Gata pentru coal Bateria de evaluare a copilului

Gata pentru școală Bateria de evaluare a copilului preșcolar AUREL ION CLINCIU, Ph. D. - Descrierea instrumentului-

Cuprins o o o 1. Rezumatul instrumentului 2. Autorul testului 3. Scopul și obiectivele instrumentului 4. Condițiile de utilizare 5. Materialele instrumentului 6. Structura instrumentului 7. Dezvoltarea instrumentului 8. Administrarea, scorarea și interpretarea 9. Eșantionarea și indicii psihometrici 10. Etică 11. Bibliografie

1. Rezumat (I) o Instrumentul este destinat evaluării aptitudinii pentru școlaritate, dar și monitorizării atente în dezvoltarea infantilă a copilului de grădiniță, pe secvența vârstelor de la 4 la 7 ani; o Construcția Bateriei de evaluare a copilului preșcolar a pornit de la: Ø experiența personală a autorului în domeniul evaluării infantile; Ø lucrările privitoare la dezvoltarea psihointelectuală și socială a copilului. o Reprezintă elementul de legătură între familie, educatoare, învăţătoare, medic, autoritatea tutelară și oricare altă componentă a lanţului de persoane și instituţii gravitând în jurul copilului și a dezvoltării acestuia. o Bateria este alcătuită din: Ø Metoda de determinare a nivelului de dezvoltare a preșcolarului Ø Fișa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru părinte, respectiv educator/educatoare

Rezumat (II) Populația investigată • Formată din copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 7 ani Durata de administrare • Metoda de determinare a nivelului de dezvoltare a preșcolarului: aproximativ 25 -30 de minute • Fișa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru părinte, respectiv educator-educatoare: nu are timp limită de completare, dar trebuie acordată atenție fiecărui răspuns. Potenţialii utilizatori • Psihologii școlari, • Educatori, • Cadre didactice.

Rezumat (III) Structura bateriei de determinare a maturităţii preşcolarului prin Metodă şi Fişă

2. Autorul instrumentului Aurel Clinciu, Ph. D. • absolvent (1976) al Facultății de Filosofie a Universității București, a dobândit experiența în psihologia clinică, psihodiagnoză și consiliere. • angajat al Universității Transilvania din 1998 este titular al disciplinelor Fundamentele psihologiei, Metodologia cercetării, Statistica și SPSS. • din 2006 - membru al APR și al Colegiului Psihologilor din România, cu drept de liberă practică și supervizare. • deține gradul științific de doctor în neuropsihologie şi psihologie cognitivă - Universitatea Bucureşti cu teza Vizual şi auditiv în structura cognitivă umană. (2003) - coordonator prof. univ. dr. Mielu Zlate (330 de pagini) • domeniile sale de interes sunt psihologia cognitivă, fundamentele psihologiei, psihodiagnosticul, eșecul scolar, deficiențele cognitive si afective ale copilului, didactica universitară • este autorul a numeroase lucrări, dintre care o mică parte este redată mai jos: • • • "Diferenţiere şi integrare, mecanismele fundamentale dezvoltării inteligenţei umane", a V-a sesiune de comunicări ştiinţifice "Eficienţă, legalitate, etică", Fundaţia "România de mâine", Universitatea Spiru Haret, Braşov, mai 1999. . "Particularităţi ale structurii cognitive ale deficientului de intelect" , a VI-a sesiune de comunicări ştiinţifice "Eficienţă, legalitate, etică", Fundaţia "România de mâine", Universitatea Spiru Haret, Braşov, mai 2000. "Corelatele psihologice ale randamentului şcolar în ciclul primar şi gimnazial", a VII-a sesiune de comunicări ştiinţifice "Eficienţă, legalitate, etică", Fundaţia "România de mâine", Universitatea Spiru Haret, Braşov, decembrie 2000.

3. Scopul și obiectivele instrumentului (I) • Scopul de bază al creării acestui instrument complex de evaluare a fost acela de a oferi educatoarelor și psihologilor școlari un mijloc de determinare acurată a nivelului de dezvoltare motorie, cognitivă și psihosocială a preșcolarului; • Aplicat corect și cu ambele componente (Metodă și Fișă) instrumentul poate juca rolul pe care examenele sumative îl au în determinarea nivelului de dezvoltare și de achiziţii specifice unui întreg ciclu de pregătire; • Instrumentul ia în calcul posibilitatea furnizării de informaţii pertinente părinţilor, aparţinătorilor și viitoarelor învăţătoare, în vederea cunoașterii cât mai profunde a copilului la intrarea în primul ciclu de învăţământ; • Există, de asemenea, și oportunitatea ca, prin evaluări repetate, să se poată determina progresele sau ritmul de recuperare a unor deficite diagnosticate în fazele iniţiale, deci metoda ajută implicit la monitorizarea dezvoltării preșcolarului.

