Fundamentele tiinei mrfurilor Lect univ dr Margareta Ciotea

Fundamentele științei mărfurilor Lect. univ. dr. Margareta Ciotea

1. Noţiuni generale despre mărfuri Merceologia disciplina care studiază proprietăţile fizice / chimice ale mărfurilor în vederea stabilirii calităţii şi a păstrării studiul mărfurilor Marfa produs al muncii omeneşti care satisface o nevoie Marfa socială şi care este destinat schimbului prin procesul de vânzare -cumpărare, fiind rezultatul unei activităţi economice destinată satisfacerii trebuinţelor altor persoane decât producătorii Ipostazele mărfii: proiect produs serviciu Ø Ø Ø

Domenii conexe merceologiei ØŞtiinţe generale fundamentale ØŞtiinţe de drept ØŞtiinţe economice ØAlte domenii Metode de cercetare utilizate în merceologie q. Generale q. Specifice q. Moderne

1. 1. Metode generale de cercetare ØMetoda inductivă: particular general ØMetoda deductivă: general particular ØMetoda analizei şi sintezei ØMetode matematice şi informatice calimetria ØMetode statistice: generalizare eşantion lot de mărfuri 1. 2. Metode specifice de cercetare Øsimţurilor Metode psihosenzoriale (organoleptice): utilizarea ØMetode experimentale: analize, testări, simulări ØMetoda analizei structurii: analiza compoziţiei ØMetoda analizei funcţionale: pentru produse complexe ØMetoda analizei comparative

1. 3. Metode moderne de cercetare ØMetoda analizei valorii tehnico-economice: realizarea parametrilor funcţionali cu costuri minime ØMetoda Brainstorming: stimularea creativităţii tehnica Little tehnica “ochiului proaspăt” tehnica cercetării organizate a problemei Metoda morfologică realizarea proiectelor în premieră Metoda Benchmarking: compararea produselor proprii cu ale liderilor benchmarking intern benchmarking general benchmarking comparativ Ø Ø

Organizarea unei sedinte de brainstorming Pentru desfasurarea sedintelor de brainstorming si obtinerea celor mai valoroase idei, trebuie respectate urmatoarele cerinte: Eliberarea participantilor de orice argumentatie negativa sau pozitiva in timpul sedintei; toate propunerile se vor evalua constructiv; Propunerile vor fi scurte, la obiect, fara argumentari lungi; Se va crea un climat de acceptare a oricarei idei, oricat de socanta sau nerealista ar fi; Se vor incuraja participantii sa emita idei noi, pornind de la rationamente deja facute; Se va programa sedinta dimineata, cand participantii sunt odihniti; Se va acorda libertatea de comportament participantilor; Se vor inregistra exact si complet, toate discutiile si ideile emise. Sedinta de brainstorming se va desfasura in urmatoarele etape: a). Etapa de pregatire, in care: Se stabileste si se delimiteaza problema care va fi pusa in discutie; Se aleg participanti la reuniune (intre 5 -12 persoane), cu o pregatire eterogena; Se alege coordonatorul grupului. b). Desfasurarea propriu-zisa a sedintei, cuprinde: Prezentarea problemei de catre coordonatorul grupului; Anuntarea regulilor de desfasurare a reuniunii; Stabilirea duratei sedintei, intre 20 si 60 de minute; Desfasurarea discutiilor pe marginea problemei. Dupa emiterea de participanti a unei idei, coordonatorul grupului inregistreaza ideea, el neimplicandu-se in discutii, pentru a nu inhiba membrii grupului. • • • •

Proprietăţi generale produselor Proprietăţile mărfurilor însuşiri care dau mărfurilor Proprietăţile mărfurilor valoarea de întrebuinţare Clasificarea proprietăţilor mărfurilor După ponderea în stabilirea calităţii • proprietăţi critice: 10% • proprietăţi importante: 40% • proprietăţi minore: 50% După modalitatea de determinare a proprietăţilor • proprietăţi măsurabile direct: dimensiuni, compoziţie • proprietăţi apreciate indirect: duritate Brinell, siguranţa în funcţionare • proprietăţi apreciate organoleptic: culoare, gust, miros Ø Ø

Proprietăţi generale produselor Clasificarea proprietăţilor mărfurilor După aportul în realizarea scopului pentru care a fost creată marfa • proprietăţi tehnico-funcţionale: rezistenţă, fiabilitate • proprietăţi economice: consum de energie • proprietăţi ecologice: grad de poluare • proprietăţi ergonomice: confort în utilizare Ø ØDupă natura şi structura materialelor din care sunt realizate mărfurile • proprietăţi fizice: optice, termice etc. • proprietăţi chimice: rezistenţă la coroziune • proprietăţi microbiologice: conţinut în microorganisme • proprietăţi igienico-sanitare: proprietăţi antiseptice • proprietăţi tehnologice: sudabilitate

Proprietăţi generale produselor Clasificarea proprietăţilor mărfurilor ØÎn funcţie de modul de exprimare • proprietăţi exprimate cifric: în valori absolute: 25 m în valori relative: 25% în valori limitative: min. 20 m, max. 25 m în valori de interval: 25 m • proprietăţi exprimate noţional: dulce-acrişor, claropalescent

