FURTUNI IN SISTEMUL SOLAR VENUS l Venus are

FURTUNI IN SISTEMUL SOLAR

VENUS l Venus are atmosferă descoperită de savantul rus Lomonosov. Este densă cu presiunea la sol de 90 -100 de atmosfere şi formată in principal din CO 2. Este dispusă pe 4 straturi, dintre care unul singur pur, clar altul cu nori de H 2 SO 4, HCL, HF. Temperatura variază de la 460 la -470 de grade Celsius. Au loc furtuni violente la nivelul norilor, cu viteze de 400 km/h, la sol doar 15 km/h.

MARTE l Marte are o atmosferă rarefiată ce contine 95% CO 2 si 2 -3% N, nori albi şi galbeni de praf. Temperaturile la sol variază de la -105 la -30 de grade Celsius. Au loc procese de eroziune date de vanturi cu viteze mai mari de 200 km/h.

JUPITER l l l l Jupiter: R=72000 km V=1300*V Pamantului M=1/1000* masa Soarelui= 2* masa celorlalte planete Are atmosferă formată din H 2(70 -80%), CH 4, NH 3. T= -140 grade Celsius Vanturi cu v =400 km/h Prezinta Marea Pată Roşie, probabil un vârtej permanent cu dimensiuni apreciate la 44000 x 13000 km.

MAREA PATA ROSIE l Marea Pată Roşie (GRS) a fost observată prima oară, de către telescoapele terestre, cu mai mult de 300 de ani în urmă ( descoperirea ei e atribuită lui Cassini, în secolul al XVII-lea). Este un oval destul de mare să cuprindă de doua ori Pamantul. Observaţiile în infraroşu şi direcţia de rotaţie indică faptul că este o regiune de înaltă presiune ai cărei nori superiori sunt mult mai înalţi şi mai reci decât zonele înconjurătoare. Structuri similare au fost observate pe Saturn şi Neptun. Nu se ştie modul în care asemenea structuri rezistă aşa de mult timp.

SATURN

SATURN l Saturn, cea de-a 6 -a planeta de la Soare, a 2 -a ca mărime, poate cea mai spectauloasă datorită sistemului de inele descoperit de Galileo Galilei. R=60000 km. Are cea mai mică densitate, de 0, 7. g/cm 3. Atmosfera conţine în special H 2 şi CH 4 şi temperaturi de circa -180 de grade Celsius. La Ecuator se produc vânturi puternice, cu viteze mai mari de 1500 km/h. Cel mai mare satelit Titan (R=2560 km), prezintă atmosferă; e al doilea ca mărime după satelitul lui Jupiter Ganimede; R=2565 km.

SATURN l Atmosfera, de obicei calmă a lui Saturn, prezintă uneori structuri şi elemente specifice; în 1990 telescopul Hubble a observat o uriaşă formaţiune noroasă lângă Ecuatorul lui Saturn, care insa dispăruse în 1994 când Voyager a depistat o altă furtună, mai mică. Furtuna observată în 1990 are un caracter ciclic manifestându-se odată la aproximativ 30 de ani; au mai fost observate în 1876, 1903, 1933 şi 1960, cea din 1933 fiind cea mai cunoscută. Respectând regula, următoarea apariţie ar trebui să fie în 2020.

SONDA CASSINI

l l Informatiile obtinute cu ajutorul sondelor spatiale au revolutionat cunostintele noastre despre planeta Saturn si despre sistemul sau de inele si sateliti. Primele misiuni care au analizat aceste sisteme au fost Pioneer 11 , care in anul 1979 a trecut la 21. 400 kilometri fata de limita superioara a atmosferei planetei, Voyager 1 (anul 1980 - 124. 000 kilometri departare de planeta, 17. 000 imagini transmise) In zilele noastre, o noua misiune a ajuns in lumea lui Saturn.

l l Tandemul spatial Cassini - Huygens a inceput voiajul sau de sapte ani catre planeta cu inele, prin lansarea sa cu succes la 15 octombrie 1997, ora 0. 43 timp universal, la bordul rachetei Titan IVB/Centaur. Costul misiunii s-a ridicat la 1, 4 miliarde dolari. Sonda a intrat in "lumea" lui Saturn la 1 iulie 2004, cand, dupa activarea timp de 95 minute a retrorachetelor, a incetinit suficient pentru a fi capturata de atractia gravitationala a marii planete, marcand inceputul a 4 ani de periplu orbital a sistemului saturnian (76 revolutii orbitale, apropiindu-se in tot acest voiaj de noua din satelitii saturnieni).

l Sonda spaţială Cassini a surprins şi trimis pe Pământ imagini uluitoare ale unui uragan produs la polul sudic al planetei Saturn şi botezat de specialiştii NASA, “Katrina”, după numele fenomenului meteo care a făcut ravagii în America, acum câţiva ani. Dimensiunile vortrexului declanşat de uragan sunt însă uriaşe: peste 10000 de kilometri diametru, adică mai mult decât are pe lăţime continentul America de Nord. Datele transmise de sonda Cassini dovedesc că viteza cu care imensul vârtej se deplasează este de peste 700 km/oră, în condiţiile în care pe Pământ nu s-au înregistrat niciodată vânturi mai puternice de 200 km/oră.

l Este, apreciază astronomii, cel mai mare uragan semnalat vreodată în Sistemul Solar, asemenea fenomene fiind o raritate pe alte planete. ” Am identificat furtuni de amploare, precum faimoasa pată roşie de pe Jupiter, dar nici una de asemena anvergură. Dacă un asemenea fenomen ar avea loc pe Pământ, aproape toate formele de viaţă de aici ar putea să dispară. Sperăm că studiul uraganului de pe Saturn să ne ajute să înţelegem mai bine geneza acestor fenomene meteorologice, pentru a le putea, eventual, disipa, înainte să devină o ameninţare”, spune Andrew Ingersoll, membru al misiunii Cassini.

“FURTUNI IN SISTEMUL SOLAR”STANCULESCU SERGIU, CLASA A X-A E Profesor coordonator: Mona Palada