Formarea statelor medievale romanesti Formarea statelor medievale romanesti

Formarea statelor medievale romanesti

Formarea statelor medievale romanesti • Printre formaţiunile statale medievale timpurii în teritoriul actual al României • • • se numără şi cele conduse de: - în Dobrogea: Dimitrie; Gheorghe; Tatos; Sacea; Sestlav. - în Transilvania: Gelu; Menumorut (Bihor); Gyula; Kean. - în Banat: ; Glad; Ahtum; Chanadin (Chanadinus). - în Moldova: Costea; Olaha. - în Muntenia: Mişelav; Seneslau; Negru Vodă (legendar); Basarab I. - în Oltenia: Nicolae Basarab ; Bezerenbam; Ioan; Farcaş; Litovoi; Bărbat ; Basarab I. . Şi ţările: - în Dobrogea: Ţara Cavarnei. - în Transilvania şi Banat: Ţara Maramureşului; Ţara Oaşului; Ţara Haţegului; Ţara Bârsei; Ţara Zarandului (Bihor); Banatul de Severin; Ţara Almăjului (Almaş). - în Moldova: Ţara Românilor; Bolohoveni; Ţara Berladnicilor; Ţara Brodnicilor; Ţara Vrancei; Marca de apărare a lui Dragoş. - în Oltenia şi Muntenia: Ţara Loviştei; Ţara Făgăraşului; Ţara Câmpulung; Ţara Severinului; Ţara Litua; Ţara Vlahilor.

Formarea Transilvaniei • În cca. 896, un alt neam de orgine asiatică, maghiarii, s-au aşezat în Pannonia. În secolul X, unul dintre cei şase conducători ai triburilor maghiare, Tuhutum, a cucerit voievodatul lui Gelu, păstrându-l pentru urmaşii săi. Menumorut a acceptat suzeranitatea ungurilor. În 1002/3, Gyula (Gyla/Jula), urmaşul lui Tuhutum, s-a revoltat împotriva regelui maghiar Ştefan I al Ungariei, dar a fost înfrânt, iar principatul său a intrat sub suzeranitatea Regatului Ungariei, păstrând ca formă de organizare principatul. Undeva în a doua jumătate a secolului XII, principatul a redevenit voievodat şi tot în acea perioadă în Transilvania a început colonizarea cu secui şi cu saşi. Voievodatul era împărţit în mai multe ţări (Ţara Maramureşului, Ţara Oaşului, Ţara Bârsei, Ţara Haţegului, etc. ) Voievodatul a existat până în 1526, când a fost declarat Principatul Transilvaniei. În 1765, Principatul a fost ridicat la rangul de Mare Principat, iar în 1867 a fost inclus în Imperiul Austro-Ungar.

Ducatul Bănăţean • Învins în luptă, Glad a acceptat suzeranitatea ungurilor. Ulterior la conducerea ducatului a urmat Ahtum, descendent al lui Glad, conturându-se, astfel, o primă continuitate dinastică în istoria de început a formaţiunilor statale româneşti. În 1013, Ahtum s-a revoltat împotriva regalităţii maghiare, dar a fost învins de generalul Chanadin, de asemenea descendent al lui Glad, care a preluat conducerea Banatului până la moartea sa.

Formarea Dobrogei • În secolul X doi jupani îşi declară independenţa faţă de • • bulgari: Gheorghe şi Dimitrie. În 1072, împăratul bizantin Botaneiates l-a trimis pe generalul Nicefor Bryennos să îl pedepsească pe răsculatul Tatrys din sudul Dobrogei. Între 1086 -1091 se află în Dobrogea Tatos, Sacea şi Sestav. În 1325, Balică, un nobil bulgar, îşi declară independenţa, formând Principatul de Cavarna. Principatul a fost într-o luptă continuă cu bulgarii, bizantinii, turcii şi tătarii, din acest motiv nu a rezistat decât până în 1388, când sudul a fost cucerit de turci, iar nordul a intrat în componeţa Ţării Româneşti.