Metode de evaluare a caracteristicilor unui produs • Organoleptica( • Fizica( • Chimica( • Biologica( bazata pe cele cinci simturi ale omului) transparenta, opacitate, porozitate, greutate specifica, electrica, proprietati mecanice –duritate, omogenitate ) concentratia, aciditatea, bazicitatea) identificarea diferitelor microorganisme)

Proprietăţi fizice ale produselor ØMasa cantitatea de substanţă dintr-un anumit produs [kg] • Masa / unitatea de lungime: produse textile [kg/m] • Masa / unitatea de suprafaţă: covoare, piei [kg/m 2] • Masa / unitatea de volum: produse din lemn [kg/m 3] • Masa comercială: produse higroscopice • Masa brută: include şi tara • Masa specifică densitatea: cantitatea de materie din densitatea unitatea de volum a produsului [kg/dm 3] d = m / V densitatea reală, d: materiale neporoase d densitatea aparentă, da : materiale poroase densitatea în grămadă, dg: nisip, pietriş densitatea în stivă, ds: cherestea

Proprietăţi fizice ale produselor Ø Compactitatea desimea C= (da / d) • 100 [%] Ø Porozitatea proprietatea corpurilor de a include pori P= 100 -C [%] Clasificarea porilor : după dimensiune: fini (diametru 20 m) mari (diametru 20 m) după poziţionare: deschişi închişi Ø Vâscozitatea consistenţa Ø Higroscopicitatea absorbirea vaporilor de apă din mediu Ø Umiditatea cantitatea de apă reţinută de un produs care se pierde prin uscarea la 1050 C (repriza) Ø Permeabilitatea proprietatea produselor de a lăsa să treacă prin ele aerul, vaporii, gazele, praful Ø Impermeabilitatea

Proprietăţi fizice ale produselor Ø Proprietăţi termice (calorice) ale produselor comportarea mărfurilor sub acţiunea căldurii q Conductibilitatea termică proprietatea corpurilor de a conduce căldura Q = -c (d. T/dx) • d. S • dt [kcal/m. h. grd] 1 Cal 200 C = 4, 1816 J Materiale izolante: lemn, aer Materiale de construcţii : sticla Metale: Ag, Cu q Stabilitatea termică menţinerea proprietăţilor la variaţii ale temperaturii Produse termostabile Produse termorezistente Produse termolabile Produse refractare q Dilatarea mărirea dimensiunilor corpurilor sub acţiunea Dilatarea căldurii Dilatare liniară: creştere în lungime (2%) Dilatare volumică: creştere în volum (6 -7%)

Proprietăţi fizice ale produselor Ø Proprietăţi electrice ale produselor comportarea q Ø Ø Ø mărfurilor sub acţiunea câmpului electric Conductibilitatea electrică proprietatea mărfurilor de a Conductibilitatea electrică conduce curentul electric Legea lui Ohm: I = U/R [ ] Clasificarea materialelor în funcţie de comportarea lor electrică Conductori electrici, conduc bine curentul electric datorită purtătorilor de sarcină liberi Metale (conductori electrici de clasa I: e- ): Ag, Cu, Al Electroliţi (conductori electrici de clasa a II-a: ioni): Na. Cl, sticla gaze ionizante (ioni /electroni liberi) Semiconductori, conduc curentul electric în anumite condiţii (puritate/temperatură): siliciu, germaniu, grafit Izolatori, nu conduc curentul electric: porţelanul, lemnul, cauciucul, bachelita

Semiconductori si izolatori Diode, tranzistori, circuite integrate Dulii din ceramica si bachelita

Proprietăţi fizice ale produselor Ø Proprietăţi mecanice ale produselor comportarea mărfurilor sub acţiunea unor forţe exterioare care le modifică forma/structura q Rezistenţa proprietatea mărfurilor de a nu ceda la sarcini/solicitări din exterior rezistenţa la tracţiune întindere alungirea la rupere rezistenţa la compresiune flambajul: curbarea pieselor metalice rezistenţa la încovoiere rezistenţa la îndoire rezistenţa la torsiune rezistenţa la forfecare fluajul curgerea lentă ecruisarea: capacitatea produselor metalice de a-şi mări rezistenţa prin prelucrări mecanice rezistenţa la oboseală rezistenţa la uzură prin frecare rezilienţa: rezistenţa la rupere prin izbire sau şocuri

Rezistenţa Flambajul caracteristic elementelor verticale (stalpi) Incovoierea caracteristic a elementelor orizontale (grinzi). Masina de ecruisat http: //images. google. ro/imgres? imgurl=http: //iskraemecolab. si/files/IMG_2553_resizedlarge_. jpg&im grefurl=http: //iskraemecolab. si/cob/show/natezni-preskuskovin&usg=__KEm. Bk 7 ak. PRfwr_keiow 4 e. Rm. UVs=&h=533&w=800&sz=48&hl=ro&st art=59&tbnid=qu. Di 3 VJmh. Gmf. MM: &tbnh=9 5&tbnw=143&prev=/images%3 Fq%3 Depruve ta%26 gbv%3 D 2%26 ndsp%3 D 21%26 hl%3 Dro %26 sa%3 DN%26 start%3 D 42

Proprietăţi fizice ale produselor q Duritatea comportarea produselor sub acţiunea forţelor Duritatea exterioare de pătrundere Metode de determinare prin zgâriere (Mohs, Martens): minerale prin apăsare (Brinell, Rockwell, Wickers): metale, aliaje dinamice (Poldy, Shore, Baumann): cauciuc, plastic q Tenacitatea / fragilitatea: rezistenţa la rupere Tenacitatea / fragilitatea: q Plasticitatea / elasticitatea: rezistenţa la deformare q Durabilitatea: menţinerea caracteristicilor timp îndelungat Durabilitatea:

Metode de măsurare a durităţii Metoda Brinell

Metode de măsurare a durităţii Metoda dinamică Poldy de măsurare a durităţii

Proprietăţi fizice ale produselor Ø Proprietăţi optice determinate de structura materiei Proprietăţi optice q Culoarea proprietatea corpurilor de a absorbi integral diferitele componente monocromatice ale luminii, modificându-i compoziţia Caracteristici psihosenzoriale culorii: Luminozitatea intensitatea culorii Tonalitatea identificarea culorii Saturaţia raportarea la culoarea albă Clasificarea culorilor: primare: roşu, roşu verde, verde albastru După obţinere pigmentare: roşu, galben albastru calde: galben, oranj, roşu Psihologic reci : verde, albastru, violet

Proprietăţi optice ale produselor ROGVAIV

Proprietăţi fizice ale produselor q Transparenţa/ opacitatea penetrarea radiaţiilor luminoase opacitatea q Luciul proprietatea suprafeţei produselor de a reflecta Luciul radiaţiile luminoase Tipuri de luciu: Adamantin: minerale transparente cu indice de refracţie n mare (diamant) Gras: suprafeţe cu incluziuni (parafina) Mătăsos: suprafeţe formate din fire paralele (azbest) Metalic: suprafeţe netede şi curate Sticlos: produse transparente cu indice de refracţie n mic (sticla) q Reflexia / refracţia: întoarcerea/abaterea radiaţiilor luminoase pe o suprafaţă de separaţie sin i = n sin r , n = indicele de refracţie a mediului

Refracţia / Reflexia Refracţia Reflexia

Proprietăţi chimice ale produselor q Compoziţia chimică tipul / cantitatea substanţelor Compoziţia chimică chimice dintr-un produs Clasificarea substanţelor chimice: de bază secundare impurităţi corpuri străine q Stabilitatea la acţiunea agenţilor chimici / atmosferici Oxidarea combinarea cu O 2 Coroziunea degradarea chimică, electrochimică sau biochimică de la suprafaţa produselor

Proprietăţi tehnologice ale produselor Aspectul exterior q Ţesături Draparea Tuşeul; ondulaţiile; uniformitatea; torsiunea Maleabilitatea tragerea în foi (Au, Sn, Pb, Al) q Metale/aliaje Ductilitatea tragerea în fire (Au, Ag, Cu, Al) Forjabilitatea deformarea plastică prin lovire/presare Sudabilitatea îmbinarea nedemontabilă a două piese

Proprietăţi microbiologice ale produselor q Respiraţia totalitatea proceselor de schimbare de gaze (O 2 , CO 2) între organismele vii şi mediu q Fermentaţia descompunerea substanţelor organice sub acţiunea Fermentaţia enzimelor/microorganismelor cu producere de CO 2 Fermentaţia alcoolică: C 6 H 12 O 6 2 C 2 H 5 OH + 2 CO 2 Fermentaţia lactică: C 6 H 12 O 6 2 CH 3 -CHOH + 18 Kcal Fermentaţia acetică: C 2 H 5 OH CH 3 COOH + H 2 O q Putrefacţia descompunerea microbiană a substanţelor proteice sub Putrefacţia acţiunea bacteriilor q Mucegăirea degradarea produselor (vegetale) organice sub acţiunea Mucegăirea mucegaiurilor

Microorganisme Ø Bacterii Ø Drojdii Ø Mucegaiuri

Proprietăţi psihosenzoriale produselor q Proprietăţi gustative caracteristici ale produselor percepute ăţi gustative prin gust Clasificarea gustului: Sărat (Na. Cl 0, 05%) Dulce (glucide 0, 1%) Acru (acizi organici 0, 0025%) Amar (chinina 0, 0001%) Tetraedrul gustativ al lui Henning

Proprietăţi psihosenzoriale produselor Perceperea gustului Prisma olfactivă a lui Henning

Proprietăţi psihosenzoriale produselor q Proprietăţi olfactive caracteristici ale produselor percepute ăţi olfactive prin miros Putred Floral Fructe (parfumat) (eteric) Ars Aromatic Răşinos (condimentat) Prisma olfactivă a lui Henning q Aroma caracteristica gustativ-olfactivă a alimentelor Aroma q Proprietăţi structural-mecanice caracteristici ale produselor ăţi structural-mecanice percepute cu ajutorul simţului tactil