3. Scopul și obiectivele instrumentului (II) A. Dezvoltarea unei metode valide de diagnostic psihologic al nivelului dezvoltării psihomotorii a preșcolarului mare, care să depășească ca și calităţi psihometrice nivelul testelor de tip screening existente în România (până la acest moment); B. Fixarea domeniilor care vor fi investigate (domeniile motric, cognitiv, socio-afectiv); C. Crearea etaloanelor reprezentative naţional - extensia testării la nivel naţional a instrumentului a făcut posibilă definitivarea formei sale actuale și a etaloanelor corespunzătoare.

4. Condițiile de utilizare (I) • Gata pentru școală este un instrument complex, rapid și ușor de utilizat, care facilitează creerea unei legături între familie, educatoare, învățătoare și medic în beneficiul preșcolarului. • Dubla adresare, către psihologi (pentru nivelul expert de utilizare) și către pedagogi (pentru nivelul comun de utilizare), face ca Bateria să fie excelentă pentru clasa zero - unde folosirea timpurie a informațiilor despre aptitudinea de școlarizare poate preveni debutul subrealizării, abandonului sau inadaptării școlare. • Astfel, conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către instituțiile avizate, Gata pentru școală este un instrument încadrat A/B, datorită faptului că poate fi utilizat atât de psihologi, cât și educatori/educatoare. Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C. • Instrument de clasă A = destinat oricărei persoane indiferent de calificarea ei profesională. • Instrument de clasă B = destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistență socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială).

4. Condițiile de utilizare (II) • este necesară întrunirea condițiilor: • studierea materialelor formative (cel puțin manualul tehnic Gata pentru școală); • familiarizarea cu materialele testării; • practicarea testării sub supervizarea unui specialist înainte de administrarea oficială a testului; • coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse; • oricine administrează Gata pentru școală, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obţinere a consimţământului informat și de evitare a distorsiunilor; • ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderențe stricte la legislația în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi de corectitudinea actului psihologic

5. Materialele instrumentului (I)

5. Materialele instrumentului (I) • Gata pentru școală (Bateria de evaluare a copilului preșcolar) utilizează următoarele materiale: • Manualul tehnic al instrumentului: • • • Are o copertă cartonată, lucioasă și rezistentă, incluzând 124 de pagini organizate în patru capitole: 1. Introducerea 2. Descrierea și administrarea bateriei 3. Etalonarea metodei și fișei standardizate 4. Calitățile psihometrice ale metodei și fișei Urmează apoi o bibliografie a lucrărilor care prezintă o implicație majoră în tema abordată. Manualul se încheie cu anexe care prezintă etaloanele în stanine și coeficienți de dezvoltare, diferențe de gen și exemple.

5. Materialele instrumentului (II) Ghid pentru administrare și scorare manuală • Disponibil în format A 4, include 12 pagini; • Conține o parte introductivă despre instrument și administrarea sa prin Metodă și Fișă; • Este prezentată desfășurarea evaluării cu Metoda și materialele necesare desfășurării subtestelor sale • Sunt prezentate activitățile pentru Motricitatea grosieră, cât și pentru Motricitatea de finețe, apoi Desen, Calcul Aritmetic și Limbaj și comunicare; • Se prezintă fiecare item al subtestelor și punctajul acordat; • În final, sunt redate instrucțiunile de completare a Fișei de sinteză a rezultatelor.

