Grup Scolar Alexandru Odobescu LehliuGara 2006 2007 Boala

Grup Scolar “Alexandru Odobescu”, Lehliu-Gara 2006 -2007 Boala secolului: STRESUL Profesor coordonator: Viasu Luminita

Motto: ” Dimineata, cand va desteptati, deschideti un minut fereastra si aruncati in curte continutul acelui faras imaginar pe care l-ati incarcat cu toate gandurile negre si cu toate ghearele pe care le-ati simtit in voi in ziua precedenta. ” (Academ n Ana Aslan)

Gheara din noi denumita stres

Stresul este o realitate a tuturor timpurilor, insotind conditia umana asemenea unei umbre; in epoca noastra, caracterizata prin multitudinea si amplitudinea starilor tensionale si conflictuale, el reprezinta o trasatura

Stresul ce apare brusc si cu o mare intensitate este cel mai adesea provocat de frica. Este o provocare directa a instinctului de supravietuire si declanseaza reactii chimice si fizice.

Cand suntem stresati ne simtim coplesiti de o senzatie puternica numita panica. Acesta este rezultatul unei secretii crescute de adrenalina , hormonul produs de glandele suprarenale. Adrenalina este eliberata direct in sange si are un efect imediat asupra organismului, pregatindu-l fie sa lupte, fie sa o ia la fuga. Ea creste intensitatea si viteza batailor inimii si creste presiunea sangvina.

Prea mult stres pentru o perioada indelungata, poate fi extrem de daunator. Poate afecta sistemul imunitar, astfel incat persoana respectiva este mai mult expusa riscului de imbonlavire.

Boli de nutritie Boli de inima Probleme respiratorii STRESUL Boli de piele Migrene Insomnii Scaderea capacitatii de concentrare

Simptome fizice si psihice legate de stres tensiune musculara anxietate tensiune psihica gura uscata diaree iritabilitate lapsus palme transpirate Simptome fizice depresie Simptome psihice greata incapacitate de concentrare ameteala palpitatii sentiment de insecuritate dificultatea de a lua decizii plans

apetit alimentar modificat (anorexie sau bulimie nervoasa) exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri Modificari de comportament tulburari ale somnului

Cauzele stresului Evenimentele externe sunt printre cele mai frecvente cauze de stres din viata oamenilor.

Concedierea se afla undeva in capul listei de factori de stres. Incasarea ajutorului de somaj sau cautarea unei alte slujbe nu fac decat sa creasca stresul.

Nu doar adultii sunt supusi stresului si tensiunilor vietii. Numerosi adolescenti isi ocupa o mare parte din timp invatand pentru examene si sunt supusi unor mari presiuni sa reuseasca.

Stresul demografic Omul modern evolueaza intr-un ocean de agenti stresanti de o mare varietate carora trebuie sa faca fata apeland la finele si complexele mecanisme de adaptare de care, din fericire dispune. Motto: „Lumea e acea groapa mare care este plina de cursele mortii. ” (Neagoe Basarab)

Cele mai stresante meserii din Romania: controlorul de trafic aerian, urmat de medici, psihiatri, piloti si directori. Exista insa si meserii stresante „secrete“, nenormate, cum ar fi cea de avocat sau de consultant.

Esenta vietii: Somnul

Somnul este de o importanta fundamentala pentru sanatatea noastra, atat pe plan fizic, cat si pe plan mintal si afectiv. De fapt, somnul reprezinta o necesitate a vietii, rolul sau in mentinerea sanatatii fiind la fel de important ca si cel al aerului, alimentelor si apei.

Fiinta umana are nevoie in medie de 8 ore de somn pe zi, iar cand durata somnului este prelungita cresc semnificativ atat atentia cat si performantele intelectuale, emotionale si fizice pe timpul intregii zile.

Nevoia de somn variaza însa în functie de vârsta. Un nou-nascut doarme în medie 20 de ore pe zi, un copil de 6 ani, 10 ore, unul de 12 ani, 9 ore. Un adult are nevoie de 7 -8 ore. Exista variatii destul de mari fata de aceste medii. De aceea, pentru a ne da seama daca am dormit destul, expertii din domeniul somnului au pus la punct o regula simpla de evaluare: daca în cursul zilei urmatoare nu esti somnoros, ci complet treaz si în forma, atunci ti-ai asigurat necesarul de somn în noaptea anterioara.