Proprietăţi psihosenzoriale produselor q Proprietăţi estetice caracteristici ale produselor percepute ăţi estetice Categorii estetice: cu ajutorul văzului Linia determină forma obiectelor Linia Forma conturul unui corp Forma Desenul reprezentarea grafică a unui obiect sau a unei idei Desenul Culoarea Ornamentul element decorativ zoomorf, antropomorf, geometric Ornamentul Stilul totalitatea particularităţilor caracteristice unei structuri, Stilul civilizaţii, epoci, activităţi Simetria raportul mărime/formă, ordine/dispunere Simetria Armonia unitatea conţinutului şi a formei Armonia

Calitatea produselor Elemente de teorie a calităţii • Cerinţele pentru calitate • Caracteristicile calităţii ØTehnice ØPsihosenzoriale ØFuncţionale ØSociale ØEconomice • Funcţiile calităţii ØFuncţia tehnică ØFuncţia economică ØFuncţia socială ØIndicatorii calităţii

Calitatea produselor Elemente de teorie a calităţii §Calitatea proiectată măsura în care proiectul produsului satisface cerinţele beneficiarului §Calitatea fabricaţiei calitatea produselor în momentul livrării §Calitatea produsului totalitatea caracteristicilor produsului ØCalitatea omologată obţinută prin avizare ØCalitatea contractată stipulată între părţile contractante ØCalitatea reală nivelul calitativ la un moment dat §Calitatea tehnică / industrială conformitatea proprietăţilor tehnico-funcţionale §Calitatea comercială

Calitatea produselor • Factorii care determină calitatea produselor Spirala progresului în domeniul calităţii • Regula celor 6 M Diagrama Ishikawa • Triunghiul calităţii

Calitatea produselor Factorii care determină calitatea produselor În sfera producţiei Cercetarea şi proiectarea Materii prime şi materiale Procesul tehnologic Calitatea utilajelor Organizarea fluxului de fabricaţie Calificarea personalului muncitor Controlul de calitate În sfera comercială Ambalarea Transportul şi manipularea produselor Depozitarea Unitatea de service q § § § § • • •

Noncalitatea produselor Noncalitatea suma tuturor anomaliilor dintr-o organizaţie Costurile noncalităţii: • Cheltuielie cu remedieri, reparaţii • Aprofundări / reluări ale controlului calităţii, modificări tehnologice, întârzieri în livrare etc. Domenii de manifestare ale noncalităţii: • Serviciul făcut clientului / fiabilitatea • Personalul unităţii economice • Tehnica • Latura economică • Managementul organizaţiei

Asigurarea calităţii produselor q Asigurarea calităţii (AQ) ansamblul acţiunilor sistematice implementate în cadrul sistemului calităţii şi demonstrate, atât cât este necesar, pentru furnizarea încrederii că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate Asigurarea calităţii produsului Asigurarea calităţii producătorului Modalităţi de asigurare a calităţii produsului: Asigurarea calităţii produsului prin control Asigurarea calităţii produsului prin metode statistice Asigurarea calităţii produsului prin motivarea personalului Asigurarea sistemică a calităţii produsului • • q Controlul calităţii (CQ) tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional care urmăreşte satisfacerea cerinţelor referitoare la calitate

Asigurarea calităţii produselor q Sistemul calităţii (SQ) ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi , proceduri, procese şi resurse care au ca scop realizarea efectivă a conducerii calităţii Obiective: Realizarea şi menţinerea calităţii efective Crearea încrederii la nivelul organizaţiei că va fi atinsă calitatea propusă Crearea încrederii beneficiarului că va fi atinsă calitatea contractată • • • q Standardele de asigurare a calităţii • ISO 9000 - 9004 • ISO 10001 – 10020 • ISO 8402

Cadrul legislativ privind calitatea produselor q Standardizarea produselor activitatea tehnico -economică de elaborare a documentelor care reglementează realizarea produselor, controlul calităţii şi circulaţia tehnică a acestora Etape: Specificarea Tipizarea Generalizarea Standard document stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici referitoare la activităţi sau rezultatele acestora, garantând un nivel optim de ordine, într-un context dat

Cadrul legislativ privind calitatea produselor Standardizarea produselor Obiectivele standardizării: tipizarea produselor ØRaţionalizarea economică unificarea tipodimensională modularea Ø Asigurarea şi îmbunătăţirea continuă a calităţii Ø Facilitarea schimbului de mărfuri şi informaţii tehnico-ştiinţifice

Cadrul legislativ privind calitatea produselor Clasificarea standardelor: ØDupă nivelul de standardizare : de firmă, profesionale, naţionale, regionale, internaţionale (ISO, CEI, FAO, CEN, CENELEC, ETSI) ØDupă natura standardului : de metode, de rezultate ØDupă conţinutul standardului : generale, de terminologie, de produse (complete, parţiale, cu caracter general), de încercări, de procedee, de servicii Standardizarea naţională ASRO Standarde naţionale: SR - xxyy Standarde profesionale Standarde de firmă

Cadrul legislativ privind calitatea produselor Certificarea calităţii produselor Certificarea conformităţii acţiunea unei terţe părţi care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs, proces sau serviciu, corespunzător identificat, este în conformitate cu un anumit standard sau alt document normativ Avantajele certificării: § Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei şi a calităţii produselor § Facilitarea promovării produselor pe piaţă § Eliminarea recepţiei calitative şi a barierelor tehnice în comerţ § Reducerea cheltuielilor de pătrundere pe piaţă