5. Materialele instrumentului (III) Fişa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru educatoare • Fișa dispune de un formular standard, editat în format A 3, care se pliază pentru a rezulta patru feţe de forma A 4; • Se completează de către educator/educatoare pentru fiecare copil evaluat; • Pe prima faţă este redat instructajul de completare și capitolul Anamneză (nescorabil), fiind urmat pe celelalte feţe, de cele cinci capitole care compun Fișa, fiecare cu rubrici speciale unde se bifează diferenţiat comportamentul descris, în funcţie de intensitatea sau frecvenţa sa. • • • Anamneză, Adaptarea la condițiile de grădiniță și colectivitate, Limbaj și comunicare (verbală și nonverbală), Joc, integrare în grup, comportament prosocial, Date temperamentale, Date caracteriale

5. Materialele instrumentului (IV) Fişa standardizată de observare psihopedagogică a preșcolarului pentru părinte • Fișa dispune de un formular standard, editat în format A 3, care se pliază pentru a rezulta patru feţe de forma A 4; • Se completează de către părinte pentru fiecare copil evaluat; • Pe prima faţă este redat instructajul de completare și capitolul Anamneză (nescorabil), fiind urmat pe celelalte feţe, de cele cinci capitole care compun Fișa, fiecare cu rubrici speciale unde se bifează diferenţiat comportamentul descris, în funcţie de intensitatea sau frecvenţa sa. • • • Anamneză, Adaptarea la condițiile de grădiniță și colectivitate, Limbaj și comunicare (verbală și nonverbală), Joc, integrare în grup, comportament prosocial, Date temperamentale, Date caracteriale

5. Materialele instrumentului (V) Foaia de scorare manuală Metoda de determinare a nivelului de dezvoltare a preșcolarului • Format A 4, o foaie, față-verso; • a fost concepută pentru a reduce drastic erorile de scorare această. Prin structura sa, foaia de răspuns pentru Metodă, are pe o parte cele cinci domenii investigate, cu formularea sintetică a itemului evaluat și cu grila de punctaj aferentă, dar și spaţii special destinate pentru însumarea simplă și pe categorii a scorurilor rezultate; • Pe verso, se găsește o zonă cu câteva rânduri în blanc pentru formularea verbală explicită a concluziilor și a recomandărilor, cu loc rezervat pentru asumarea responsabilităţii prin semnătură proprie și ștampila grădiniţei.

5. Materialele instrumentului (VI) Fișă de sinteză a rezultatelor obținute la Metodă și Fișă • Adiţional Foii de scorare manuală s-a creat și o Fișă de sinteză a datelor rezultate de la Metodă și Fișă; • Pe lângă datele de identificare ale copilului evaluat, foaia include o sinteză a rezultatelor brute și standard (în stanine) pentru Metodă și Fișă.

5. Materialele instrumentului (VII) Instrumentarul de testare • utilizat în administrarea itemilor Metodei • Itemii redați în imagine reprezintă doar o parte dintre materialele instrumentarului

6. Structura instrumentului (I) Metoda este alcătuită din următoarele subteste: 1. Motricitate grosieră • unul dintre cele două teste de motricitate prezente în structura Metodei. • include 5 itemi; aceștia solicită în mod global dezvoltarea motrică a copilului. 2. Motricitate de fineţe • Include 6 itemi, centrați pe funcţionalitatea mâinii. 3. Desen • Presupune 6 itemi care implică reproducerea după model sau desenul din imaginație; • Sistemul de scorare utilizat este unul simplu, bazat doar pe prezenţa elementelor, nu și pe calitatea redării, pentru evitarea subiectivităţii de apreciere a acestora.

6. Structura instrumentului (II) 4. Calcul aritmetic • Presupune sarcini care premerg sau contribuie decisiv la conturarea noţiunii de număr și la conservarea (în sens piagetian) cantităţilor. 5. Limbaj și comunicare • Sunt implicate preponderent aspectele informaţionale limbajului (de exemplu, cunoașterea zilelor săptămânii • Este cel mai complex și mai diagnostic subtest al întregii Metode, producând maximum 23 de puncte și având o excelentă capacitate de diferenţiere a subiecţilor după criteriul competenţei în domeniul limbii.

6. Structura instrumentului (III) Fișa este construită din întrebările pentru Anamneză și următoarele capitole: 1. Adaptare la condiţiile de grădiniţă și la colectivitate • Acest capitol are în vedere frecvenţa și gradul de implicare a copilului în activitatea de la grupă, participarea la program etc. 2. Limbaj și comunicare • Acest capitol se referă atât la comunicarea verbală, cât și la cea nonverbală și are în vedere defectele de vorbire, calităţile vocabularului (bogăţie, fluenţă și expresivitate), capacitatea de a comunica ușor cu ceilalți etc.

