Formarea Moldovei prof Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr

Formarea Moldovei prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Tara Bolohovenilor Tar Ro a ma nil or Tara Berladnicilor Tar a V Tara Brodnicilor ran cei prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Formatiuni prestatale In spatiul dintre Carpati si Nistru sursele istorice mentioneaza existenta unor uniuni de obsti in locuri dens populate, numite “campuri”, aflate in depresiuni (Campul lui Dragos), sau “codri”, in zonele cu paduri ( Codrii Hertei, Codrii Lapusnei, Codrii Orheiului), “cobale”, “ocoale” sau ii amintesc pe berladnici, brodnici, bolohoveni, participanti la evenimentele politice si militare. n Tot la est de Carpati este mentionata in izvoarele germane si poloneze, Wlacheland ( Tara Romanilor). n Dupa invazia mongolilor in Europa din 1241 -42, romanii de la est de Carpati intra sub dominatia tatarilor din “Hoarda de Aur” si se angajeaza in lupta impotriva lor alaturi de rusi, polonezi, maghiari si romanii din Transilvania si Tara Romaneasca. n prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Factorii care au favorizat formarea statului n n n n Factorii interni: Cresterea demografica datorita bogatiilor solului, configuratiei reliefului, prezentei padurilor ca locuri de refugiu; Formarea claselor si relatiilor feudale; Prosperitatea economica, schimburile comerciale( “drumul Moldovenesc”), circulatia monedei, au accelerat procesul de centralizare economica; Existenta unor formatiuni politice prestatale cu tendinta de unificare si centralizare statala. Factorii externi: Cumanii si apoi tatarii au impiedicat extinderea stapanirii regatului maghiar la est de Carpati, dand posibilitatea populatiei locale de a-si crea structuri si institutii proprii. Lupta popoarelor vecine impotriva tatarilor si slabirea acestora in sec. XIV. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

“Descalecatul” lui Dragos Dragoş este cunoscut din cronicile moldoveneşti ca descălecător în Moldova şi primul ei voievod. n Cronicile spun că voievodul român Dragoş, fiind la vânătoare şi urmarind un zimbru, a venit din Maramureş la apa Moldovei, şi plăcându-i locul, s-a aşezat acolo şi a populat ţara cu români din Maramureş. n Acesta era supus regelui Ludovic cel Mare al Ungariei si participase la campania impotriva tatarilor din perioada 1345 -1354. n Pentru a impiedica trecerea tatarilor in Transilvania, regele Ludovic organizeaza o Marca de aparare la Baia, pe raul Moldova unde exista deja o Wlacheland, si lasa la conducere pe Dragos si urmasii sai Sas si Balc. n prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

“Descalecatul” lui Bogdan(1359 -1365) n n n n Istoricii considera ca adevarat intemeietor al statului Moldova, pe voievodul maramuresean Bogdan de la Cuhea ( Valea Viseului). Acesta nu accepta stapanirea maghiara in Maramures si a parasit tara impreuna cu supusii sai, trecand la est de Carpati. Aici s-a unit cu autohtonii nemultumiti de dominatia maghiara si de presiunile catolice, alungand pe Dragosesti. Acestia vor fi rasplatiti pentru credinta de catre Ludovic cel Mare care le da mosiile confiscate de la Bogdan transforma fosta marca intr-o “domnie”( cronicarul Ioan de Tarnave) numita Moldova Mica, ce se intinde in tot nordul Moldovei, scos de sub dominatia tatara. Deasemanea, respinge cu succes expeditiile de pedepsire ale lui Ludovic, astfel ca in 1364 Moldova este independenta. El a zidit o mănăstire la Rădăuţi (în Bucovina), unde a fost înmormântat. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Consolidarea si extinderea statului sub urmasii lui Bogdan n n Latcu (1365 -1377) a trecut la catolicism vizând ca sub scutul Romei să poată asigura ţării sale ameninţată de unguri şi polonezi, o dezvoltare mai mare, precum şi ca să capete acelaşi statut religios cu puternicii săi vecini catolici. Această mişcare îi asigură independenţa politică şi religioasă. A fost recunoscut de Sfântul Scaun ca duce al Moldovei, locuită conform actului oficial de naţia vlahă (dux Moldavie partium seu nationis Wlachie). De asemenea, el a avut şi un motiv personal. Soţia nu-i putea dărui fii şi spera ca papa să-i desfacă acea casătorie, fapt care nu s-a intamplat , de aceea urmeaza la tron fiul surorii sale, Margareta (Musata). Capitala statului era la Siret, unde s-a infiintat o episcopie catolica. A fost înmormântat la biserica ortodoxă din Rădăuţi lângă tatăl său Bogdan I. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

