cu oxigenul si cu clorul , hidrogenul reactioneaza violent. Amestecuri stoechiometrice de hidrogen cu oxigen sau clor explodeaza cand vin in contact cu o flacara, o scanteie electrica sau, in cazul clorului, cand sunt expuse luminii

Obtinerea hidrogenului • - In laborator, hidrogenul se prepara din zinc si acid clorhidric diluat, in aparatul Kipp sau in alte aparate similare sau prin electroliza unei solutii apoase de Na. OH. • - In industrie, se obtine hidrogen ca produs secundar, la fabricarea clorului si a hidroxidului de sodiu, prin procedee eletrolitice • - In cantitati mari, hidrogenul se obtine in industrie din asa -numitul “gaz de apa“, un amestec de H 2 + CO, ce ia nastere din carbune incandescent si apa : C + H 2 O. Oxidul de carbon din gazul de apa se « converteste » in hidrogen printr-o reactie catalitica (Fe) cu apa (CO + H 2 O CO 2 + H 2 ). Bioxidul de carbon format se indeparteaza prin dizolvare in apa rece, sub presiune

Importanta utilizarii • Gaz de umplere pentru baloane • Una din primele utilizări ale hidrogenului a fost în cazul baloanelor. Iniţial a fost utilizat de prof Jacques Alexandre César Charles în 27. August 1783 pentru un zbor de 45 minute. Primele dirijabile au fost umplute cu hidrogen. Datorită inflamabilităţii uşoare, s-au produs însă nenumărate accidente (catastrofa dirijabilelor Dixmude în 1923 şi Hindenburg în 1937) şi a fost înlocuit de heliu. Datorită densităţii mici, baloanele umplute cu hidrogen au o forţă ascensională mare. Astfel se pretează foarte bine la utilizarea şi în present în cazul baloanelor meteorologice, de ridicare şi transport , şi de reclamă