6. Structura instrumentului (IV) 3. Joc, integrare în grup, comportament prosocial • Itemii acestui capitol vizează nu numai dimensiunea ludică a jocului, ci și atitudinile faţă de conflicte, faţă de greutăţile și greșelile proprii, prin care se produce o decentrare egocentrică progresivă, dublată de creșterea capacităţii de relaţionare și de integrare socială. 4. Date Temperamentale • Capitolul despre datele Temperamentale copilului este similar ca structură și număr de itemi cu cel despre datele sale Caracteriale, ambele fiind alcătuite din 20 de descriptori polari, de genul Nu are prieteni statornici versus Are prieteni statornici sau Temător, anxios versus Neanxios 5. Date Caracteriale • Acest ultim capitol vizează în mod expres aspectele relaţional-valorice ale personalităţii infantile în curs de formare; • Cuprinde itemi din sfera autocontrolului, respectării valorilor etice și a constrângerilor sociale, persistenţă, consecvenţă și efort voluntar sau prezenţa atitudinilor pro-sociale.

7. Dezvoltarea instrumentului (I) • În anul 2005, în urma unei solicitări venite de la Inspectoratul Școlar Judeţean Brașov domnul profesor Aurel Clinciu a fost implicat în programul educaţional Generalizarea grupei pregătitoare în învăţământul preșcolar din România cu solicitarea expresă de a crea un instrument valid de apreciere a maturităţii motorii și cognitive a copilului din grupa mare și pregătitoare în vederea intrării în școala de masă. • Această primă lucrare, apărută la Editura Psihomedia din Sibiu, aprecia aptitudinea pentru școlaritate a preșcolarului mare utilizând un demers complex. • Pe de o parte, au fost utilizate date rezultate direct din testarea psihologică a copilului prin ceea ce am numit Metodă de determinare a nivelului dezvoltării motorii și cognitive a preșcolarului mare. • Pe de altă parte, au fost utilizate date rezultate dintr-o Fișă standardizată de observare și caracterizare psihopedagogică a copilului de grădiniţă, care și-a propus să valorifice informaţia capitalizată de educatoare de-a lungul anilor petrecuţi cu copilul evaluat. Această primă sinteză metodologică a devenit nucleul în jurul căruia s-a dezvoltat întregul demers.

7. Dezvoltarea instrumentului (II) • Urmând modelul unuia dintre iniţiatorii diagnosticului dezvoltării, Arnold Gesell, pentru vârstele sub 6 ani a fost preferată utilizarea coeficientului de dezvoltare (QD) celui de inteligenţă (QI). • Problemele care au fost abordate au avut în vedere vârsta la care poate fi evaluat psihologic un copil, în ce termeni pot fi redactate concluziile raportului final, ce relevanţă au acestea pentru beneficiari (părinţi, educatori, medici) și cum poate fi îmbunătăţită calitatea diagnostică și prognostică a instrumentelor destinate evaluării infantile. • În prezentul instrument termenul tradiţional de psihodiagnostic al vârstelor preșcolare a fost păstrat, pentru că îl include și pe cel foarte tehnic și consacrat de testare (testing), destinat determinărilor cantitative, dar și pe cel de evaluare (assessment), desemnat să completeze și să nuanţeze diagnosticul cu elemente calitative, furnizând o multitudine de elemente suplimentare pentru nuanţarea raportului psihologic și creșterea posibilităţilor de intervenţie ameliorativ-formativă.