Cadrul legislativ privind calitatea produselor Certificarea calităţii produselor § Certificatul de conformitate § Certificatul de capabilitate § Marca de conformitate: CE Marca SR destinată produselor Marca SR-S destinată produselor conforme cu cerinţele din standardele conforme cu cerinţele standardelor române de produs române de securitate

Cadrul legislativ privind calitatea produselor Garantarea calităţii produselor § Certificatul de garanţie § Termenul de valabilitate § Durata medie de utilizare

Etapele circulaţiei tehnicoeconomice a produselor alimentare . Perioada maximă de comestibilitate a unui produs alimentar cuprinde: ● durabilitatea produsului, respectiv intervalul de timp (ore, zile, sătămâni, luni, ani) scurs de la data fabricaţiei, în care produsul îşi menţine în totalitate însuşirile de calitate prescrise, în condiţiile de ambalare şi păstrare menţionate în standard; ● consumabilitatea produsului, respectiv intervalul de timp (ore, zile, sătămâni, luni, ani) scurs de la data fabricaţiei, în care produsul alimentar este apt pentru consumul uman, chiar dacă nu îşi mai păstrează nivelul însuşirilor de calitate prevăzute în standard Relaţia optimă între cele patru etape prezentate este:

Clasificarea şi codificarea produselor § Clasificarea operaţie conceptuală reprezentând o modalitate de a distinge simultan elementele unei mulţimi, discrete sau continue, compusă din obiecte sau din fapte, din proprietăţi sau din idei Cerinţe: Flexibilitate Rigurozitate Corespondenţă cu clasificarea naţională / internaţională Să permită codificarea Clasificarea ierarhică a lui Grundke : diviziune, grupă, clasă, ordin, gen, specie, subspecie, sort, clasă de calitate Criterii de clasificare a produselor Materiale Tehnologice Valorice Merceologice

Clasificarea şi codificarea produselor § Criterii materiale: Originea produsului Destinaţia produsului Ramura de producţie Criterii tehnologice : grad de prelucrare § § Criterii valorice Din punct de vedere merceologic: clasificare arborescentă § Criterii genetico-materiale: provenienţă şi proces tehnologic § Criterii funcţional-utilitare : funcţionare şi utilitate Clasificarea produselor la nivel de întreprindere: Clasificări sistematice Clasificări nesistematice Clasificări combinate

Clasificarea şi codificarea produselor § Clasificarea unitară a produselor şi serviciilor CUPS grupă subgrupă Clasificare generală clasă (4 trepte de detaliere) subclasă materii prime Clasificare detaliată tehnologie (6 trepte de detaliere) destinaţie caracteristici specifice Sisteme de clasificare a produselor utilizate internaţional Clasificări flexibile: numerice (UPC, EAN etc. ) Clasificări neflexibile: nomenclaturi Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamală (NCCV) Clasificarea tip pentru comerţul internaţional (CTCI) Nomenclatura sistemului armonizat al descrierii şi codificării mărfurilor (NSADCM) §

Structura codului EAN pentru România

Clasificarea şi codificarea produselor § Codificarea produselor operaţia de transpunere în cod a elementelor definitorii ale unor obiecte, servicii, fenomene etc. § Cod combinaţia de elemente simbolice (litere cod alfabetic, cifre cod numeric, litere/cifre cod alfanumeric) prin care se reprezintă o informaţie Codul cu bare reprezentarea grafică a caracterelor numerice sau Codul cu bare alfanumerice, prin alternarea unor bare de culoare închisă cu spaţii albe de dimensiuni diferite Tipuri Coduri cu bare liniare Coduri cu bare bidimensionale

Coduri de bare exclusiv numerice EAN-13: Coduri de bare internaţionale pentru produse retail tip "European Article Numbering" EAN-8: Versiune comprimată pentru coduri de bare "EAN" specifice produselor de talie mica UPC-A: Cod de bare universal întâlnit pe majoritatea produselor retail în SUA şi Canada UPC-E: Versiune comprimată pentru coduri de bare "UPC" specifice produselor de talie mică Code 11: Folosit cu precădere la etichetarea echipamentelor de telecomunicaţie Interleaved 2 of 5: Coduri de bare numerice compacte, folosite în special în industrie, transport aerian, alte aplicaţii Industrial 2 of 5: Coduri de bare mai vechi, rar folosite Codabar: Coduri de bare mai vechi, folosite în special în librării şi băncile de sange Plessey: Coduri de bare mai vechi, folosite pe scara largă la imprimarea de etichete de raft MSI: Versiune pentru tipul de cod de bare "Plessey" folosit frecvent în SUA Post. Net: Coduri de bare folosite de Serviciile Poştale Americane la sortarea automată a corespondenţei

Coduri de bare exclusiv numerice Post. Net: Coduri de bare folosite de Serviciile Poştale Americane la sortarea automată a corespondenţei

Coduri de bare alfanumerice Code 39 (3 OF 9) : Coduri de bare cu destinaţie generală folosite în întreaga lume Code 93: Tip de coduri de bare compacte similar lui "Code 39" Code 128: Coduri de bare eficiente, cu o densitate excelentă, foarte fiabil, folosit în întreaga lume

