FISTULE INTESTINALE u Clasificare u Noiuni de etiopatogenie
- Slides: 53
FISTULE INTESTINALE u. Clasificare u. Noţiuni de etiopatogenie u. Aspecte evolutive u. Diagnostic u. Atitudini tactico-curative
Aspecte istorice Primele informaţii ne sunt aduse la cunoştinţă de către Hipocrat, el ne mărturiseşte despre unele forme, cauze şi metode de tratament ale acestei patologii u 1710 Litre propune de a instala în ocluzia tumorală o fistulă artificială u 1776 H. Pilor încearcă de a instala o fistulă artificială, dar urmată de decesul pacientului u
În 1793 Duret îndehleneşte o sigmostomie reuşită u 1823 Buş I propune de a deosebi fistule ănalte şi joase menţionând “. . . cu cât fistula este plasată mai sus cu atât este mai prost prognosticul” u 1841 Roser propune de a deosebi fistule labiale şi tubulare u Diverse clasificaţii la rândul său au propus: Polosson-1883, Bardeleben- 1883, Goetz-1890, Cerneahovskii-1893, Litman, Mc. Donald-1944, Kolcegonov-1963 u
La bazele metodelor extraperitone- ale de lichidare afistulei au stat: 1739 -Le Cat, 1836 -Velpau, 1875 - Diffenbach, 1849 - Nelaton, 1851 - Malgeni, 1861 -Panas. Metoda se caracteriza prin accesibilitatea largă în aspect tehnic însă cu un risc avansat de recidivă a fistulei. u Metoda intraperitonială a devenit posibilă după propunerea suturii intestinale de către- Jober 1824 şi Lambert – 1826. Pe de altă parte în prima jumătate a secolului XIX au fost propuse principiile asepticii şi antisepticii ce au contribuit la o dezvostare senzaţională a chirurgiei în general u
1828 Roux a efectuat o tentativă de a înlătura o fistulă intestinală prin metoda intraperitoneală, însă intervenţia a adus la decesul pacientului u 1853 Polano propune enterorafia laterală u 1877 Cerni indeplineşte prima lichidare a fistulei intestinale prin metoda intraperitoneală cu supraveţuirea pacientului u 1878 Această intervenţie o reuşeşte Shede, 1882 - Bilrot, 1883 - Sklifasofschii u 1893 au fost îndeplenite circa 175 de intervenţii reuşite (Cerneahovskii) u
Fistulele intestinale reprezintă o comunicare patologică, izolată de cavitatea peritoneală, între lumenul intestinal şi mediul extern sau (şi) un alt organ cavitar.
Etiologic deosebim fistule (Clasificatie Opel / Kolcegonov) intestinale: 1. Congenitale 2. Dobândite Fistulele dobândite pot fi: 1. Postraumatice 2. Postoperatorii 3. Spontan apărute 4. Artificial aplicate
Fistulele intestinale spontane se pot instala ca consecinţa: a) Unui proces neoplastic b) Pe fonul unui proces inflamator al cavităţii peritoneale (infiltrat apendicular, actinomicoza, tuberculoza, CUN, maladia Cron, diverticuloza) c) În baza unui proces distructiv al peretelui intestinal (hernii încarcerate, accidente vasculare mezenteriale)
CAUZELE FISTULELOR INTESTINALE SPONTANE ( ВАНЦЯН Н. П. )
Fistulele intestinale postoperatorii pot surveni ca rezultat : a) Unui proces inflamator sever a cavităţii peritoneale b) Greşeli tehnice comise intraoperator -tehnică operatorie brutală -scheletizare exagerată a porţiunilor prevăzute anastamozării -suturi seroase penetrante -includerea în sutură a unei anse în timpul laparorafiei -tuburi de dren aspri, aplicate pe o durată îndelungată
Morfologic deosebim: a) fistule interne b) fistule externe -formate -neformate -complete -incomplete -labiale -tubulare -intermediare
FISTULA EXTERNĂ COMUNICANTĂ CU MEDIUL EXSTERN PRIN INTERMEDIUL UNEI CAVITĂŢI PURULENTE
COMUNICAREA UNEI FISTULE NEFORMATE CU MEDIUL EXTERN PRIN INTERMEDIUL UNEI PLĂGI PURULENTE (CLOACA PURULENTĂ)
FISTULA INTESTINALĂ TUBULARĂ
FISTULA INTESTINALĂ LABIALĂ
FISTULA INTESTINALĂ FORMATĂ, INCOMPLECTĂ
FISTULA INTESTINALĂ LABIALĂ COMPLECTĂ
Clinica pacienţilor variază semnificativ şi este apreciată de: a) Prezenţa proceselor septicopurulente b) Pierderile intestinale cu dereglări hidroelectrolitice, acidobazice c)Dereglări de nutriţie d)Acţiunea secretului chimic agresiv către ţesuturile adiacente.
