Gramatica limbii romne ntre tradiional i modern Prioriti

Gramatica limbii române între tradițional și modern

Priorități ale noilor programe pentru limba și literatura română (gimnaziu) Relaționarea formării competențelor cu evaluarea acestora Centrarea predării pe formarea competențelor Elaborarea unor sarcini de lucru care să evite simpla reproducere a unor informații, a regulilor gramaticale, a canoanelor Accentuarea dimensiunii conștiente a învățării, a activităților de învățare care să stimuleze gândirea critică și creativă a elevilor; Utilizarea elementelor de noutate Utilizarea unor sarcini de lucru diverse, inedite, atractive, care să stimuleze participarea elevilor; Utilizarea mijloacelor de evaluare alternative Crearea unor contexte de învățare care să determine exprimarea perspectivei personale și creativitatea

Gramatica limbii române - înnoiri teoretice și descriptive Spre exemplu: Complementul indirect Complementul prepozițional

În gramaticile tradiționale, complementul indirect și complementul prepozițional erau subsumate unui singur tip de complement, numit complementul indirect. Potrivit lucrărilor gramaticale recente, cele două tipuri se disting, argumentându -se astfel: ►cele două complemente admit apariția simultană în același enunț, fără să fie coordonate, ceea ce demontrează că nu sunt de același fel; ►numai complementul indirect acceptă dublarea printr-o formă clitică de pronume în același caz; ►cele două complemente sunt cerute de verbe cu trăsături sintactice diferite; numai unul dintre verbe cere obligatoriu o construcție prepozițională.

Complementul indirect Tematica programei: • Complementul indirect în dativ (VI) • Anticiparea și reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente (VI) • Construcții cu pronume reflexive (VIII) • Realizări propoziționale unor funcții sintactice: completiva indirectă (VIII)

Complementul prepozițional Tematica programei: • Prepoziția (V); • Complementul prepozițional (VI); • Realizări propoziționale unor funcții sintactice: completiva prepozițională (VIII)

Tradițional/modern: § După vechea programă, complementul indirect se regăsește în cazurile: acuzativ, genitiv și dativ, având numeroase întrebări prepoziționale; § Schimbarea se referă la apariția unei noi funcții sintactice, complementul prepozițional, prepozițional aceasta preluând în totalitate rolul fostului complement indirect în acuzativ și genitiv. Complementul indirect va exista exclusiv în cazul dativ și va răspunde la întrebarea cui?

Complementul indirect Acest tip de complement are mai multe caracteristici: • Se realizează printr-un nominal (substantiv, pronume de diverse feluri) în dativ, subordonat unui verb, prin numeral; • Poate avea termen regent: verb/locuțiune verbală, adjectiv, adverb, interjecție predicativă; • În cazul raportării la verb, acceptă dublarea printr-o formă neaccentuată (clitică) de pronume personal în dativ (dativele raportate la adjectiv, la adverb și la unele interjecții nu admit dublarea); • Așezarea curentă a complementului indirect/propoziției completive indirecte este postpoziția față de regent. Însă, în cazul unui regent verbal, din motive de emfază sau de adecvare la replica anterioară, pentru accetuare, se poate modifica topica.

Complementul prepozițional Acest tip de complement are mai multe caracteristici: • Se realizează: printr-un grup alcătuit din prepoziție+nominal (substantiv/pronume/numeral), formă verbală nepersonală; • Prepoziția este impusă de regent (verb la formă personală sau nepersonală, adjectiv, adverb, interjecție); • Poate avea termen regent: verb/formă verbală nepersonală, adjectiv, adverb, interjecție; • Poziția curentă a complementului prepozițional/propoziției completive prepoziționale este postpunerea față de regent și nu se izolează prin virgulă de acesta. În cazul unui regent verbal, din motive de emfază sau de adecvare la replica anterioară, pentru accetuare, se poate schimba topica.

Chestionar – complementul indirect/complementul prepozițional • https: //forms. gle/efmzpn 721 Je. U 3 Km 97