Coduri de bare bidimensionale PDF 417: Coduri de bare excelente pentru codificarea unor cantităţi mari de date (poate codifica până la 1800 de caractere printabile ASCII) Data. Matrix: Coduri de bare ce pot susţine cantităţi mari de date concentrate în spaţii restrânse Maxicode: Coduri de bare cu lungime fixă, folosit de United Parcel Service pentru sortarea automată a coletelor QR Code: Coduri de bare folosite pentru gestiunea materialelor şi confirmarea de comenzi

Coduri de bare bidimensionale Data. Matrix este un cod de bare bidimensional care poate stoca intre 1 si 2000 de caractere. Data. Matrix este folosit la codificarea produselor si a seriilor de produse electrice, la marcarea instrumentelor chirurgicale (Japonia), la identificarea lentilelor, pe placile cu circuite electronice. Codurile de bare Data. Matrix cer pentru a fi citite cititoare de coduri de bare 2 -D; nu pot fi citite de cititoarele de coduri de bare obisnuite. Anumite modele de cititoare de coduri de bare de pe piata folosesc ambele tehnologii de citire (Laser si CCD).

Raţionalizări, inovaţii, invenţii şi mărci § Raţionalizarea eficientizarea obţinerii unui produs, cu § § § ajutorul unor metode avansate de lucru, prin folosirea raţională a timpului şi a utilajelor Inovaţia rezolvarea unei probleme tehnice legată de realizarea unui produs sau proces tehnologic cunoscut, prin adoptarea de soluţii moderne sau de perfecţionări tehnice, care prezintă caracter de noutate şi progres în comparaţie cu o anumită tehnică deja cunoscută Invenţia rezolvarea unei probleme tehnice legată de realizarea unui produs sau proces tehnologic din orice domeniu al ştiinţei, ramură a economiei etc. , cu caracter de noutate şi progres faţă de stadiul cunoscut pe plan mondial Mărcile semne distinctive utilizate pentru a deosebi produsele unei organizaţii de cele similare altei organizaţii

Marcarea produselor § Marca un nume, un cuvânt, un simbol, un desen sau orice trăsătură care identifică şi distinge produsele unei organizaţii Semne utilizate în marcare : Numele: patronimic, pseudonim, prenume, nume comercial Denumirile: fanteziste (Puma, Lotus) Litere / cifre: BMW, FIAT Reprezentări grafice: peisaje, embleme, portrete, blazoane Forma, culoarea Sloganul: fraza – vocaţie Etape în percepţia mărcilor : Recunoaşterea şi conştientizarea Acceptarea Preferinţa pentru marcă Loialitatea • •

Marcarea produselor Semne utilizate în marcare : Numele: patronimic, pseudonim, prenume, nume comercial Denumirile: fanteziste (Puma, Lotus) Litere / cifre: BMW, FIAT Reprezentări grafice: peisaje, embleme, portrete, blazoane Forma, culoarea Sloganul: fraza – vocaţie (exprima o idee)

Marcarea produselor Caracteristicile mărcilor : Claritate şi expresivitate ● Posibilitatea declinării Eufonie şi memorabilitate ● Originalitate Compatibilitate cu alte mărci ale organizaţiei Nu e deceptivă Disponibilitate pentru Institutul Naţional al Proprietăţii Industriale Funcţiile mărcii : Funcţia de indicare a provenienţei produsului Funcţia de garantare a calităţii produsului Funcţia de valorificare a produsului Funcţia distinctivă Funcţia de uşurare a procesului decizional Funcţia ludică Funcţia de specificitate • • •

Marcarea produselor Clasificarea mărcilor: • mărci de fabrică După destinaţie mărci de comerţ • individuale mărci de produse După obiectul lor “umbrelă” (pentru o gamă, linie sau pentru toate produsele) mărci de servicii • mărci individuale În funcţie de titularul dreptului la marcă • • • mărci colective După compoziţie : simple / compuse În funcţie de natura lor: verbale, figurative, sonore Mărci notorii: Coca-Cola, Sony, Mercedes-Benz, Kodak, Nestle, Toyota, IBM, Pepsi-Cola, Mc. Donalds

Ambalarea produselor Ambalarea ansamblul de măsuri prin care se asigură, cu ajutorul ambalajului, protecţia temporară a produsului, în timpul manipulării, transportului, vânzării Ambalajul material specific, destinat să învelească sau să conţină temporar un produs sau un ansamblu de produse, în vederea asigurării protecţiei şi utilizat pentru manipularea, transportul, depozitarea sau desfacerea acestora Cerinţe privind ambalajele: § Masă şi volum redus § Caracteristici tehnice specifice manipulărilor § Compatibilitate cu produsul § Lipsa toxicităţii, a gustului şi a mirosului § Impermeabilitate § Atractivitate şi sugestibilitate

Ambalarea produselor Funcţiile ambalajelor : Funcţiile ambalajelor Funcţii tehnice: Funcţia de conservare şi protecţie împotriva factorilor fizici, chimici, biologici Funcţia de raţionalizare / distribuţie Funcţii de marketing: Servicii la consumator Informarea clientului Alertarea clientului Poziţionarea produsului prin identificarea uşoară Factorii care determină alegerea ambalajului : proprietăţile produsului condiţiile de transport, manipulare, depozitare metoda de ambalare şi caracteristicile materialelor folosite valoarea economică § §

