Functia nervoasa LOGO Functia de relatie Realizeaza integrarea

















- Slides: 17
Functia nervoasa LOGO
Functia de relatie � � Realizeaza integrarea organismului in mediul de viata. Functiile de relatie sunt: Functia nervoasa Sensibilitatea Locomotia
Functia nervoasa Se realizeaza prin sistemul nervos (S. N. ). Rolul S. N. este de a: -Integra organismul in mediul de viata (S. N somatic). -Coordona activitatea organelor interne (S. N. vegetativ). LOGO
SISTEMUL NERVOS Este alc. din organe nervoase formate din tesut nervos. Tesutul nervos este alc. din: Neuroni: - singurele celule din organismul uman ce nu au capacitatea de a se inmulti. Nevrogli - celule ce protejeaza si hranesc neuronii.
Propietatile neuronului � Excitibilitatea - propritatea unui neuron de a se excita la venirea unui stimul din mediul intern sau extern (prin producerea unui curent electric de mica intensitate). � Conductibilitatea – proprietatea neuronului de a conduce curentul electric.
ALCATUIREA UNUI NEURON Butoni terminali Dentrite Citoplasma Membrana Axon 1 Corp celular: -citoplasma -nucleu -membrana � Tec i Nucleu 2. Prelungiri: -dentrite -axon(la capat prezinta butoni terminali); e captusut cu teci ultima fiind teaca de mielina. �
ORGANELE NERVOASE ALE S. N. C. � Encefal Maduva spinarii � Nervi S. N. P. �
MADUVA SPINARII �Are forma de panglica cilindrica turtita dorsoventral. �Este alc din 2 tipuri de substanta: -Substanta alba: formata -Substanta cenusie: formata din prelungirile neuronilor. din corpul celular al neuronilor. Maduva spinarii are preponderent funtie vegetativa.
STRUCTURA MADUVEI SPINARII � Coarne posterioare � Meninge � � Substanta alba � Coarne anterioare � Substanta cenusie Canal ependimar
� Din maduva spinarii pornesc 31 de perechi de nervi spinali care sunt nervi micsti. � Nervii: -senzitivi transmit informatii spre organele nervoase (sunt alc. din fibre senzitive). -motori transmit comenzi de la organele nervoase spre organele corpului (sunt alc. din fibre motorii). -micsti au si fibre senzitive si fibre motorii.
� Este ENCEFALUL alc. din urmatoarele organe nervoase: -Trunchiul cerebral -Cerebelul -Creierul mare Cerebelul Trunchiul cerebral
TRUNCHIUL CEREBRAL Este prelungirea maduvei spinarii in cutia craniana. Are forma trapezoidala. Este alc. din: substanta alba (la exterior sau fragmenteaza substanta cenusie la interior; formeaza cordoane ascendente si descendente. ) substanta cenusie (la interior, fragmentata de substanta alba; formeaza nucei in care exista C. N. vegetativ cu rol vital. Trunchil cerebral indeplineste functie vegetativa.
Cerebelul � Este asezat in cutia craniana in zona osului occipital. � Este acoperit aprope in intregime de creierul mare. � Cerebelul e alc. din: substanta alba (in interior dispusa sub forma de frunza de feriga) substanta cenusie (exterior scoarta cerebeloasa; exista C. N. ai echilibrului) Scoarta cerebeloasa este brazdata de santuri paralele. Cerebelul are functi somatica.
CREIERUL MARE � � Ocupa cea mai mare parte a cutiei craniene, acoperind aprope in intregime celelalte organe ale encefalului. Este alc. din: 2 emisfere cerebrale unite la baza de o punte de substanta alba numita , , corpul caros’’ alba (la interior) substanta cenusie (la exterior; formeaza scoarta cerebrala)
SCOARTA CEREBRALA Are functie somatica. Acesta realizeaza legaturi prin cordoane ascendente si descendente. La nivelul scoartei cerebrale apar procese complexe precum: memorarea, atentia, gandirea. Prin legaturile dintre C. N. apar automatisme ca: cititul, scrisul, mersul pe bicicleta, sofatul etc.
S. N. functioneaza pe baza reflexelor. Reflexele sunt reactiile de raspuns a organismelor la actiunea unui stimul. Reflexele sunt: voluntare inascute dobandite conditionate neconditionate
A I L U T C E I O R P I AIC T I S R A SF