Formarea Ţării Româneşti • În 1241, tătarii distrug voievodatele lui Bezerenbam şi Mişelav. Şase ani mai târziu, în 1247, sunt metionati in documentul numit "Diploma Cavalerilor Ioaniti"de catre regele Ungariei voivevozii Litovoi (probabil fiul lui Bezerenbam) şi Seneslau (probabil acela ce a rezistat invaziei tătare) şi cnejii Ioan şi Farcaş. Procesul de constituire a statului medieval Ţara Românească s-a desfăşurat în 2 etape. Prima etapă: 1277 -1279, odată cu moartea lui Seneslau, Litovoi, voievod din zona Olteniei, ocupă voievodatul său şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş, refuzând să mai dea tribut ungurilor, dar este ucis in lupta, iar fratele său, Bărbat(este cel care incearca unificarea cnezatelor), este luat prizonier. Pentru răscumpărarea acestuia, a fost plătită o sumă importantă de bani, fapt care demonstrează dezvoltarea economică a provinciei. Basarab I, nepotul lui Bărbat, este considerat îtemeietorul Ţării Româneşi, deoarece este cel care uneşte aproape toate formaţiunile din Oltenia şi Muntenia şi refuză să mai plătească tribut ungurilor. Basarab I a eliberat provincia Basarabia de sub autoritatea tatarilor si a fost alipita Tarii Romanesti. Basarab I este menţionat in izvoarele istorice cu titlul de "mare voievod ş domn". Stăpânirea asupra Banatului de către Severin, l-a adus pe Basarab I in conflict cu regalitatea maghiară. În 1330, a avut loc bătălia decisivă cand, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou porneşte din[Timişoara]] o campanie împotriva lui Basarab, ajungând la

• Severin şi apoi la Curtea de Argeş. În drum spre casă, într-o strântoare • din munţi, numită Posada, (locul exact nu a fost identificat) armata maghiară a fost înconjurată şi înfrântă de oastea română. Carol Robert a fugit în Ungaria deghizat în hainele unei slugi de-ale sale. A doua etapă a acestui proces s-a desfaşurat sub urmaşii lui Basarab I: Nicolae Alexandru (1352 -1364), cel care a întemeiat prima mitropolie a Tării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş(1359) şi Vladislav Vlaicu(13641377), cel care a creat cancelaria domnesca, a batut moneda proprie si a infiinţat o a doua mitropolie ortodoxa cu sediul la Severin. În legătura cu formarea Ţării Românesti, tradiţia istorica vorbeste de descalecatul lui Negru Voda, voievod din Ţara Făgăraşului. A treia etapa deconsolidarea a statului 1352 -1364 Nicole Alexandru dupa Basarab sia luat titlul de "Singur stapanitor" (independent), a creeat mitropolia otodoxa a Tari Romanesti. Agresivitatea in fata catolicitati 1364 -1377 a urmat " Vladislav Vlaicu a cochetat putin cu catolicismul pentru a normaliza situatia cu maghiari. 1368 sa inteles cu regele maghiar , el era vasal primind Banatul, Severinul si Fagarasul.

Formarea Moldovei • În 1247, preotul franciscan Giovanni da Pian del Carpine, se întâlneşte cu voievodul Olaha. În 1324, Phintia de Mende, nobil din Regatul Ungariei, conduce o campanie împotriva tătarilor. În 1345, Ludovic I al Ungariei, împreună cu o parte din nobilimea din Transilvania, duc o campanie împotriva tătarilor. Regele îl lasă pe unul dintre participanţi, Dragoş, voievod maramureşan, în Moldova, acesta făcând o marcă de apărare pentru Ungaria. Paisprezece ani mai târziu, în 1359, un alt voievod din Maramureş, Bogdan trece Carpaţii şi îi alungă pe urmaşii lui Dragoş, creând statul medieval independent Moldova.