Ambalarea produselor Clasificarea ambalajelor: După natura produsului conţinut : ambalaje pentru produse industriale/ alimentare După posibilităţile de refolosire: consumabile / recuperabile După domeniul de utilizare: pentru transport / desfacere După tipul materialului constituent: lemn, sticlă, celuloză, plastic etc. După modalitatea de prezentare: Lăzi, cutii, pungi, saci Butelii, borcane, flacoane Bidoane, canistre Folii După sistemul de confecţionare: fixe, demontabile, pliante • •

Ambalarea produselor Alegerea materialelor de ambalare se face în funcţie de: § Caracteristicile produsului § Modalităţile de transport / depozitare § Tehnica de ambalare § Destinaţia produsului § Nivelul economic Materiale folosite la ambalare : lemn, materiale plastice, materiale celulozice, materiale metalice, sticla, materiale complexe şi materiale auxiliare § Lemnul : 15% din totalul materialelor de ambalare : scânduri, şipci, placaje furniruri, plăci din fibre de lemn PFL, plăci presate din aşchii de lemn PAL

Ambalarea produselor § Materialele plastice substanţe organice macromoleculare pe bază de răşini fenolice, polivinilice, polistirenice sau pe bază de celuloză (15% din totalul materialelor de ambalare) PE (polietilena; LDPE polietilena de densitate scăzută): cel mai ieftin material plastic PP (polipropilena ): cel mai uşor material plastic (ECOTERM) PVC (policlorura de vinil): folii contractibile PS (polistiren): ECOFORM PET (poliester): ECOPET, ECOSTAR Materiale plastice celulozice (celofan) Se utilizează sub formă de: Folii flexibile : saci, pungi Folii rigide : pahare, tăvi, navete Materiale complexe

Ambalarea produselor § Materiale celulozice : 40% din totalul materialelor de ambalare Hârtia : netedă, tratată, specială Cartonul şi mucavaua : duplex, triplex, ondulat § Materiale metalice : 10% din totalul materialelor de ambalare Table : cositorită sau din oţel-carbon Aluminiul în benzi sau folii : 20 m, stratificare cu PET, PP, PE, hârtie Staniul : ambalaje complexe § Sticla : 20% din totalul materialelor de ambalare § Materiale complexe: asocierea materialelor celulozice cu folii metalice sau materiale plastice § Materiale auxiliare : coloranţi, benzi de balotare şi adezivi, materiale pentru calare şi împotriva şocurilor, lacuri şi vopsele, sfori / frânghii

Metode de ambalare a produselor 1. Ambalarea colectivă (carton, hârtie, foliile contractibile) Avantajele foliei Cryovac: - luciu, claritate, transparenţă elasticitate, rezistenţă la şocuri şi la rupere - rezistenţă după lipire - adaptabilitatea la diverse forme şi dimensiuni - proprietăţi “anticeaţă”, evitând condensarea vaporilor în interiorul ambalajului, folia rămânând tot timpul clară. 2. Ambalarea porţionată

Metode de ambalare a produselor 3. Ambalarea cu filme rigide -ECOTERM: din PP, considerat ca fiind unul dintre filmele laminate cele mai versatile datorită barierei proprii împotriva umidităţii, cât şi prin greutate specifică mică. - ECOFORM: din PS. Filmele întrunesc cele mai mari cerinţe în termoformare şi sunt disponibile atât în stare transparentă, naturală, cât şi colorată. ECOPET: filme laminate bazate pe PET, foarte transparente, prezintă o foarte bună rigiditate şi bune caracteristici de termoformare. Temperaturile optime pentru utilizare sunt cuprinse între 40 C – 6 0 C; nu sunt destinate produselor ce urmează a fi congelate, pasteurizate sau umplute la cald. - ECOSTAR: vedetele filmelor rigide; pot fi argintiu sau auriu metalizate; din polistiren sau polyester. -

Metode de ambalare a produselor 4. Ambalare sub vid cu filme flexibile termoformabile: prin procedeul de coextrudare de tip “cast” a diferiti polimeri de tip PA/PE, PP/PA/PE -proprietăţi de barieră la oxidare şi umezeală. -Aplicaţii: congelare, pasteurizare, sterilizare, cu posibilitate de printare Ambalarea cu gaze inerte: (He, Ar, Ne, Kr, Xe)

Metode de ambalare a produselor 5. Ambalarea tip aerosol (spray-uri) - Realizarea de produse, cu orice dimensiune (diametru/înălţime) şi capacitate tub (de la 75 la 1. 000 ml), în conformitate cu reglementările Federaţiei Europene a Aerosolilor (FEA) Se pot îmbutelia produse tehnice (vopsele de retuş, de marcare, cleanere, produse destinate atelierelor mecanice, auto, ş. a. ), casnice (polishuri, cleanere, insecticide, odorizante, ş. a. ), cosmetice, farmaceutice şi para farmaceutice, alimentare etc. - - Ca şi gaze propulsoare : N 2 , CO 2 , butanul, propanul