Asa cum lipsa hranei este semnalizata prin senzatia de foame si lipsa apei din organism este semnalizata prin senzatia de sete, somnul insuficient este semnalizat prin somnolenta din timpul zilei. ( „Men sana in corpore sano”)

Nu este obligatoriu. Daca nu simtiti nevoia sa dormiti, nu va fortati. Unora le este suficient somnul de noapte. Cofeina, ceaiul si suplimentele cu proprietati neurostimulatoare (unele produse termogenice, mai ales cele care contin efedrina, vitaminele, produsele pentru slabit cu structura amfetaminica). Trebuie evitate cu 4 -6 ore inainte de culcare. Nicotina. Tigarile si alte produse care contin nicotina sunt stimulante; ele trebuie evitate inainte de culcare. Somnul din timpul zilei

De ce ni se face somn dupa ce mancam? Cu totii ne bucuram de un pui de somn dupa ce mancam la pranz intr-o zi libera. Celule din creier, neuronii, care ne mentin in alerta se "sting" dupa ce mancam. Glucoza, adica zahar din mancare, poate opri celulele din creier sa mai produca semnale pentru a ne tine treji" formeaza o bariera contra neuronilor care produc orexine - proteine minuscule care sunt vitale pentru functionarea normala a starii constienta.

Alcoolul grabeste instalarea somnului. Din nefericire, chiar in cantitati reduse, el afecteaza ultima parte a somnului.

Mediul. Locul in care doarme o persoana trebuie sa fie cat se poate de confortabil(pentru persoanele care adorm greu se recomanda culori ca roz pal, verde, albastru, rosu pal). Trebuie evitate temperaturile extreme, lumina si zgomotul. Zgomotul este cea mai frecventa problema, care uneori nu poate fi controlata; impactul sau negativ asupra somnului poate fi totusi redus folosind aparat care sa mai obraznica dintreruperi” Motto: un „ Zgomotul este cea „mascheze” zgomotul, de exemplu un ventilator. ( A. Schopenhauer) Schopenhauer

Fiziologia somnului Organismul omenesc este alcatuit în asa fel încât fiecare organ are un timp al sau pentru odihna si recuperare. Procesele reparatorii si regenerative sunt însa maxime în timpul somnului.

Exista doua tipuri distincte de somn: 1. Somnul fara vise. Acest tip se mai numeste somn fara miscari oculare rapide (NREM – nonrapid eye movement). 2. Somnul cu vise, cunoscut si sub numele de somn cu miscari oculare rapide (REM – rapid eye movement).

Ceasul biologic al fiecarei persoane corespunde in mare aproximatie cu ciclul unei zile, iar de fapt circadian inseamna “aproximativ o zi". Ciclul de veghe si somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealalta, cu cât temperatura scade, starea de somnolenta începe sa apara. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lunga pe parcursul noptii si una scurta, la amiaza, când multi oameni obisnuiesc sa doarma sau cel putin sa se odihneasca, oprindu-se din alerta obisnuita celorlalte momente ale zilei.

Somnul afecteaza performantele scolare Somnul are implicatii profunde asupra performantelor scolare ale copiilor. O cantitate suficienta de somn este un factor important in imbunatatirea abilitatilor de invatare ale elevilor, cat si in minimizarea problemelor de atentie si de hiperactivitate.

Adormiti greu, aveti un somn agitat, dimineata va simtiti mai obositi decat seara? Daca da, este foarte posibil sa fiti “beneficiarul” unei maladii care prinde proportii pe intreg mapamondul: insomnia.

Disomnii Boala Somnului Insomnie Sindromul picioarelor neliniştite Vorbitul prin somn Dereglări ale somnului SIDS Hipersomnie Parasomnii Bruxism Somnambulism Panica nocturnă

Sforaitul Nu este neaparat o dereglare, dar poate fi una din simptomele unei probleme acute si poate cauza probleme.

Sforaitul s-a intamplat sa decida si pagini importante de istorie. Caci din pricina sforaitului Napoleon a pierdut batalia hotaratoare de la Waterloo. Prin inaintarea in varsta si prin ingrasare, Napoleon devenise un mare sforaitor. Motiv pentru care noptile lui erau un chin, fiindca din pricina sforaitului nu se odihnea bine. Dupa o noapte dormita iepureste din pricina sforaitului, Napoleon a adormit la pranz, moment in care trebuiau luate decizii importante pentru soarta bataliei de la Waterloo. Generalii lui s-au codit sa-l trezeasca,

Motto: Relaxati-va in mod intermitent, inducandu-va pe aceasta cale stari de calm, plecand de la ideea ca numai calmul este stapanul miscarii si al dezordinii

Bibliografie 1. Formula. AS, nr. 11/2005 2. “Stresul si Relaxarea” Dr. Arcadie Percek, editura TEORA 3. Gandul, nr. 5/2006 4. www. doctor. info. ro 5. “Cum sa t aperi de stres” Patrick Legeron, editura TREI 6. “Carticica stresului” Exley Helen, editura Helen Exley 7. “Adevarul despre stres” Babbs Elizabeth, editura RAO 8. Revista PERSPECTIV, nr. 2/2007 9. ”Educatia pentru sanatate in familie si in

Proiect realizat de: Chirea Georgiana Mariuta Alexandra Clasa a XI-a BMI