GENERATOARE I MOTOARE HIDRAULICE Prof Fr Dumitru Elemente

GENERATOARE ȘI MOTOARE HIDRAULICE Prof. Fârță Dumitru

Elemente componente ale acţionărilor hidraulice Fig. 1 n n sursa sau rezervorul de fluid ( ulei mineral) generatorul hidraulic; motorul hidraulic; aparate hidraulice de comandă sau auxiliare.

Sursa sau rezervorul de fluid Fig. 2 Diferă de la o instalaţe la alta funcţe de modul cum se realizează alimentarea instalaţiei cu ueiul mineral. Instalaţiile de alimentare pot fi realizate în circuit închis (fig. 2, a) sau in circuit deschis (fig. 2, b). După cum se observă, în ambele instalaţii pompa P (generatorul G) împinge uleiul sub presiune la motorul hidraulic M. In instalaţiile în circuit închis, uleiul de la ieşirea motorului M este adus direct la pompa P şi recirculat, în timp ce în instalaţiile în circuit deschis uleiul este deversat în rezervorul R şi din acesta este repompat îm circuit.

Generatoare (pompe) hidraulice Generatoarele (pompele) folosesc pentru transformarea energiei mecanice primită de la motorul electric în energie hidraulică. Din punct de vedere constructiv, pompele hidraulice pot fi: - cu debit variabil, care la rândul lor pot fi: o cu piston, o cu palete etc. ; - cu debit constant, care pot fi: o cu roţi dinţate, o cu palete o cu dublă acţiune etc.

Pompe cu pistoane radiale cu debit variabil Modul de funcţionare al pompei este următorul: în jurul axului fix 4 se roteşte rotorul 1. Pistoanele radiale 3, în număr impar, alunecă spre exterior sub acţiunea unor arcuri şi ating inelul excentric 2 (de excentricitate reglabilă). Figura 3 La rotirea rotorului 1, pistoanele se deplasează, pe rând, radial. Pentru sensul de rotire indicat, uleiul este aspirat în camera 5, datorită creşterii spaţiului dintre cilindri, şi este refulat în camera 6 spre conducta de refulare, datorită micşorării spaţiului dintre cilindri. Reglarea debitului se face prin modificarea excentricităţii e.

Pompă cu palete cu debit variabil Modul de funcţionare al pompei este următorul: paletele 1— 2 (de obicei în număr de 4— 12) alunecă în rotorul R fiind împinse radial, datorită resortului spiral 4, cursa lor fiiid limitată de carcasa 3. Figura 4. Datorită excentricităţii e şi ţinând seama de sensul de rotire indicat de săgeată, uleiul este absorbit prin conducta A şi fiind antrenat de palete, este refulat în camera B. Asemenea pompe au o construcţie mai simplă decât cele precedente; în schimb, au performanţe mai scăzute: debit până la 2501/min iar presiunea maxima 100 bari.

Pompă cu debit constant cu roţi dinţate Principiul de funcţionare este ur mătorul: la rotirea roţilor dinţate identice 1 şi 2 închise în camera 3, se produce o antrenare a uleiului din camera de aspiraţie 4 spre cea de evaeuare 5. Figura 5 Asemenea pompe se construiesc pentru presiuni de 3— 5 bari (la pompe de ungere şi de răcire) până la 150 şi chiar 300 bari. Debitele pot varia între 10 si 1000 l/min , cu viteze de lucru până la 3 000 rot/min. In ţara noastră se construiesc asemenea pompe cu presiuni nominale de 25— 100 bari, debite între 16 şi 160 1/min şi turaţii de 750— 3 000 rot/min.

MOTOARE VOLUMICE RAPIDE

a) Motoare rapide cu pistoane axiale şi bloc înclinat. Blocul cilindrilor este rotit de arbore printr un cuplaj cardanic, prin intermediul pistoanelor şi bielelor sau printr un angrenaj conic (fig. 7). Capacitatea motoarelor cu bloc înclinat poate fi constantă sau variabilă, intervalul uzual de reglare fiind cuprins între 1: 1 şi 1: 4. La variantele reglabile blocul cilindrilor este amplasat într-o carcasă basculantă sau este ghidat de un arbore sprijinit pe flanşa de antrenare a pistoanelor şi pe placa de distribuţie (fig. 7); aceasta se deplasează pe o suprafaţă cilindrică sub acţiunea unui dispozitiv de reglare

Motoarele semirapide cu pistoane radiale Fig. 8 Se întâlnesc frecvent în componenţa variatoarelor de turaţie hidraulice; frecarea dintre pistoane şi carcasă este evitată prin intermediul unui rulment radial; sunt motoare scumpe şi au un moment de inerţie relativ mare.

Motor cu pistoane radiale cu mecanism de antrenare de tip bielă manivelă

Secţiune printr un motor cu pistoane radiale cu mecanism de antrenare de tip bielă manivelă

Motoarele cu roţi dinţate

Motoarele cu roţi dinţate sunt simple din punct de vedere constructiv, ieftine şi compacte, puterea specifică medie fiind de 1… 2 k. W/kg; se construiesc într o gamă largă de capacităţi (3, 2 … 250 cm 3/rot) iar presiunea nominală variază între 140 şi 250 bar; au două dezavantaje importante: moment de pornire redus şi turaţie minimă stabilă ridicată (400… 500 rot/min); turaţia maximă este cuprinsă între 2000 şi 4000 rot/min, valorile mari corespunzând capacităţilor mici. Momentul de pornire poate fi mărit prin utilizarea lagărelor cu rulmenţi şi prin echilibrarea hidrostatică a roţilor.