Finanele instituiilor publice Curs introductiv Tematic I n

Finanţele instituţiilor publice Curs introductiv

Tematică (I) n n n Prezentarea generală a instituţiilor publice Bugetele instituţiilor publice Execuţia bugetară la instituţiile publice Salarizarea în instituţiile publice Achiziţiile publice

Tematică (II) n n n Investiţiile instituţiilor publice Proiectele cu finanţare nerambursabilă accesate de instituţiile publice Derularea fondurilor publice prin Trezorerie Controlul financiar şi auditul public Contabilitatea instituţiilor publice

Bibliografie n n n Gyorgy, Ţâţu şi Stoian – Finanţele instituţiilor publice, Editura Universitară, 2009 Roman, Moşteanu - Finanțele instituțiilor publice, Editura Economică, 2012 www. buget-finante. ro q q Legislaţie financiară Finanţe exemplificate

Instituţiile publice n Instituţiile publice centrale cuprind Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare al acestora

Instituţiile publice n Instituţiile publice locale cuprind comunele, oraşele, municipiile, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora

Instituţiile publice n n n Din punct de vedere financiar, personalitatea juridică este obligatorie. În caz contrar vorbim de o structură ce face parte dintr-o persoană juridică Din punct de vedere financiar autoritatea publică se asimilează instituţiilor publice Instituţiile de interes public nu sunt considerate instituţii publice

Tipologie n Din punct de vedere al nivelului de organizare: q Instituţii publice centrale q Instituţii publice locale (inclusiv judeţene)

Tipologie n Din punct de vedere al domeniului de activitate: q q q q Instituţii publice din administraţie Instituţii publice de cercetare Instituţii publice din domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale Instituţii publice de învăţământ Instituţii publice sanitare Instituţii publice de cultură Instituţii publice agricole. . .

Tipologie n Din punct de vedere al finanţării: q Instituţii publice finanţate integral din alocaţii q Instituţii publice subvenţionate q Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii

Ordonatorii de credite n Există două abordări: q q Conducătorul instituţiei publice (cf. Legii finanţelor publice) Instituţia publică propriu-zisă

Tipuri de ordonatori de credite n n n Ordonatorul principal – ministrul, conducătorul autorităţii autonome, primarul, preşedintele Consiliului Judeţean Deschide credite bugetare (dacă are finanţare de la buget) Repartizează credite bugetare (dacă este cazul)

Tipuri de ordonatori de credite n n n Ordonatorul secundar – conducătorul instituţiei publice subordonate ordonatorului principal, având obligatoriu cel puţin o instituţie în subordine Primeşte repartiţii de credite bugetare care acoperă nevoile proprii şi ale instituţiilor subordonate (dacă are finanţare de la buget) Repartizează credite bugetare ordonatorilor terţiari (dacă este cazul)

Tipuri de ordonatori de credite n n Ordonatorul terţiar – conducătorul instituţiei publice subordonate ordonatorului principal sau secundar, fără a avea instituţii în subordine Primeşte repartiţii de credite bugetare care acoperă nevoile proprii (dacă are finanţare de la buget)

Finanţarea instituţiilor publice n n n Alocaţii bugetare – pe baza încasărilor la bugetul de stat, bugetele locale, bugetului asigurărilor sociale de stat sau a fondurilor speciale Alocaţiile bugetare se fac periodic prin dispoziţii bugetare Neutilizarea alocaţiilor bugetare la sfârşitul anului duce la anularea acestora

Finanţarea instituţiilor publice n n n Subvenţionarea – completează veniturile proprii în vederea finanţării plăţilor Subvenţiile se virează periodic prin ordin de plată Subvenţiile neutilizate la sfârşitul anului se restituie

Finanţarea instituţiilor publice n n n Autofinanţarea – se compune exclusiv din veniturile proprii obţinute de instituţiile publice pe bază contractuală (constituie venituri proprii şi veniturile plătite de bază contractuală din bugetul de stat sau local) Veniturile proprii neutilizate ale instituţiilor publice centrale se reportează de la un an la altul Veniturile proprii neutilizate ale instituţiilor publice locale se reportează de la un an la altul sau se preia la bugetul local

Surse de finanţare n n n n n Bugetul de stat Bugetul local Bugetul asigurărilor sociale de stat Bugetul unui fond special Bugetul trezoreriei statului Fondurile externe nerambursabile Împrumuturile interne Creditele externe Veniturile proprii completate de subvenţii

Donaţiile şi sponsorizările n n n Nu se consideră surse de finanţare Încasarea unei donaţii sau sponsorizări se face la unul din bugete, majorând resursele publice În paralele se majorează cheltuielile aceluiaşi buget asigurând plăţile pe destinaţiile prevăzute în actul de donaţie/sponsorizare

Fondurile externe nerambursabile n n n Fondurile externe nerambursabile sunt gestionate prin bugetele instituţiilor publice În momentul recuperării sumelor, acestea se fac venit la bugetul din care s-au asigurat plăţile Evidenţa recuperărilor se face separat pentru sumele încasate pentru plăţile anilor precedenţi, respectiv pentru sumele încasate pentru plăţile anului curent