n n n n Petru I, numit şi Muşat, a fost domnitor al Moldovei între 1377 şi 1391. A fost probabil, după unii specialişti, fiul lui Costea şi al Muşatei şi rudă cu Basarabii (1375), după alţii, fiul unui anume Ştefan, al cărui nume s-a păstrat doar în vechile pomelnice ale domnilor Moldovei. A fost în bune relaţii cu regele Poloniei, Vladislav Iagello. În 1387, printr-un act omagial făcut la Liov, Petru a recunoscut suzeranitatea acestuia. Când pe tronul Munteniei a ajuns Mircea cel Bătrân (1386), Petru I a urmat o politică apropiată de a acestuia. Diplomaţiei lui i se datoreaza, deşi nu pe faţă, tratatele favorabile dintre Mircea cel Bătrân şi Vladislav al Poloniei (1389 şi 1390), tratate prin care craiul polon este pus într-o poziţie de egalitate faţă de domnii români şi mai ales faţă de Mircea cel Batrân. Se căsătoreşte cu sora regelui Vladislav Jagello, împrumutându-l pe acesta cu 3. 000 ruble de argint (1388), pentru care i s-a amanetat Pocuţia, o provincie de 8. 000 de km pătraţi. Până la urmă, suma nu a fost returnată niciodată în întregime. Tot în timpul domniei lui s-au bătut bani moldoveni de argint, care pe o parte aveau un scut cu flori de crin şi bare transversale, iar pe cealaltă, capul de bour. Petru I a întins Moldova mult spre sud, şi i se atribuie construirea cetăţii Sucevei, a întemeiat cetatea şi mănăstirea Neamţului. Tradiţia spune că mănăstirea Neamţului a fost ridicată de către nişte ucenici de-ai lui Nicodim, ctitorul Vodiţei din Ţara Românească. A infiintat Motropolia ortodoxa a Moldovei(1387/88) dar nu este recunoscuta de Patriarhia Constantinopolului decat in 1401/1402. Tot el a fixat scaunul Moldovei la Suceava. Este probabil înmormântat la mănăstirea Neamţului. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

n n n Roman I, frate cu Petru I al Moldovei, a venit la domnia Moldovei după moartea fratelui său, preluând tronul în intervalul 1391 - 1394. Prin căsătoria lui cu Anastasia, fiica lui Laţcu Vodă, noua dinastie, numită azi şi "a Muşatinilor" (originea nu este clarificată nici în prezent), s-a înrudit cu dinastia maramureşeană, care în linie bărbăteasca s-a stins o dată cu Laţcu Vodă. Deşi Roman I era prin căsătorie moştenitorul vechii dinastii, totuşi fratele său mai mare, Petru I, l-a precedat în domnie, după dreptul senioratului. Ca domn, Roman i-a recunoscut suzeranitatea regelui Poloniei, precum a recunoscut-o mai întâi fratele său Petru I. Din căsătoria cu Anastasia a avut un fiu, pe Alexandru cel Bun. Unii cercetători afirmă că lui Roman I i se datorează începuturile oraşului din Moldova ce îi poartă numele. E îngropat la biserica episcopală din Rădăuţi. În documentele rămase de la Roman I se remarcă titulatura pe care acesta o folosea, şi care nu fusese folosită de nici unul dintre predecesorii săi: "Marele şi singur stăpânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod stăpânind Ţara Moldovei de la munte, până la mare". Folosirea acestei titulaturi ne arată că procesul de unificare al cnezatelor de pe teritoriul Moldovei era încheiat. Mai mult, insistenţa utilizarii ei în acte, îndreptăţeşte părerea că cel care a realizat această unire, este chiar Roman I. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Importanta formarii statului n n n A asigurat organizarea si consolidarea politicoinstitutionala; A aparat locuitorii impotriva tendintelor de dominatie a unor puteri vecine; A avut o importanta europeana prin rolul jucat in stavilirea expansiunii otomane spre Europa centrala si vestica. A permis pastrarea fiintei nationale a romanilor; A impulsionat dezvoltarea economica, prosperitatea locuitorilor. prof. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad