FURITORII MARII UNIRII FURITORII MARII UNIRII Miron Cristea

FĂURITORII MARII UNIRII

FĂURITORII MARII UNIRII Miron Cristea (18 iulie 1868 – 6 martie 1939) a fost primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, un cleric erudit şi militant pentru drepturile românilor din Austro. Ungaria. A studiat Teologia la Sibiu, iar apoi a obţinut doctoratul în Litere la Budapesta. În calitate de episcop al Caransebeşului (din 1910), a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. După Unire a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A făcut parte din delegaţia care a prezentat, la Bucureşti, regelui Ferdinand „Declaraţia de unire a Transilvaniei cu ţara -mumă”

FĂURITORII MARII UNIRII Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) a fost episcop al Bisericii Greco-Catolice şi Cardinal, un apărător al drepturilor românilor din Austro -Ungaria. A obţinut doctorate în Filosofie şi Teologie la Roma, iar în decembrie 1917 a fost numit Episcop de Gherla. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a citit mulţimii Declaraţia de Unire.

FĂURITORII MARII UNIRII Gheorghe Pop de Băsești (n. 1 august 1835, Băsești, Comitatul Sălaj – d. 23 februarie 1919) a fost un politician român din Transilvania, între 1881 -1902 vicepreședinte, iar între 1902 -1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania. A prezidat Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. A murit câteva luni mai târziu, la vârsta de 84 de ani. Urmașul său la conducerea PNR a fost Iuliu Maniu.

FĂURITORII MARII UNIRII Ștefan Cicio Pop (n. 1 aprilie 1865, Șigău, Cluj - d. 16 februarie 1934, Conop, Arad) a fost avocat și un om politic român, membru al PNR și mai apoi vicepreședinte al PNȚ, deputat român în Dieta de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, Președinte al Consiliului Național Central Român, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deținând portofoliul apărării și al internelor. Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (5 decembrie 1919 - 12 martie 1920) precum și ministru de externe (9 ianuarie – 13 martie 1920) în același guvern, Prim Ministru ad interim. În cursul guvernărilor Iuliu Maniu a deținut funcția de președinte al Adunării Deputaților (23 decembrie 1928 -30 aprilie 1931 și 10 august 1932 -18 noiembrie 1933).

FĂURITORII MARII UNIRII Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873 – 5 februarie 1953) a fost cel mai important politician

FĂURITORII MARII UNIRII Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872 -19 martie 1950) a avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfășurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Național Român. În cadrul acestora sa hotărât ca națiunea română din Austro. Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Rezoluția Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 18 octombrie. Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, După acest eveniment istoric, Vaida devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat și s-a numărat între cei patru delegați ardeleni (alături de Vasile Goldiș, respectiv episcopii Iuliu Hossu și Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru a fi ratificată.

FĂURITORII MARII UNIRII Vasile Goldiș (12 noiembrie 1862 -10 februarie 1934), a fost un pedagog, om politic și membru de onoare al Academiei Române. La 1 decembrie 1918 Vasile Goldiș a rostit la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia un discurs în care a relevat inevitabilitatea dezmembrării monarhiei austro-ungare și necesitatea unirii Transilvaniei cu România. Fiind director al ziarului Românul, refuză semnarea declarației de fidelitate față de guvernul contelui Tisza în condițiile intrării României în război împotriva Austro-Ungariei. Acest act a fost calificat de către autoritățile maghiare drept atitudine duplicitată și lipsită de patriotism și a determinat suspendarea, în martie 1916, a ziarului Românul care va reapărea abia în preajma actului unirii de la Alba Iulia. Ziarul Românul a fost cartierul general al luptei politice românești, pregătind Unirea cea mare, anunțând pe orice cale prăbușirea iminentă a Imperiului Austro-Ungar.

FĂURITORII MARII UNIRII Aurel Lazăr s-a născut la 5 august 1872, la Oradea și a decedat la 18 noiembrie 1930. A fost un avocat român din Oradea, membru al Partidului Național Român din Transilvania, Banat și Părțile Ungurene, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca și președinte al cercului electoral Aleșd, împreună cu alți 4 membri cu drept de vot. În rândul membrilor cercului electoral Aleșd a fost și primarul Teodor Manea din Bratca.

FĂURITORII MARII UNIRII Delegații din Bratca la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Teodor Manea: primar liberal în perioada 1895 -1926, născut în anul 1875, decedat la 30 mai 1930; căsătorit cu Micula Floare, tatăl a trei copii: Dumitru, Ana și Ioan. A făcut parte din cei cinci membrii ai cercului electoral Aleșd cu drept de vot la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Iosif Tripon era de profesie învățător la Școala Confesională din Bratca. Pavel Domocoș a Fanii s-a născut în anul 1869 și a decedat la 10 iunie 1921. A locuit pe Valea Brătcuței, având pământ mult. Casa în care a locuit dăinuiește și astăzi, fiind în proprietatea familiei Caba a Silii. A avut cinci copii (doi băieți și trei fete) Dimitrie Cipleu a Ilenii s-a născut în 1862, a decedat la 25 decembrie 1944. A fost căsătorit cu Floarea și a avut patru copii. Purta barbă, și avea alături de alți trei asociați - o moară pe apă pe Valea Brătcuței, unde și locuia (azi - casa lui Groze Ioan, Ionica Moraru)