7. Dezvoltarea instrumentului (III) • Evaluarea copilului preșcolar cu această baterie ia în calcul ambele dimensiuni ale psihodiagnozei copilăriei: Ø un modul investigativ ce se bazează pe aprecierea unor dimensiuni psihice măsurate obiectiv prin testare efectivă; Ø un al doilea modul fiind de factură evaluativă, capitalizând experienţa de observaţie și de cunoaștere a copiilor dobândită de educatoare de-a lungul întregii perioade petrecute de copil în grădiniţă. Acest al doilea modul integrează și datele de anamneză furnizate de către unul dintre părinţii copilului sau informaţii obţinute de la cabinetul medical al grădiniţei. • Astfel, apare posibilitatea de a combina abordarea de tip multitrăsătură (diagnoza unor domenii de dezvoltare distincte, ca motricitatea, funcţiile cognitive etc. ) cu o multitudine de metode independente (testare, evaluare, observaţie standardizată), provenite de la mai multe surse informaţionale (psiholog, educatoare, părinte, asistentă medicală), proces ce amintește de modelul multimetodă-multitrăsătură propus de Campbell și Fiske în 1959.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (I) Administrarea • Metoda prezentată în această lucrare este destinată evaluării copiilor de 4, 5, 6 și 7 ani pentru stabilirea nivelului de dezvoltare psiho-intelectuală globală și pe ariile majore, în vederea instituirii măsurilor preventive sau pentru aprecierea aptitudinii de școlarizare. • Este important de menţionat faptul că nu se așteaptă ca un copil – chiar și foarte bine dezvoltat motric și cognitiv – să treacă toţi itemii Metodei, pentru că aceștia sunt astfel gradaţi încât să furnizeze 9 niveluri ale dezvoltării, indicate printr-o scală de stanine (acronimul de la standard nine, adică alcătuită din 9 trepte standardizate). • Evaluarea se va desfășura individual, într-o cameră liniștită, separată de restul grupei, pentru a putea avea siguranţa că răspunsurile copiilor nu se „contaminează” de la cazurile anterior evaluate. • Este obligatoriu ca evaluatorul să știe să stabilească cu copiii o relaţie naturală, caldă, binevoitoare și relaxată. Acest lucru este posibil prin caracterul ludic al întregii proceduri de testare.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (II) • Instructajul este cât se poate de simplu: • Eu o să te întreb câte ceva sau o să te rog să faci ceva, iar tu te vei strădui să răspunzi sau să faci cât mai bine ceea ce ţi se cere. • Cerințele pentru completarea Fișei standardizate sunt următoarele: Ø Evaluarea situaţiei cea mai frecvent întâlnită sau cea mai caracteristică copilului în cauză în legătură cu câteva arii comportamentale bine specificate; Ø Obiectivitatea educatoarei: capacitatea acesteia de a fi egală și imparţială în aprecierea tuturor copiilor; Ø Completatarea după acumularea a suficiente elemente de cunoaștere a grupei, luând în calcul răgazul de a reflecta cu atenţie la fiecare item și la fiecare copil în parte; Ø Unele dintre informaţiile necesare completării Fișei vin de la părinţi sau aparţinători, fiind de asemenea importante și utile.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (III) Scorarea • Modalitatea de scorare pentru Metodă dispune de un sistem explicit de acordare a punctelor, în funcţie de exigenţe specifice clar indicate. Prezentăm mai jos un exemplu din această categorie: • Reproduce un romb • Trei condiţii respectate: 4 linii drepte; unghiuri opuse egale între ele; toate laturile egale între ele : 3 puncte. • Două condiţii respectate : 2 puncte. • O condiţie respectată : 1 punct.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (III) Scorarea • Formarea unui „etalon intern” al evaluatorului pentru fiecare item al Metodei este un proces rapid, rutina necesară intervenind după primii 4 - 5 copii evaluați. • Pentru a reduce drastic erorile de scorare a fost concepută o foaie de răspuns standard atât pentru Metodă, cât și pentru Fișă. • Adiţional acestei foi s-a creat și o Fișă de sinteză a datelor rezultate de la Metodă și Fișă.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (IV) Scorarea • Pentru Fișă, sistemul de scorare este unul diferenţiat, dar gradul de obiectivitate pare a fi ceva mai scăzut decât la Metodă, deoarece experienţa de evaluator ţine pe de o parte de caracteristici intrinsece ale persoanei care evaluează, dar și de timpul efectiv petrecut cu copilul în cauză, pe de altă parte. • Pentru cele cinci capitole scorabile ale Fișei, în ultima rubrică de la sfârșitul fiecărui capitol se fac totalurile fiecărei coloane care, însumate, dau totalul capitolului respectiv. • În final, totalurile de la cele cinci capitole dau, prin însumare, un total general, care va fi raportat la etaloanele în QD, corespunzătoare pentru genul și vârsta copilului considerat.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (V) Interpretarea • Aprecierea dezvoltării copilului prin Metodă se poate face după mai multe criterii, preponderent analitice sau sintetice: Ø Aprecierea analitică, mai laborioasă și de aceea mai puţin recomandată, pleacă de la exprimarea dezvoltării unui copil în unul dintre cele 5 domenii investigate (Motricitate Grosieră, de Fineţe, Desen, Calcul și Limbaj) prin luarea în considerare a distanţei la care se află performanţa copilului, în sus sau în jos faţă de medie, distanţă exprimată în unităţi standardizate (adică în abateri standard); Ø Criteriile sintetice sunt cele care se referă la Indicele motric, la Cogniţie și la Indicele global de dezvoltare, care exprimă poziţia copilului în raport cu standardul vârstei și genului său așa cum rezultă din etaloanele în stanine. Acestea dau o expresie mult mai nuanţată dezvoltării psihomotorii în zonele considerate.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VI) Interpretarea • Scala staninelor este una standardizată (normalizată prin raportarea la curba lui Gauss), identificând trei niveluri de dezvoltare: slab (staninele 1, 2 și 3), mediu (staninele 4, 5 și 6) și bun (staninele 7, 8 și 9), în cadrul fiecărui nivel existând, de asemenea, câte trei nuanţe, a căror semnificaţie este tradusă în limbaj comun în tabelul:

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VII) Interpretarea • Scorul total la Metodă și Fișă prezintă o variabiltate remarcabilă, fapt ce a permis elaborarea de etaloane de mare fineţe, ce identifică o multitudine de trepte și niveluri ale performanţei. • Etaloanele prezentate în manualul de utilizare sunt diferenţiate după vârstă și gen, fiind construite după modelul scalei de IQ, adică au media de 100 și abaterea standard de 15. Dar, deoarece subtestele Metodei nu măsoară exclusiv aspecte intelective, ci și motrice, preferăm să utilizând termenul de Coeficient de Dezvoltare (QD) în locul celui de IQ.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VIII) Studiu de caz • Profilul prezentat pentru T. Cristi evidențiază un deficit accentuat de dezvoltare, atât în zona cognitivă și motrică, cât – mai ales – în zona maturizării emoţional-afective și sociale. • Deși de vârstă mare, copilul nu a frecventat grădiniţa și are mari probleme de adaptare la colectivitate; • Este un temperament dificil, respectă cu greutate normele etice și interdicţiile, relaţionează cu dificultate cu cei de aceeași vârstă; • Aspectul pozitiv îl prezintă aria Cognitivă din Metodă, la care el se apropie destul de mult de standardul vârstei sale; • Deoarece aptitudinea sa pentru școlaritate este extrem de scăzută, se propune instituirea de măsuri recuperatorii prin tratament psihopedagogic adecvat.

8. Administrarea, scorarea și interpretarea (VI) Studiu de caz

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (I) • Datele normative au fost colectate în anul 2015 pe 401 de copii de grădiniţă, reprezentând un eșantion nu foarte extins numeric, dar reprezentativ naţional.

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (II) • Eșantionul normativ este echilibrat după criteriul apartenenţei de gen, acesta incluzând 193 (48, 13%) băieţi și 208 (51, 87%) fete, ceea ce se regăsește și la nivel naţional.

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (III) • În paralel cu acest eșantion normativ reprezentativ naţional s-au utilizat datele rezultate de pe un al doilea eșantion, de rezervă, reprezentativ local pentru Ţara Bârsei și împrejurimi; • Acesta a fost mai extins numeric (N=1740) decât eșantionul normativ, rezultând din administrarea conjugată a Metodei și Fișei între anii 2006 -2007. • Deși cea mai mare parte a cazurilor testate cu Metoda și evaluate observaţional prin Fișă sunt din zona Brașov și împrejurimi, acest eșantion a cuprins copii și din judeţele limitrofe (Alba Iulia, Prahova și Covasna), ceea ce a contribuit la creșterea reprezentativităţii sale zonale. • Importanţa eșantionului de rezervă rezultă și din faptul că datele obţinute au rezultat din administrarea instrumentelor de către principalul lor beneficiar, educatoarele, dar și din faptul că acest eșantion este sufficient de extins numeric pentru a produce soluţii stabile la analizele factoriale desfășurate.

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (IV) • Numărul copiilor de gen masculin (857, adică 49, 70%) este foarte apropiat de al copiilor de gen feminin (867, adică 50, 30%), se poate aprecia că eșantionul de rezervă este unul echilibrat după criteriul apartenenţei de gen; • Din perspectiva mediului de provenienţă, 634 de copii, adică 36, 78% provin din mediul rural, ceilalţi (1090, adică 63, 22%) provenind din mediul urban; • Repartiţia după criteriul nivelului combinat al studiilor celor doi părinţi indică 33, 70% părinţi cu studii generale, 42, 96% cu studii medii și 19, 38% cu studii superioare, în acord cu datele demografi ce din România de la perioada respectivă.