De asemenea manifestările clinice sunt apreciate de următorii factori: 1. Caracterul patologiei de bază 2. Localizarea fistulei 3. Durata instalării acestea 4. Volumul de eliminări 5. Complicaţiile 6. Schimbările locale.
Examinarea paraclinică a pacienţilor: 1. Examenul vizual 2. Administrarea unui colorant 3. Examenul radiologic 4. Metode endoscopice.
u SE APRECIAZĂ STAREA GENERALĂ A PACIENTULUI, STATUTUL LOCAL u SE APRECIAZĂ CAUZA INSTALĂRII FISTULEI u SE STABILEŞTE NIVELUL FISTULEI u SE EXAMINEAZĂ STAREA PORŢIUNILOR DISTALE DE INTESTIN
Fistulă intestinală labială în stadiu de formare
Metodele radiologice : 1. Pasaj cu bariu 2. Irigoscopia 3. Fistulografia 4. Fistulografie selectivă 5. Fistulografie cu intubare endoscopică.
FISTULOGRAFIA UNUI PACIENT CU O FISTULĂ POSTOPERATORIE
FISTULA INTESTINALĂ POSTOPERATORIE
Proctografia şi fistulografia la un pacient cu descendostoma terminală
Tratamentul pacienţlor purtători de fistulă intestinală: - tratamentul local - tratamentul general - tratamentul chirurgical Tratamentul local : a) tratamentul plăgii purulente; b) măsuri de protecţie a ţesuturilor adiacente fistulei de eliminările intestinale; c)micşorarea volumului de eliminări.
În cazul unei fistule intestinale înalte pot fi folosite diferite dispozitive de reinfuzare a conţinutului intestinal
Combaterea proceselor inflamatorii şi a eritaţiei parafistulare
Tratamentul conservativ include: 1. Corecţia hipovolemică 2. Corecţia hidrosalină şi acidobazică 3. Nutriţia 4. Dezintoxicarea 5. Imunostimularea
Sucurile tractului digestiv Saliva Sucul gastric Bila Sucul pancreatic Sucul intestinal jejun ileon Volumu l ml. 24 ore Concentraţia ml. pe litru Na Cl K HCO 3 1500 2500 40 -60 39 -157 10 -40 89 -167 20 9, 3 -65 20 -50 0 140 108 8 38 700 140 40 5 110 3000 138 110 5 116 -140 105 -137 5 -8 30 15 -40
Indicaţiile către intervenţia chirurgicală sunt apreciate de: 1. Localizarea fistulei 2. Etapa de formare a fistulei 3. De volumul şi caracterul eliminărilor 4. Eficacitatea tratamentului conservativ 5. Patologii concomitente
Intervenţia chirurgicală va fi îndeplenită în cazul: a) prezenţei unei fistule labiale formate; b) fistule intestinale neformate ce au debit semnificativ (high-output fistula), când tratamentul conservativ nu este efectiv şi starea pacientului din cauza pierderilor considerabile se agravează rapid; c) în cazul declanşerii unei peritonite, abcese, apariţia unui flegmon.