Metode de ambalare a produselor 6. Ambalarea în atmosferă modificată: sistemul MODIPACK -fructe şi legume, produse de patiserie, lactate, carne, cârnaţi şi salamuri, produse de brutărie, peşte, vin, cafea şi ceai; - alimente semipreparate, brânzeturi, lapte praf, sucuri de fructe, nuci şi fructe uscate etc. - produse cosmetice (săpunuri, şamponuri, parfumuri, creme, produse pentru machiaj) şi medicamente Ambalarea în atmosferă controlată: N 2 - reduce oxidarea grăsimilor CO 2 – agent bacteriostatic şi fungistatic O 2 - menţine culoarea cărnii

Metode de ambalare a produselor 7. Ambalarea aseptică absenţa microorganismelor Operaţii de sterilizare: HTST high temperature (90 -1200 C) short time (secunde) UHT ultrahigh temperature (135 -1500 C), răcire bruscă LTLT low temperature, low time Tetra Rex, Tetra Pak

Metode de ambalare a produselor 8. Ambalarea în pungi verticale cu dop (“stand-up bag”) Avantaje ale utilizării acestora : - Sunt extrem de uşoare, utilizând de 5 ori mai puţin material plastic decât ambalajele volumetrice rigide; - Sunt extrem de rezistente la eforturi mecanice, suportând sarcini de peste 2 tone; - Necesită cheltuieli de transport de peste 20 de ori mai mici (care determină implicit şi reducerea consumurilor de carburant, deci emisiile toxice în atmosfera); - Implică cheltuieli de depozitare foarte mici; - După consumarea produsului util, ambalajul (devenit deşeu) ocupă un volum de 200 ori mai mic decat unul convenţional (devenind practic cât o coala de hârtie); - Au un potenţial de marketing extrem de ridicat, fiind considerate cele mai expresive ambalaje ale momentului, datorită posibilităţilor nelimitate de tipărire, a dimensiunilor şi formelor pe care le pot adopta.

Transportul produselor totalitatea proceselor de muncă efectuate pentru deplasarea produsului de la producător la destinatar Criterii de alegere a mijloacelor de transport: ● cost ● viteză ● siguranţă ● securitate ● capacitate ● disponibilitate Condiţii ale transportului: ● ubicuitate ● fracţionalitate ●instantaneitate Categorii de mijloace de transport: § Mijloace de transport feroviare § Mijloace de transport auto (rutiere) § Mijloace de transport navale (fluviale şi maritime) § Mijloace de transport aeriene § Conducte magistrale

Transportul produselor • Principalele proprietăţi ale mărfurilor care se modifică în timpul transportului Masa Proprietăţile de sorbţie Culoarea Starea suprafeţei Forma şi caracteristicile dimensionale • Factori degradativi ai produselor în timpul transportului Parametrii atmosferici Temperatura Umiditatea relativă a aerului Natura ambalajelor Amplasarea produselor criteriul merceologic privind vecinătatea produselor alegerea zonelor adecvate de amplasare natura şi rezistenţa ambalajelor Solicitări mecanice şi alţi factori specifici tipului de transport practicat

Transportul produselor Tehnici moderne de transport al produselor: Pachetizarea Paletizarea Containerizarea şi transcontainerizarea Criterii în asigurarea integrităţii produsului în mijloacele de transport: Criteriul merceologic privind vecinătatea produselor Alegerea zonelor adecvate de amplasare Natura şi tipul ambalajului Solicitări mecanice şi alţi factori specifici transportului

Depozitarea şi păstrarea produselor Depozitele verigi structurale unei organizaţii care dispun de utilaje şi instalaţii specifice, destinate efectuării operaţiilor de păstrare şi eliberare a produselor potrivit destinaţiei Principalele operaţii din depozite: Primirea şi recepţionarea mărfurilor Transportul în incinta depozitului Aranjarea produselor în vederea păstrării Livrarea către unităţile beneficiare Funcţii ale depozitelor: § Funcţia de acumulare şi concentrare a produselor § Funcţia de alcătuire a sortimentului comercial § Funcţia de depozitare a produselor § Funcţia de recepţionare a produselor § Funcţii productive

Depozitarea şi păstrarea produselor Clasificarea depozitelor După caracteristicile operaţiilor care au loc în incinta lor Depozite de achiziţionare Depozite de repartizare Depozite de transbordare: fixe / mobile Depozite de păstrare: sezoniere/ de lungă durată, obişnuite / speciale După felul produselor depozitate • • Depozite specializate Depozite combinate Depozite universale • După natura construcţiei Depozite deschise: platforme neacoperite (pentru mat. de construcţii) Depozite semideschise: platforme acoperite (şoproane) Depozite închise

Depozitarea şi păstrarea produselor Factorii care influenţează calitatea produselor în depozite: § Temperatura aerului § Umiditatea atmosferică : 55 -95% § Circulaţia aerului (ventilarea): coeficient optim de 7 -8 ori/zi § Compoziţia chimică a aerului componente fixe: O 2, H 2, Ar, He, Kr, Xe componente variabile: CO, CO 2, vapori H 2 O componente întâmplătoare: SO 2, NO, NH 3, praf § Radiaţiile (lumina) § Factorii biologici: mucegaiuri, carii, rozătoare § Igiena § Existenţa mirosurilor străine § Vecinătatea produselor § Catastrofe naturale: incendii, inundaţii, cutremure

Vă mulţumesc pentru atenţie!