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (V) Fidelitatea - Metodă • Primul studiu privitor la fidelitatea Metodei s-a desfășurat în anul 2007 pe un eșantion de 45 de elevi de la o grădiniţă din Brașov, testul fiind efectuat de un evaluator, iar retestul de un al doilea evaluator, dar pe aceiași copii, testaţi în aceleași condiţii, la interval de două săptămâni până la o lună; • Cel de al doilea studiu s-a desfășurat în anul 2008, pe 59 de copii, în cadrul unei lucrări de licenţă, testul și retestul fiind efectuate de către același evaluator, care era și educator la una dintre cele două grupe de copii evaluaţi. • În prima situaţie coeficienţii de stabilitate sunt buni și foarte buni pentru cele cinci subteste ale Metodei și foarte buni pentru cele două arii și scorul global al Metodei. • În cea de a doua situaţie corelaţiile test-retest sunt semnificativ mai ridicate, indicând valori excelente pentru ariile și scorul total la Metodă.

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (VI) Fidelitatea - Metodă Deoarece în cea de a doua situaţie poate fi invocat un efect de contaminare (testul și retestul efectuate de aceeași persoană, cu posibile biasări inconștiente), am reunit cele două eșantioane în unul singur:

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (VII) Consistența internă • Consistenţa internă a fost determinată prin calculul coeficientului Alpha Cronbach, la care s-a adăugat suplimentar coeficientul Spearman-Brown (metoda „jumătăţii vii”); Acesta propune o analiză comparativă a doi coeficienţi ai consistenţei interne – Alpha Cronbach și metoda înjumătăţirii a lui Spearman-Brown – obţinuţi pe eșantionul normativ și pe un eșantion adiţional mai redus numeric (N=118).

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (VIII) Validitatea - Metodă

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (IX) Fidelitatea – Fișă standardizată • Indicatorii consistenţei interne pentru toate cele cinci capitole ale Fișei, așa cum reies din tabelul de mai jos, au valori foarte bune, cuprinse între. 80 (Joc și integrare) și. 88 (Limbaj și comunicare).

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (X) Validitatea – Fișă standardizată Așa cum se observă din tabelele următoare, toate intercorelaţiile sunt semnificative statistic.

9. Eșantionarea și indicii psihometrici (X) Validitatea – Fișă standardizată

10. Etică (I) • Menţinerea securităţii, atât în privinţa materialelor deja utilizate, cât și a celor neutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999). • Examinatorii ar trebui să menţină controlul asupra materialelor Gata pentru școală prin nedistribuirea lor fără autorizaţie. • În mod similar, rezultatele administrărilor nu ar trebui să fie divulgate acelor persoane care nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele de testare este responsabil pentru menţinerea confidenţialităţii instrumentului și pentru respectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii neautorizate). • Condiţiile în care se pot obţine licenţe comerciale, precum şi condiţiile pentru licenţierea în scop de cercetare, pot fi consultate aici www. testcentral. ro.

10. Etică (II) Condiții de utilizare a instrumentelor Extras din codul deontologic elaborat de COPSI: • Art. XIII. 2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. • Psihologii vor respecta de asemenea legislația în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite.

11. Bibliografie 1. Aurel Ion Clinciu, Ph. D. (2016). Gata pentru școală, Bateria de evaluare a copilului preșcolar (manual tehnic). D&D Consultants Grup, Editura Sinapsis. 2. Aiken, L. R. (1997). Psychological Testing and Assessment. 9 th ed. Boston, London, Toronto, Sydney, Tokyo, Singapore: Allyn and Bacon. 3. Clinciu, A. I. (2010). Method of determining the aptitude for schooling. In R. M. Niculescu, M. Norel, D. Usaci, D. Lupu, (coord. ). Proceedings of International Conference PHOENIX 4. Cohen, R. J. , Swerdlik, M. E. , Smith, D. K. (1992). Psychological Testing and Assessment. An Introduction to Tests and Measurement, second ed. California: Mayfi eld Publishing Company, Mountain View. – PHE 2010. Tansilvania University of Brasov.