Hansel i Gretel Captarea ateniei Un bieel i

Hansel şi Gretel Captarea atenţiei: Un băieţel şi o fetiţă. . . Un tată neajutorat. . . O mamă vitregă crudă. . .

u u Vor supravieţui copilaşii nopţii? Dacă vor supravieţui, ce se va întâmpla cu ei? u u O vrăjitoare. . O căscioară de turtă dulce. . .

u u Anunţarea subiectului, a tipului de lecţie şi a obiectivelor operaţionale: Profesorul precizează faptul că se va urmări ca operă epică, basmul Hansel şi Gretel, dintr-o perspectivă a personajelor, urmând ca la sfârşitul orei, elevii să conştientizeze rolul personajelor dintr-o astfel de operă.

u u u Prezentarea sarcinilor de învăţare şi conducerea procesului de predare- învăţare a conţinului: Elevii citesc fragmente din basmul Hansel şi Gretel. Profesorul precizează faptul că se va folosi ca metoda de predare-învăţare, metoda , , pălăriilor gânditoare”, metodă propusă de De Bono în 1986, , , ca modalitate eficientă de a exersa gândirea prin preluarea anumitor perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă”(Simona Bernart), ca joc în sine. Profesorul împarte elevii în şase grupe – pentru şase pălării. Fiecare dintre cele şase pălării are o culoare asociată cu un anumit tip de gândire, ceea ce permite introducerea perspectivelor multiple, cu scopul de a conştientiza rolul personajelor din basmul Hansel şi Gretel.

u u u u Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: Pălăria albă-gândirea obiectivă, care se bazează pe informaţii, pe fapte. Pălăria roşie-gândirea afectivă, bazată pe sentimente, emoţii, intuiţie. Pălăria neagră-gândirea negativă, bazată pe evidenţierea punctelor slabe, a riscurilor şi erorilor. Pălăria galbenă-gândirea pozitivă, bazată pe abordarea constructivistă a evenimentelor, cu evidenţa oportunităţilor. Pălăria verde-gândirea creativă, bazată pe idei noi, alternative, flexibilitate şi mobilitate. Pălăria albastră-gândirea despre gândire, bazată pe monotorizare, definirea clară a problemei, realizarea privirii de ansamblu, extragerea concluziei. u u Metoda este folositoare în predarea basmului, pentru că elevii se familiarizează cu ideea de rol al personajului, au ocazia săşi aleagă perspectiva care îi avantajează, observă necesitatea refacerii întregului. Metoda presupune şi parcurgerea unui traseu cognitiv provocator, individualizat şi consecvent urmărit. Dacă rolul li se pare nepotrivit, elevii au libertatea să-şi aleagă altă pălărie.

u u Celor şase grupe profesorul le distribuie ca sarcini de lucru: Pălăriile albe (gândirea obiectivă): Rescrieţi povestea din perspectiva mamei vitrege. / Scrie ce ai fi făcut tu în situaţia mamei vitrege, astfel ca Hansel şi Gretel să fi rămas acasă. Pălăriile roşii (gândirea afectivă): Rescrieţi povestea din perspectiva tatălui neajutorat. / Scrie ce ai fi făcut tu în situaţia tatălui, astfel ca Hansel şi Gretel să fi rămas acasă. Pălăriile negre (gândirea negativă): Rescrieţi povestea din perspectiva lui Gretel. / Imaginează-ţi un dialog cu mama vitregă, dacă la reîntoarcerea ta acasă aceata ar mai fi fost în viaţă. u u Pălăriile galbene (gândirea pozitivă): Rescrieţi povestea din perspectiva lui Hansel. / Imaginează-ţi un dialog cu mama vitregă, dacă la reîntoarcerea ta acasă aceata ar mai fi fost în viaţă. Pălăriile verzi (gândirea creativă): Eşti realizatorul emisiunii , , Inimi frânte”, invitata ta este Gretel şi tocmai îţi povesteşte întâmplările. Redă dialogul. / Eşti prezentator la ştiri. Într-o pagină realizează o ştire de senzaţie despre personajele tale.

u u u Pălăriile albastre (gândirea despre gândire): Atunci când citeşti o carte, este important să ştii unde s-au petrecut evenimentele importante şi unde s-au terminat evenimentele şi cum s-a schimbat decorul. a) descrie şi schiţează spaţiul unde a început acţiunea, unde s -au întîmplat evenimentele importante şi unde s-au terminat evenimentele, realizând dacă este cazul, şi o hartă. b) Eşti călător printre sufletele personajelor. Descrie ce stări animă sufletele celor doi fraţi până să se întoarcă acasă. u u Reflecţia: Elevii răspund pe fişe individuale la întrebările: Ce pălărie am ales? De ce?

u u u Concluzii: Folosirea gândirii critice în predare basmului Hansel şi Gretel, valorifică perspective multiple asupra textului. Astfel, în urma analizei fişelor individuale de evaluare, se constată că : -gândirea obiectivă (pălăria albă) este preferată de elevii, care preferă un traseu al cunoaşterii, deja cunoscut -gândirea pozitivă (pălăria galbenă) şi cea negativă (pălăria neagră) sunt preferate de elevii cu un bun simţ critic şi forţă de argumentare -gândirea subiectivă (pălăria roşie) şi cea creativă (pălăria verde) sunt predilecte elevilor obişnuiţi să raporteze textul literar la experienţa lor afectivă -gândirea despre gândire (pălăria albastră) este preferată de elevii care posedă putere de sinteză

u u Bibliografie: 1. Fraţii Grimm, Hansel şi Gretel, editura Lucman, 2006 2. Pamfil, Alina, Structuri didactice deschise, Editura paralela 45, 2004 3. Revista perspective. Didactica limbii şi literaturii române, nr. 1, 2006