Sunt propuse următoarele tipuri de intervenţi chirurgicale: 1. Intervenţii preventive (rezolvarea proceselor septicopurulente) 2. Intervenţii de bază a) Excluderea fistulei b) Lichidarea fistulei (radicală)
Pregătirea preoperatorie: 1. Administrarea Octratidei, Somatostatinei 2. Corecţia hidrosalină, acidobazică 3. Trecerea la nutriţie paranterală 4. Monitorizare strictă a indicelor homeostatici 5. Dezintoxicarea, antibioticoterapie 6. Tratamentul patologiei de bază şi concomitente 7. Tratamentul local
EXCLUDEREA FISTULEI INTESTINALE DIN TRANZIT
EXCLUDEREA BILATERALĂ A FISTULEI INTESTINALE
LICHIDAREA FISTULEI INTESTINALE PRIN METODA EXTRAPERITONIALĂ
ENTERORAFIA LATERALĂ PROCEDEUL ¾ MELNICOV
ETAPELE LICHIDĂRII COLOSTOMEI PRIN METODA INTRAPERITONIALĂ
LICHIDAREA FISTULEI CU REZECŢIA PORŢIUNII AFECTATE ŞI INSTALAREA UNEI ANASTAMOZE TERMINO-TERMINALE
SUTURAREA FISTULEI
LAPARATOMIA, ENTEROLIZA
DEMONTAREA FISTULEI (STOMEI)
REZECTAREA PORŢIUNII DE INTESTIN PURTĂTOR DE FISTULĂ
ANASTAMOZA TERMINO-TERMINALĂ
CONCLUZII u u u SUCCELUL REABILITĂRII PACIENŢILOR PURTĂTORI DE FISTULE INTESTINALE DEPINDE DE UN EXAMEN PREVENTIV MULTILATERAL, DE O PREGĂTIRE PROPERATORIE ADCVATĂ, DE ALEGEREA CORECTĂ A TERMINILOR INTERVENŢIEI CHIRURGICLE ŞI TIPUL ACESTEA ÎN FIECARE CAZ APARTE ŞI DE ASEMENEA DE CONDUITA POSTOPERATORIE ÎN FISTULELE INTESTINALE TUBULARE FORMATE, JOASE, LA PACIENŢI CU PIERDERI INTESTINA LE NEÎSEMNATE POATE AVEA LOC AUTOLICHIDAREA. CONDIŢIA DE PRIMA VALORE IN SITUAŢIA DATĂ ESTE MICŞORAREA DEBITULUI (DIETA, OBTURAREA, OCTROTIDA, SOMATOSTATINA) FISTULELE INTESTINALE LABIALE DE REGULĂ POT FI SOLUŢIONATE NUMAI PRIN INTERMEDIUL INTERVENŢIEI CHIRURGICALE (ÎNCHIDEREA SPONTANĂ SE ÎNT LNEŞTE EXTREM DE RAR)
u u u LA PACIENŢII CU O FISTULĂ INTESTINALĂ ÎNALTĂ CU PIERDERI SEMNIFICATIVE (>500 ML) ESTE NECESARĂ O PREGĂTIRE PREOPERATORIE ADECVATĂ CU CORECŢIA HIDROSALINĂ, ACIDOBAZICĂ, NUTRIŢIA COMBINATĂ (ENTERO- ŞI PARANTERALĂ), MICŞORAREA DEBITULUI, COMBATEREA PROCESELOR DE ERITARE A ŢESUTURILOR PARAFISTULARE. DACĂ NU SE REUŞEŞTE DE A MICŞORA ESENŢIAL VOLUMUL PIERDERILOR INTESTINALE DIN FISTULĂ PENTRU A EVITA DECOMPENSAREA PACIENTULUI SE SE APELEAZĂ LA TRATAMENTUL CHIRURGICAL. RISSCUL POSTOPERATOR AL ACESTOR INTERVENŢII ESTE ECSTREM DE ÎNALT ÎN PREZENŢA UNOR PROCESE SEPTICOPURULENTE LOCALE POT FI PRACTICATE INTERVENŢII PREVENTIVE, CE SUNT MENITE DE A SANA ACEST FOCAR. ÎN SITUAŢIA DATĂ POT FI UTILE ŞI INTERVENŢIILE DE EXCLUDERE A FISTULEI.
- Descendostoma
- Fistule durale est ce grave
- Fistule post sleeve
- Fistule durale est ce grave
- Fistule aorto cave
- Fistule extra sphinctérienne
- Fistule piale
- Questran bustine per diarrea
- Attivazione del complemento
- Antimezostenic
- Sandostatine occlusion
- Schéma passage des nutriments dans le sang
- Morfologia batterica
- Digestion chimique
- Françoise smets
- Decubito a canna di fucile meningite
- Proteine dieta
- Permeabilità intestinale
- Reduction hydrostatique
- Candida intestinale sintomi
- Trasporto cellulare zanichelli
- Vena anonima
- Ileo meccanico rx
- Tubul digestiv alcatuire
- Tesuturile animale
- Clasificarea vitaminelor
- Diodele
- Reactia de schimb
- Clasificarea pestilor
- Ochiul instrument optic
- Hta clasificare
- Clasificare centrale electrice
- Resurse transportabile
- Metode si mijloace de masurare
- Henri mase
- Proprietatea cauciucului
- Compusi organomagnezieni
- Iubita dulce o ma lasa figuri de stil
- Clasificare substante periculoase
- Asamblarea prin nituire
- Starile comatoase clasificare
- Instrumente optice microscopul
- Mase plastice clasificare
- Bigeminism ventricular tratament
- Clasificare aliaje aluminiu
- O tona de aliaj metalic cu caldura specifica
- Detergenti anionici
- Criterii de clasificare a statelor
- Instrumente optice microscopul
- Clasificare studii superioare isced
- Imc clasificare
- Dan corneci